Curățați coșurile de fum: pericol de incendiu!

O casă din localitatea Ringhilești Deal a fost în pericol, seara trecută, după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins.

Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești au intervenit cu autospecială de stingere și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la acoperiș.

Vă reamintim faptul că, iarna trecută, în județul Botoșani, s-au produs peste 80 de incendii din cauza coșurilor de fum sau a burlanelor defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din apropiere.

În multe dintre cazuri, aceste evenimente au lăsat în urmă și pagube însemnate ce ar fi putut fi evitate dacă cetățenii ar fi respectat sfaturile menite să le protejeze, atât viața, cât şi gospodăria.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate măsuri care să asigure:

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului, astfel încât aceasta să nu fie mai mică de 10 cm.

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Material de informare preventivă: https://youtu.be/ixUc6UmdzHY

Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, o adevărată bijuterie arhitectonică, veche de peste un secol și-a deschis porțile după un deceniu de reabilitări. Actorii s-au reîntors în teatru după 10 ani și lucrează la o premieră de excepție. Clădirea este unul dintre cele mai frumoase monumente din România, scrie ADEVĂRUL. 

Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani funcționează într-o clădire monument istoric de o frumusețe rară, în stilul eclectismului francez, veche de peste 110 ani. Era un teatru de lux, ridicat cu materiale scumpe, de cei mai bogați oameni ai orasului. Este de altfel considerat unul dintre cele mai frumoase din România, fiind și primul teatru orășenesc din Moldova. Teatrul din Botoșani a dus greul războiului și mai apoi al intervențiilor comuniste. În plus, din cauza lipsei de interes din anii ’90, s-a degradat puternic. A fost nevoie de o reabilitare care, cu multe poticneli, a durat nu mai puțin de 10 ani. Miercuri, teatrul a fost dat în folosință parțial. Adică actorii s-au reîntors în clădire și repetă pentru un spectacol în premieră. Teatrul va fi deschis publicului, probabil, la finele lunii decembrie.

Un teatru de lux al boierimii și negustorimii moldovene readus la viață

Botoșaniul a fost încă de la începutul secolului al XIX-lea unul dintre cele mai prospere târguri din Principate. Un oraș cosmopolit, bazat pe comerț și meșteșuguri cu ample legături în Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Țarist. Aici trăiau evrei, armeni, lipoveni și, evident, români. În oraș trăiau atât arendași foarte bogați, dar și boieri moldoveni sadea. Era un ”oraș-stațiune”, cum este descris de istorici, plin de verdeață, parcuri pitorești în care puteai petrece ore în șir, case extrem de frumoase lucrate de meșteri străini în stil german sau francez.

Statui teatru FOTO CJ Botoșani

Acești negustori și boieri din târgul Botoșaniului au încurajat educația și cultura. Botoșaniul a fost unul dintre primele orașe din România unde s-a jucat un spectacol în limba română. Inclusiv Mihai Eminescu a făcut parte ca sufleur dintr-o trupă de actori, la Botoșani. Din anul 1865 s-au făcut demersuri la Comitetul general al Teatrelor din România și Ministerul de Interne pentru înființarea unui teatru național la Botoșani. Fără să primească un răspuns, oamenii cu dare de mână ai Botoșaniului au făcut o chetă publică și au ridicat, pe cheltuială proprie, un teatru. În anul 1912 a fost înființată „Societatea pe acţiuni-Teatrul Eminescu”, având 75 de acţionari şi un capital de 400.000 lei. Teatrul a fost ridicat cu meșteri din străinătate în stilul eclectismului francez și a fost numit după marele poet „Mihai Eminescu. Construcția era o adevărată bijuterie arhitectonică, la vremea respectivă unul dintre cele mai frumoase teatre.

Sala de spectacole și scena FOTO Cosmin Zamfirache

În 1914 a avut loc și primul spectacol, ”Lorica Noastră”. În timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, clădirea teatrului a fost bombardată. A fost refăcută în 1958, dar modificată. Atunci a fost și reînfințat teatrul, funcționând până astăzi. În 2013, Primăria Botoșani a primit o finanțare europeană în valoare de 5 milioane de euro, pentru a reabilita teatrul orașului, puternic degradat, și a-l readuce la planurile inițiale din 1912. În 2014 au început lucrările. Cu scandaluri și hibe specific românești, lucrările au fost oprite, apoi devansate iar în cele din urmă finanțarea pierdută. Abia după câțiva ani lucrările au fost reluate, obținându-se o nouă finanțare. Costurile s-au triplat între timp, reabilitarea teatrului ajungând să coste 15 milioane de euro.

Unul dintre cele mai frumoase teatre din România

Miercuri, 11 decembrie, lucrările sunt aproape terminate. Sala de spectacole, cabinele și multe dintre spațiile comune au fost date în folosință. Actorii, după ce au petrecut 10 ani într-o clădire veche, în chirie, la Casa Tineretului, în condiții total improprii actului artistic, au revenit în clădirea teatrului. Mai precis, aceștia repetă la un nou spectacol, în premieră, care va fi prezentat publicului, în spațiul reabilitat, cel mai probabil la finele lui decembrie.

Teatrul din Botoșani, la exterior FOTO Cosmin Zamfirache

Teatrul are o sală de spectacole de lux, în stilul boieresc al începutului de secol XX, cu loje și balcoane cu parfum de epocă. Scena este foarte adâncă, ideală pentru tot felul de idei regizorale, de la teatru clasic la cel avant-garde. Pe tavanul sălii de spectacole se află candelabre uriașe, hand-made. Holurile sunt pavate cu marmură cu același parfum de epocă, cu statui și ornamente cu foiță de aur. La etaj sunt spații de repetiții, săli studio, cabine moderne și multe alte spații. Dincolo de atmosfera de epocă, teatrul este dotat cu dispozitive hi-tec, mai ales de sonorizare și lumini, lifturi și multe altele.

”Ne-am întors acasă”

Actorii au fost copleșiți de emoții la revenirea în teatrul în care majoritatea și-au început cariera. Unii au petrecut câteva decenii lucrând în această clădire. ”Suntem copleșiți de emoție, tot colectivul teatrului, actorii, s-au reîntors după atâția ani în teatru. Astăzi va avea loc o primă repetiție după o pauză de 10 ani. Dacă ne uităm la scenă, la dotări, avem tot ce trebuie pentru spectacol”, spune Alexandru Vasilache, director al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani și regizor de două decenii la această instituție. „Actorii sunt niște copii care au primit astăzi un mare dar”, precizează Irina Mititelu la Botoșani. ”Reîntoarcerea în teatru, reprezintă speranță și dorința de a performa la cel mai înalt nivel”, adaugă și Gina Pătrașcu Zamfirache, o altă actriță cu experiență în teatrul botoșănean.

Holul teatrului FOTO CJ Botoșani

”Am fost 10 ani în exil. Acum simt că m-am întors acasă și nicăieri nu este mai bine ca acasă.”, conchide Lenuș Teodora Moraru, un alt actor cu aproape trei decenii de experiență artistică la Botoșani. Pentru Răzvan Amitroaie, unul dintre cei mai tineri actori din trupă, reîntoarcerea în clădirea teatrului reprezintă o experiență aparte. ”Am copilărit aici. Mama era la departamentul de marketing al teatrului, tata, Cezar Amitroaie, actor. Și nu aveau ce face cu mine. Mă aduceau aici. Știam teatrul pe de rost”, spune Răzvan Amitroaie. În momentul de față actorii botoșăneni lucrează la spectacolul ”Intrigă și iubire„ după Friederich Schiller, în regia lui Dumitru Acriș.

Sursa: ADEVĂRUL

Locuri de muncă online bine plătite, oferite la telefon: Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică avertizează cu privire la un nou tip de fraudă, scrie alba24,ro.

DNSC precizează că în ultimele zile, mulţi români, atât din ţară, cât şi din străinătate, au raportat primirea unor apeluri suspecte de la aşa-zişi reprezentanţi ai departamentelor de resurse umane ale unor companii.

Aceste apeluri de pe numere necunoscute, uneori din alte ţări, utilizează un sistem computerizat de apelare automată pentru a livra un mesaj preînregistrat, în care se oferă detalii vagi.

În principiu se oferă locuri de muncă online bine plătite. Uneori însă, la finalul apelului se cere şi furnizarea de date sensibile de la potenţialele victime, transmite Radio România Actualități.

Cum recunoașteți aceste apeluri false cu locuri de muncă online bine plătite:
Apelurile vin de pe numere necunoscute, uneori din alte țări.
Mesajul începe cu: „Bună, sunt recruiter manager de la X companie”.
Se oferă detalii vagi despre „oportunități” și se încurajează să contactați numerele respective pe WhatsApp. La final se cer date sensibile de la potențialele victime.
Directoratul recomandă să nu se furnizeze niciodată telefonic astfel de informaţii, să se verifice întotdeauna autenticitatea apelurilor la o autoritate sau instituţie şi să se raporteze apelurile false.

Directoratul oferă pe pagina sa de internet – dnsc.ro – un ghid de informare şi conştientizare privind astfel de tentative de fraudă, denumite generic inginerie socială.

Cea de-a 69-a ediţie a concursului muzical Eurovision, care se va desfăşura în luna mai a anului viitor la Basel (Elveţia), va avea 38 de ţări participante, cu una mai mult decât în 2024, Muntenegru revenind după doi ani de absenţă, a anunţat joi Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU), instituţia care organizează acest concurs, transmite joi EFE.

„Pregătirile pentru festival sunt deja în curs, în colaborare cu colegii noştri de la SGR SSR (televiziunea naţională elveţiană)”, a declarat directorul concursului, Martin Green, confirmând numărul participanţilor.

Potrivit listei cu ţările participante, Rusia va rămâne neeligibilă pentru participare, fiind sancţionată începând din 2022 pentru invazia în Ucraina, iar prezenţa Israelului, puternic contestată de fani şi activişti politici la ediţia din acest an din cauza războiului din Gaza, va fi menţinută.

Dintre cei 38 de participanţi, 32 vor trebui să treacă de semifinalele de la 13 şi 15 mai pentru a ajunge în finala de la 17 mai (St Jakobshalle din Basel va găzdui cele trei competiţii).

Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie au asigurat locul în finală, fiind cele mai mari contributoare la concurs, la fel ca şi Elveţia, în calitate de gazdă, după ce a câştigat ediţia de anul trecut cu piesa „The Code”, interpretată de Nemo.

Ţările au timp până la jumătatea lunii martie 2025 să îşi prezinte melodiile şi artiştii candidaţi, iar trei dintre ele au făcut-o deja – Cipru l-a selectat pe Theo Evan, Republica Cehă l-a selectat pe Adonxs, iar Muntenegru, ţară revenită în concurs, a selectat-o pe Nina Zizic.

Iniţial, NeonoeN fusese câştigătorul concursului muntenegrean pentru alegerea candidatului la Eurovision 2025, însă grupul s-a retras după ce s-a descoperit că piesa pe care o prezenta fusese lansată în 2023, ceea ce încălca regulile Eurovision conform cărora cântecele nu trebuie să fi fost lansate sau interpretate public înainte de selecţia naţională. AGERPRES