Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (302)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 UN EMIL BRUMARU MAI ERMETIC

De câte ori îl citesc pe Gabriel Alexe şi fac trimitere la meseria sa, cea de matematician, n-am cum să nu mă duc cu gândul la  Dan Barbilian / Ion Barbu şi la o frază lămuritoare a acestuia: “Personal mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mişcări de idei care, în ceea ce priveşte întinderea consencinţelor şi răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseşi.” Bogdan Suceavă într-un volum publicat în 2022 la Polirom (“Adâncul acestei calme creste. Pogramul de la Erlengen şi poetica “jocului secund”) explică legătura dintre poetica barbiană şi viziunea pe care şi-a luat-o din fundamentele geometriei cu privire la unificarea celor trei geometrii (una euclidiană şi două neeuclidiene, luându-se în calcul invarianta comună: spaţiul.

Gabriel Alexe armonizează tot trei elemente: spiritul de fineţe al limbii române (prin poezie) cu spiritul de rigoare al matemticii (prin puterea ei de esenţializare), luând ca invariantă ideea de femeie.  Triada aceasta exprimă momentul de geniu al autorului de a fi pusă sub semnul conceptului de feldeinţă, ca operaţie logică de a aşeza femeia în cofrajul unei metafore ingenioase, cea de „esenţă a maşinii”. Poezia care   deschide volumul este cea care dă şi titlul cărţii („Esenţa maşinii”, Editura „Pim”, Iaşi, 2023), constituindu-se într-un poem algoritm (1. „acum fac prima mişcare”; 2. „acum fac a doua mişcare”; 3. „acum fac diagrama mişcării”). Instrumentul de lucru al poetului este gândirea în volute, folosită ca posibilitate de pătrundere „adâncă” pentru a trece de formele exterioare ale lucrurilor pentru  a ajunge la  esenţă  ca ceva ascuns, asigurând şi un ermetism asumat. Femeia, ca orice maşină, are o natură internă (o ardere internă) care trebuie descoperită.  Poemele acestui volum sunt  o continuare a vorbelor eminesciene din  „Sărmanul Dionis”: “Câţi oameni sunt într-un singur om? Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopţii. Şi, dac-ai mări acea picătură, să te poţi uita în adâncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare — o lume, fiecare cu ţări şi popoare, fiecare cu istoria evilor ei scrisă pe ea — un univers într-o picătură trecătoare.”

Gabriel Alexe  ia ca studiu de caz un nume arhicunoscut, unul care face legătura între maşina Mercedess şi  Mercedess, această „Marie a favorurilor”, fiica producătorului de automobile: „Noaptea vibrează în plexul solar / de la ombilic mai jos / tot mai jos. // întinsă pe sofa îmi şopteşte: nu sunt pregătită. / laaaas`  că te pregătesc eu! / talazul nopţii izbea puntea lunii şi tu vălureai. / Mercedessa / printre palmele tale un şoricel alb de frică nimereşte năuc în / tufănică. / rostul lui e să te-ntinzi şi să aplauzi finalul / când pieptul tău toarce ca o pisică. // mai vreau un bis Mercedessa(!!!).(din poemul „Mercedessa”). Intenţionat am subliniat  cuvântul „tufănică” , având rolul transmis de Emil Brumaru prin „crin regesc”, „auroră-n spume”, „văile adânce” etc. Orice manevră mecanică la care este supusă o maşină devine o aluzie sexuală şi nu aş putea spune că Gabriel Alexe nu este un freudian de bun gust, un fel de Emil Brumaru: „Îmi aranjez stânjenit gulerul la cămaşă: / astăzi vorbesc despre şurub! / (cum ar zice un optzecist lipsit de inspiraţie) /un tractor bătând câmpii a pierdut şurubul / din puntea faţă / radiatorul a crăpat la vibraţii şi aburul a ţâşnit / el însuşi plin de stupefacţie! / (auzi Mă? /Nu!). // un şurub bine strâns ar fi fost un bun prilej de meditaţie / asupra rezistenţei în timp a clasei muncitoare beatnice. // îmi aranjez stânjenit gulerul la cămaşă: / mâine vorbesc neîntrerupt despre şurubul numi holşurub! / (cum ar zice un optzecist lipsit de inspiraţie) / spre optzecista ta stupefacţie el este ultimul dinte din faţă / cu care încă mai mushty. / (auzi Mă? / Aud!). („Şurubul”).

Dar nu numai acest aspect vine dinspre Emil Brumaru, ci şi arhitectura  volumului propus de Gabriel Alexe. Dacă  în „Submarinul erotic” („Polirom, 2009), Emil Brumaru  pune totul între  doi piloni (două scrisori: „Prima scrisoare a marchizului către contesă” şi „A doua scrisoare către scumpa mea contesă”), în volumul său, „Esenţa maşinii”,  preia arhitectura însoţită de un feed-back (două scrisori: „Scrisoare către Anna-Bella” şi „Scrisoarea Anna-Bellei către autor”).  Astfel că, folosind cuvintele autorului, „trag oblonul sticla de vodkă” (nu şi-o pipă) zicând: Gabriel Alexe este un Emil Brumaru mai ermetic.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinţii 10 Mucenici din Creta

Publicat

Publicitate

Aceşti sfinți au pătimit pe timpul lui Deciu împăratul, în insula Creta şi nu erau toţi din acelaşi oraş, ci din mai multe părţi. Din mitropolia Gortinei erau cinci: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie şi Evnichian; din Cnos, unul: Zotic; din Epinia Panormului, Agatopus; din Chionia Vasilide şi din Iraclia: Evarest şi Pompie.

Ei au fost daţi de necredincioşi ighemonului insulei, care a poruncit călăului să-i ducă la altarele idoleşti ca să jertfească.

Vreme de treizeci de zile, Sfinţii au fost chinuiţi, batjocoriţi şi târâţi pe jos prin gunoaie, de necredincioşi, iar la 23 decembrie, au fost duşi la judecată. Au fost din nou bătuţi, loviţi cu pietre, pălmuiţi, scuipaţi, dar au rămas neînduplecaţi şi tari în credinţa Lui Hristos. După ce au fost chinuiţi, dregătorul a dat osânda de moarte, prin sabie. Ei au făcut rugăciune şi ziceau: „Iartă Doamne, pe robii Tăi şi primeşte vărsarea sângelui nostru, pentru noi, pentru rudeniile şi prietenii noştri şi pentru toată ţara, ca să scape de întunericul nerecunoştinţei şi cu ochi curaţi să vadă credinţa cea bună şi să te cunoască pe tine, lumina cea adevărată, veşnice Împărat. Aşa rugându-se i s-a tăiat fiecăruia capul, iar după tăiere, cunoscuţii au adunat Sfintele trupuri şi le-au îngropat cu cinste.

 

Citeste mai mult

Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending