Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (302)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 UN EMIL BRUMARU MAI ERMETIC

De câte ori îl citesc pe Gabriel Alexe şi fac trimitere la meseria sa, cea de matematician, n-am cum să nu mă duc cu gândul la  Dan Barbilian / Ion Barbu şi la o frază lămuritoare a acestuia: “Personal mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mişcări de idei care, în ceea ce priveşte întinderea consencinţelor şi răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseşi.” Bogdan Suceavă într-un volum publicat în 2022 la Polirom (“Adâncul acestei calme creste. Pogramul de la Erlengen şi poetica “jocului secund”) explică legătura dintre poetica barbiană şi viziunea pe care şi-a luat-o din fundamentele geometriei cu privire la unificarea celor trei geometrii (una euclidiană şi două neeuclidiene, luându-se în calcul invarianta comună: spaţiul.

Gabriel Alexe armonizează tot trei elemente: spiritul de fineţe al limbii române (prin poezie) cu spiritul de rigoare al matemticii (prin puterea ei de esenţializare), luând ca invariantă ideea de femeie.  Triada aceasta exprimă momentul de geniu al autorului de a fi pusă sub semnul conceptului de feldeinţă, ca operaţie logică de a aşeza femeia în cofrajul unei metafore ingenioase, cea de „esenţă a maşinii”. Poezia care   deschide volumul este cea care dă şi titlul cărţii („Esenţa maşinii”, Editura „Pim”, Iaşi, 2023), constituindu-se într-un poem algoritm (1. „acum fac prima mişcare”; 2. „acum fac a doua mişcare”; 3. „acum fac diagrama mişcării”). Instrumentul de lucru al poetului este gândirea în volute, folosită ca posibilitate de pătrundere „adâncă” pentru a trece de formele exterioare ale lucrurilor pentru  a ajunge la  esenţă  ca ceva ascuns, asigurând şi un ermetism asumat. Femeia, ca orice maşină, are o natură internă (o ardere internă) care trebuie descoperită.  Poemele acestui volum sunt  o continuare a vorbelor eminesciene din  „Sărmanul Dionis”: “Câţi oameni sunt într-un singur om? Tot atâţia câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopţii. Şi, dac-ai mări acea picătură, să te poţi uita în adâncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare — o lume, fiecare cu ţări şi popoare, fiecare cu istoria evilor ei scrisă pe ea — un univers într-o picătură trecătoare.”

Gabriel Alexe  ia ca studiu de caz un nume arhicunoscut, unul care face legătura între maşina Mercedess şi  Mercedess, această „Marie a favorurilor”, fiica producătorului de automobile: „Noaptea vibrează în plexul solar / de la ombilic mai jos / tot mai jos. // întinsă pe sofa îmi şopteşte: nu sunt pregătită. / laaaas`  că te pregătesc eu! / talazul nopţii izbea puntea lunii şi tu vălureai. / Mercedessa / printre palmele tale un şoricel alb de frică nimereşte năuc în / tufănică. / rostul lui e să te-ntinzi şi să aplauzi finalul / când pieptul tău toarce ca o pisică. // mai vreau un bis Mercedessa(!!!).(din poemul „Mercedessa”). Intenţionat am subliniat  cuvântul „tufănică” , având rolul transmis de Emil Brumaru prin „crin regesc”, „auroră-n spume”, „văile adânce” etc. Orice manevră mecanică la care este supusă o maşină devine o aluzie sexuală şi nu aş putea spune că Gabriel Alexe nu este un freudian de bun gust, un fel de Emil Brumaru: „Îmi aranjez stânjenit gulerul la cămaşă: / astăzi vorbesc despre şurub! / (cum ar zice un optzecist lipsit de inspiraţie) /un tractor bătând câmpii a pierdut şurubul / din puntea faţă / radiatorul a crăpat la vibraţii şi aburul a ţâşnit / el însuşi plin de stupefacţie! / (auzi Mă? /Nu!). // un şurub bine strâns ar fi fost un bun prilej de meditaţie / asupra rezistenţei în timp a clasei muncitoare beatnice. // îmi aranjez stânjenit gulerul la cămaşă: / mâine vorbesc neîntrerupt despre şurubul numi holşurub! / (cum ar zice un optzecist lipsit de inspiraţie) / spre optzecista ta stupefacţie el este ultimul dinte din faţă / cu care încă mai mushty. / (auzi Mă? / Aud!). („Şurubul”).

Dar nu numai acest aspect vine dinspre Emil Brumaru, ci şi arhitectura  volumului propus de Gabriel Alexe. Dacă  în „Submarinul erotic” („Polirom, 2009), Emil Brumaru  pune totul între  doi piloni (două scrisori: „Prima scrisoare a marchizului către contesă” şi „A doua scrisoare către scumpa mea contesă”), în volumul său, „Esenţa maşinii”,  preia arhitectura însoţită de un feed-back (două scrisori: „Scrisoare către Anna-Bella” şi „Scrisoarea Anna-Bellei către autor”).  Astfel că, folosind cuvintele autorului, „trag oblonul sticla de vodkă” (nu şi-o pipă) zicând: Gabriel Alexe este un Emil Brumaru mai ermetic.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

„Fram, ursul polar!” îi așteaptă pe micii botoșăneni la Teatrul „Vasilache”

Publicat

acum 23 de minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate
J𝐨𝐢, 𝟖 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la ora 𝟏𝟖:𝟎𝟎, cât și duminică, 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la orele 𝟏𝟏:𝟎𝟎 și 𝟏𝟐:𝟑𝟎 micuții botoșăneni sunt așteptați la Teatrul „Vasilache” să vizioneze spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”!
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”, este un spectacol după Cezar Petrescu. Regia artistică: Toma Hogea Asistent regie: Mihaela Ștempel Scenografia: Mihai Pastramagiu Mişcare scenică: Victoria Bucun Muzica: Radu Sanduloviciu
Fotografiile au fost realizate de Ghenadie Prisăcaru, iar înregistrările au fost făcute în studioul de înregistrări ELEKTRA – Virgil Prispian.
Din distribuţie fac parte actorii: Oana Asofiei, Florin Iftode, Alin Gheorghiu, Marius Rusu, Andrei Iurescu, Renata Voloșcu, Adelina Cojocariu, Pavel Petrași și Ana Apetrei..
«„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este o poveste, din lumea circului, dorită și mult așteptată de copii. Transpunerea scenică aduce, pe scena Teatrului „Vasilache”, un spectacol plin de culoare, cu o muzică originală deosebită, cu actori, cu păpușari desăvârșiți, cu numere de pantomimă, specifice lumii/arenei circului, cu momente coregrafice de excepție și cu actori – păpușari care ating nivelul și măiestria textului.
Spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” aduce la rampă o multitudine de „ingrediente” specifice artei păpușărești: actorie, muzică, dans, mânuire păpuși (tip wayang și tip bunraku) și, nu în ultimul rând, o bună dispoziție și o plăcere reală a jocului din partea actorilor.
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este un spectacol pentru toate vârstele: copii (preșcolari și școlari mici), educatori, părinți și bunici!» (Toma Hogea, regizor artistic)
Spectacolul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani
Preț bilet 20 lei
Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/…/teatrul-pentru-copii-si… sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.
Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Economie

Înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% în decembrie 2025

Publicat

acum 59 de minute

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi pe parcursul anului trecut au înregistrat o creștere de 4,7% față de 2024, situându-se la 155.855 de unități, potrivit informațiilor preliminare remise luni de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) pe baza statisticilor DGPCI.

La nivelul lunii decembrie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% raportat la luna similară din 2024, ajungând la un volum de 21.203 unități.

În schimb, autoturismele pur electrice înregistrează o creștere de doar 1,4% față de decembrie 2024, la 1.354 de unități.

În top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de marcă pe primul loc se află Dacia, cu 6.796 de unități, urmată de Renault – 2.638, Toyota – 1.704, Skoda – 1.148, Hyundai – 1.122, Volkswagen – 1.043, Ford – 833, KGM – 630, MG – 526 și BMW – 491.

Top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de model este: Dacia Duster – 2.195 de unități, Dacia Logan – 2.133, Renault Clio – 1.405, Dacia Sandero – 830, Dacia Bigster – 789, Dacia Jogger – 564, Toyota Corolla – 505, Skoda Octavia – 408, Hyundai Tucson – 402, Toyota RAV4 – 394.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Publicitate

Misiunea APIA este de a reprezenta și susține interesele principalilor jucători din piața auto din România, implicându-se activ în dialogul cu autoritățile, prin promovarea practicilor sustenabile din industrie, prin educarea consumatorilor și prin oferirea de analize esențiale și relevante pentru acest sector.

APIA este totodată organizatorul unor evenimente publice definitorii pentru piața autohtonă, respectiv Salonul Internațional Auto București – SIAB și Forumul Mobilității Sustenabile – FMS. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan

Publicat

acum o oră

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Legea a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, după ce a fost armonizată cu decizia Curții Constituționale a României, scrie alba24.ro.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, transmite Mediafax.

La CCR proiectul adoptat fusese atacat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar a fost declarat constituțional, cu excepția unui alinia.

Este vorba de un amendament inclus senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.

Proiectul, adoptat inițial pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Publicitate

Legea privind plata pensiilor private: cine este vizat

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării.

Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

  • cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
  • cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale, ediția 2026

Publicat

acum o oră

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

În perioada 13-15 ianuarie 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”. Agenda evenimentului este variată, cuprinzând numeroase activități: conferințe, dezbateri, ateliere, lecturi în licee și în cafenele, întâlniri cu scriitorii, expoziții de artă contemporană, spectacole, vizite la atelierele artiștilor.

Invitații acestei ediții a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, care vor intra în dialog cu publicul, sunt poeți, scriitori, critici literari, muzicieni, artiști vizuali, jurnaliști, personalități ale culturii, decidenți politici.

La câteva mese rotunde, organizate zilnic în diverse locuri, se vor desfășura dezbateri despre: literatură ca emancipare individuală și colectivă; opera eminesciană; educație culturală; literatura pentru copii; patrimoniu; diplomație cultural-academică etc.

Vor expune în sălile de expoziții ale Memorialului Ipotești Andrei Gamarț (Sala „Horia Bernea”) și Aurel Azamfirei (Sala Portaluri), iar la Teatrul „Mihai Eminescu” – Sergiu Negulici. La parcul „Mihai Eminescu” va fi deschisă expoziția „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, realizată în parteneriat cu „Casa de Pariuri Literare”.

La edițiile „Poeți în dialog” și întâlnirile cu scriitori vor participa Ion Pop și Adrian Popescu, Matei Vișniec și Daniela Varvara, Lucian Vasilescu și Angelica Stan, Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, Adina Rosetti și Dan Lungu.

Atelierele „Povești din Ipotești”, organizate de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas, vor avea loc zilnic în sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu”. Organizate în parteneriat cu Institutul Bucovina, atelierele „Sburătorul” se vor ține în diverse școli din județul Botoșani.

Publicitate

Își vor deschide atelierele de creație la această ediție Dan Sociu (la Botoșani), Stelorian Moroșanu (la Dorohoi), Victor Teișanu (la Darabani).

Gala Premiilor Culturii Naționale – la care se vor acorda Premiul Național pentru excelență în cultură, Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale – va avea loc în prima zi a ediției din acest an a Zilelor Eminescu, pe 13 ianuarie, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Gala va fi urmată de un recital de muzică clasică susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

În a doua zi, pe 14 ianuarie, publicul este invitat la spectacolul Cabaretul cuvintelor, regia – Matei Vișniec, spectacol susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Pe 15 ianuarie, la Cinematograful „Unirea”, va avea loc proiecția filmului Fără ieșire. Aici viața se bea (documentar despre poetul Ioan Es. Pop) – producător: „Casa de Pariuri Literare”. În deschidere va vorbi poetul Lucian Vasilescu.

La ediția din acest an a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, „Rapsozii Botoșanilor” propun recitalul Melodii pe versuri de Eminescu (15 ianuarie, Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”); Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” – Concursul de recitare „Dor de Eminescu”, ediția a III-a, dedicat elevilor din județul Botoșani (15 ianuarie, Teatrul „Vasilache” Botoșani); Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” – Rotonda cenaclurilor literare pentru copii și tineret (16 ianuarie, Biblioteca Județeană).

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” este organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

Intrarea la toate evenimentele este liberă. Intrarea la Gala Premiilor Culturii Naționale (13 ianuarie) și la spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, se face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la impresariatul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani.

Programul detaliat poate fi văzut pe pagina Memorialului Ipotești: https://eminescuipotesti.ro/

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending