Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (3)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Un mic dicţionar al personalităţilor de pe bancnotele româneşti. Samuel Pascariu Galiano este un tânăr botoşănean  care a intrat în literatură cu un miniroman („Comisarul”, 2016). Scris la o vârstă fragedă (14 ani), romanul are subiect, logică şi cinetică. Următoarea carte a fost una de poezie („Eroare”, 2017). Am sesizat aici un sine rănit şi o apăsare venită dinspre nişte angoase existenţiale.  A urmat  alt volum de poezie („Ego”, 2018). Un volum în care se simte o oscilare între un cinism juvenil şi o tristeţe masculină (vezi clasificarea lui Mircea Eliade), fără a ne face că nu observăm un spirit maturizat de presiunile experienţelor erotice.

Posesorul unor evidente  abilităţi de a face corelaţii interdisciplinare, Samuel Pascariu Galiano este autorul unor demersuri culturale originale (poet, prozator, numismat, colecţionar, cantautor), cărora li se adaugă şi un „Mic dicţionar al personalităţilor de pe bancnotele româneşti” (bancnote, plicuri ocazionale, timbre, îngrijitor ediţie Elena Condrei, Editura „Geea”, Botoşani, 2018) . Colecţionarii, fiind nişte însinguraţi şi dialogând în mare parte a timpului  doar cu colecţiile lor, au o dorinţă ardentă de a se conecta prin relaţii cu alţi semeni şi a se impune ca persoane distincte. Expoziţia este un mijloc de a-şi atinge acest ţel, însă sunt şi într-o permanentă căutare de alte metode, cea a dicţionarului fiind elocventă.

Publicitate

Biografiile marilor români care şi-au găsit un loc pe bancnotele puse în circulaţie de acest popor, la care se adaugă o bogată iconografie (bancnote, plicuri ocazionale şi timbre din propria colecţie), toate însoţite de o impresionantă bibliografie, fac din acest dicţionar un instrument prin care Samuel Pascariu Galiano îşi explicitează faptic legătura emoţională faţă de ţara sa şi de naţiunea din care provine. Dinspre o abordare tehnică, dicţionarul conţine:  1. numele a douăzeci şi una de personalităţi prezente pe  bancnote şi a căror imagini sunt redate de pe câte un timbru ce a circulat în România (Grigore Antipa, Nicolae Bălcescu, Lucian Blaga, Constantin Brâncuşi, Ion Luca Caragiale, Alexandru Ioan Cuza, Decebal, Mihai Eminescu, George Enescu, Marcu Giurgiu (Crişan), Nicolae Grigorescu, Carol al II-lea, Ferdinand I, Avram Iancu, Nicolae Iorga, Traianus Marcus Ulpius, Mihai I, Vasile Nicola-Ursu (Horea), Ioan Oargă (Cloşca), Tudor Vladimirescu şi Aurel Vlaicu); 2. sunt redate imagini de pe douăzeci şi unu de plicuri ocazionale despre care autorul ţine să precizeze că „au fost produse special pentru apariţia lor”; 3. cele  50 de bancnote sun prezentate în formele avers-revers, în total 100 de imagini; 4. textul acordat fiecărei personalităţi are valoare revelatorie, aspect care reiese şi din vasta bibliografie studiată.

De remarcat caracterul extralingvistic al dicţionarului lui Samuel Pascariu Galiano, aspect ce-i consolidează valoarea ştiinţifică. Punând în evidenţă o modalitate de valorificare a specificităţii şi identităţii naţionale româneşti prin geniile sale din toate domeniile şi etapele, lucrării i se adaugă şi o puternică valenţă cultural-istorică.

Dicţionarul întăreşte rolul conceptului de atracţie spre o preocupare cu puternice valenţe informative şi formative, aceea de colecţionar, dar şi o formă de externalizare a elementelor colecţionate ca modalitate de accesibilitate spre ele.

Publicitate

Lucrarea lui Samuel Pascariu Galiano aduce şi o clarificare la componenta simbolică a unei culturi bancare şi a schimbului de valori. Abundenţa de imagini nu e  supărătoare. Ele ajută la alcătuirea unui sistem de simboluri dintre care se remarcă cele semiotice, cele care nu se raportează la substanţă, formă sau elemente, ci la convenţiile date de literele şi cifrele care ni se înfăţişează simţurilor specifice.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O mămică din Hudești și fiul ei de 4 ani au plecat de acasă și rudele au anunțat poliția. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 49 de ani, din comuna Hudești, care a părăsit domiciliul în data de 22 aprilie a.c., împreună cu fiul său, de 4 ani, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

CHEAPTANARU MARIANA are 1,65 m înălțime, 77 de kg, păr șaten închis, ochi căprui.

Vestimentația cunoscută la momentul plecării: trening de culoare gri.

Publicitate

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adrezese celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

OPINII. Cătălin Silegeanu: Îmi propun să transform Centrul Vechi într-un pol de atracție turistică

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani este singurul oraș din regiunea Moldovei al cărui Centru Istoric este inclus în patrimoniul cultural național, ansamblul urban fiind declarat prin Legea 5/2000 sit de arhitectură medievală. Acest centru poate fi restaurat și pus în valoare printr-un parteneriat între Primărie și societatea civilă, după modelul orașelor Oradea, Sibiu, Brașov, Timișoara sau Curtea de Argeș.

 

În calitate de candidat la Primăria municipiului Botoșani, îmi propun să transform Centrul Vechi într-un pol de atracție turistică. Niciunul dintre conducătorii succedați la putere în perioada postdecembristă nu s-a preocupat cu adevărat de acest centru. Lucrurile făcute în perioada administrației actuale reprezintă prea puțin: un spațiu în care s-au pus câteva panouri, televizoare și manechine, generos declarat ca fiind muzeu multimedia, nu va atrage prea mulți curioși nici după acreditare. Propun o strategie de revitalizare reală a Centrului Vechi, pe care primarul în funcție a promis-o cu mare ardoare, dar nu a împlinit-o. Nu se poate ca într-un areal protejat să mai existe locuințe sociale.

Publicitate

 

Nu voi sta pe gânduri dacă va fi necesară o investiție masivă și o reorganizare din temelii. Împreună cu specialiștii, vom identifica toate clădirile și spațiile aflate în administrarea Primăriei și vom amenaja pe cât posibil locuințe noi pe care să le oferim celor care locuiesc cu chirie în această zonă, până la construirea unor noi blocuri ANL. Imediat ce avem soluții pe masă, chiriașii vor fi somați să elibereze în cel mai scurt timp Centrul Vechi. În paralel, vom face o consultare publică pentru a discuta cu întreaga comunitate din Botoșani oportunitatea restituirii sumelor pe care proprietarii le-au achitat, precum și acordarea de compensații și asistență pentru ca aceștia să își cumpere locuințe în alte zone ale orașului. Centrul Vechi nu mai trebuie sub nicio formă să fie o zonă rezidențială, ci exclusiv o zonă turistică și economică. Un pol de atracție care să întoarcă în bugetul local întregul efort financiar inițial.

 

Publicitate

Monumente restaurate, clădiri înfrumusețate, restaurante selecte, acestea sunt principalele obiective pe care trebuie să le regăsim în Centrul Vechi. În completare, propun ca Primăria să finanțeze și să deruleze proiecte educaționale și culturale în parteneriat cu organizațiile de tineret, pentru ca generațiile care ne moștenesc patrimoniul să înțeleagă valoarea acestuia. Centrul Vechi poate deveni, periodic, scena unor piese de teatru, a unor concerte susținute de Filarmonică sau chiar un cinematograf în aer liber, care ar reuni comunitatea sub egida cultivării, îmbogățirii sau pur și simplu pentru socializare.

 

Lansez această inițiativă în dezbatere publică și aștept cu mare interes propuneri sau sugestii din partea botoșănenilor. Împreună, putem reda Centrului Vechi gloria de odinioară.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Concursul Național Catehetic în Protopopiatul Darabani

Publicat

Publicitate

În ziua de 22 aprilie, la sediul Protopopiatului Darabani a avut loc etapa locală a Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”.

Anul acesta în Protopopiatul Darabani s-au înscris un număr de 4 parohii, dintre care 3 au reușit să finalizeze proiectul:

– Parohia „Sfântul Gheorghe” Horodiștea a prezentat proiectul: „Iisus Hristos – doctorul sufletelor și a trupurilor noastre”, coordonat de părintele paroh Ciprian Aboșculesei

Publicitate

– Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Alba – Hudești a prezentat proiectul „Tinerii de astăzi  – sprijinul și mângâierea bătrânilor”, coordonat de părintele David Dan Stoean

– Parohia „Sfântul Pantelimon” – Bașeu – Hudești a prezentat proiectul  „Biserica – loc, spațiu și timp al tămăduirii”,  coordonat de părintele Ionuț Viorel Pușcașu

Echipele au fost întâmpinate la sediul Protopopiatului de părintele protopop Costică Pînzariu, de părintele Alin Constantin Aroșoaie, coordonatorul Biroului de cateheză la nivel de protopopiat și de către prof. Elena Avîrvărei care au și constituit comisia de jurizare.

Publicitate

Proiectul câștigător a fost cel al Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Alba – Hudești, desemnat să reprezinte protopopiatul Darabani la etapa eparhială a Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, ce va avea loc la Iași în data de 25 aprilie 2024, în Sala „Sinaxar” a Muzeului Mitropolitan din Iași. (pr. Alin-Constantin Aroșoaie, responsabil cateheză)

Citeste mai mult

Cultura

Ediția anuală a Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești ‒ Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, în perioada 23-29 aprilie 2024, ediția anuală Săptămânii Naționale a Bibliotecilor.

Cu acest prilej, din anul 2021, s-a derulat proiectul Biblioteci în dialog, ocazie cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei biblioteci. Amintim, dintre participanți, Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu Botoşani, Biblioteca Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu Iaşi, Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ, Biblioteca Universității Iu. Fedkovich din Cernăuți, Biblioteca Județeană George Coșbuc Bistrița Năsăud.

La activitățile din anul acesta, care se vor derula pe 25 aprilie, începând cu ora 11:00, în Sala de expoziții temporare Horia Bernea, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi revine, în cadrul proiectului Biblioteci în dialog, cu conferențierea Bibliotecile ca liant comunitar: bilanț, protagoniști, susținută de Carmen Voroneanu ‒ Serviciul de Comunicarea Colecțiilor.

Publicitate

O premieră este participarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova cu o suită de trei conferențieri, care urmăresc să facă cunoscut publicului participant patrimoniul și inițiativele specifice instituției naționale din Chișinău, după cum urmează: Biblioteca Națională a Republicii Moldova – instituție identitară a țării ‒ Elena Pintilei, director general; Colecțiile de patrimoniu ale Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova ‒ Veronica Cosovan, șef secție Carte Veche și Rară; Dezvoltarea programelor naționale de promovare a cărții și lecturii ‒ Victoria Vasilica, șef secție Studii și Cercetări.

Biblioteca Națională de Poezie Mihai Eminescu Ipotești propune participanților o expoziție de carte Eminescu în ediții de patrimoniu și o prezentare a Fondului Documentar Ipotești ‒ unicate. Activitățile sunt organizate în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Colegiul Economic Octav Onicescu Botoșani (responsabili-coordonatori: prof. Anca Ifrim și bibliotecar Niculina Petrea).

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending