Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

AM CITIT, AM REŢINUT…

Publicitate

Spiridon Popescu: „Doamne, sunt atât de trist, / Încât tare frică mi-i / C-o să pun punctul pe i / Şi-o să uit să mai exist”; Spiridon Popescu: „Nu există probe c-am murit, dar nici că mai trăiesc, cum e mai rău”; Spiridon Popescu: „Tot timpul m-am  temut cumplit de mine”; Romain Gary: „Este greu să faci o navă bună de ieşit în larg din ruinele a două naufragii”; Romain Gary: „Când un om este terminat, înseamnă mai ales că merge mai departe”; Romain Gary: „Există un nazism care nu este doar cel al naziştilor, o asuprire care nu se sprijină pe nici o poliţie, o rezistenţă care nu este cea a armelor”; Romain Gary: „Zei-maimuţă dansează în spatele nostru, invizibili, sub învelişul destinului, al fatalităţii, al soartei oarbe, şi noi ne vărsăm vieţile ca să le dăm de băut”; Roger Scruton: „Prin artă şi literatură se petrece o reîntregire, o reintegrare a sinelui în comunitatea de care aparţine. Şi poate că asta oferă în continuare, într-o formă intensificată şi imaginativă, viziunea etică pe care religia ne-o punea la îndemână”; Roger Scruton: „O operă este originală în măsura în care se originează în creatorul ei. Ea ne arată lumea din perspectiva lui, ne atrage în sfere ce nu sunt ale noastre şi ne permite să exersăm posibilităţile de a simţi pe care se întemeiază o societate ideală – o comuniune a simpatiei”; Michel Zink: „Pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualităţi marcate, a unei subiectivităţi afişate şi asumate în mod conştient”; Răzvan Voiculescu: „Destinaţia nu e, pentru mine, aşa de importantă. Mai mereu tot ce este mai important sunt paşii pe care i-am parcurs între punctul A şi punctul B”; Răzvan Voiculescu: „Ca să vezi cu adevărat lumea aceasta, trebuie să ai deja privirea predispusă  să o vezi”; Romain Gary: „Când două disperări se întâlnesc, pot foarte bine să dea naştere unei speranţe, dar asta dovedeşte doar că speranţa este capabilă de orice”; Romain Gary: „Se pare că nu e suficient ca doi oameni să fie nefericiţi separat pentru a fi fericiţi împreună – dar încercarea merită făcută”; Romain Gary: „Cuplul înseamnă un bărbat care trăieşte prin femeie, o femeie care trăieşte prin bărbat”; Andre Gide: „Motivele care mă îndeamnă să scriu sunt multiple, şi cele mai importante sunt, mi se pare,  şi cele mai tainice Aceasta poate fi, mai ales: să pun ceva la adăpost de moarte”; Platon (principiu enunţat în „Sofistul”): „Ta onta os estin legein” („Să dăm glas celor ce sunt aşa cum sunt”); Vargas Maria Llosa: „Realitatea nu poate fi descrisă în întregime, pentru simplul fapt că ea nu reprezintă altceva decât o imagine sintetică a cosmosului reprezentat sub toate formele sale de manifestare”; Nichita Danilov: „A crede în obiectivitatea literaturii şi a istoriei constituie o nebunie”;  Vargas Maria Llosa: „Tăcerea naratorului trebuie să fie semnificativă”; Platon (în „Alcibiade”): „Sufletul când vrei să-l cunoşti trebuie să-l priveşti în oglinda altui suflet”; V. I. Lenin: „A spune adevărul este o prejudecată burgheză, meschină”;  V. I. Lenin: „Spuneţi-le (maselor) ceea ce vor să audă, nu altceva”; Machiavelli: „Omul e clădit astfel încât acţiunile îi fac o impresie mai puternică decât adevărul”;  Vladimir Volkoff: „Manipularea maselor se face apelând la tehnica multiplă a dezinformării, ce permite furnizarea de informaţii generale eronate unor terţi, determinându-i să comită acte colective sau să difuzeze judecăţi dorite de dezinformatori”; Hitler către propagandiştii săi: „Ţintiţi viscerele!”; Vladimir Volkoff: „Drapelele, făcliile, defilările, saluturile distinctive şi scandările ritmice Siegl! Heil! Siegl Heil! ale nazismului aveau scopul de a priva individul de spiritul critic şi a-l aduce nu de la doctrină al comportament ci de la comportament la doctrină”; Cemal Sureya, poet kurd: „Tot mai mult amintirile se aseamănă cu toamna”; Cemal Sureya: „Memoria paharului păstrează aproape totul”; Cemal Sureya: Este inutil orice aş face în privinţa viitorului”; Mihai Eminescu: „Iubesc acest popor bun,  blând, omenos, pe spatele căruia diplomaţii croiesc războaie, zugrăvesc împărăţii de care lui nici prin gând nu-i trece, iubesc acest popor nenorocit, care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă ce i le aşezăm pe umeri”; Mihai Eminescu (prin Dionis): „Trecut şi viitor e în sufletul meu ca pădurea într-un sâmbure de ghindă”; Alex Ştefănescu despre Marin Sorescu: Un scriitor complet, plimbându-şi mâna de virtuoz pe întreaga claviatură a genurilor literare”;