O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
MIHAI EMINESCU, DICHTER
Doi mari colecţionari şi mari iubitori de Eminescu scot la Botoşani o plachetă bibliofilă cu titlul “Mihai Eminescu în creaţia poeţilor botoşăneni” (Editura “Axa”, Botoşani, 2024). Ei se numesc Nicolae Iosub şi Mihai C. V. Cornaci. Placheta este dedicată Luceafărului poeziei româneşti, editată la sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril, ziua când Poetul îşi sărbătorea ziua onomastică. În loc de prefaţă, autorii au ales poezia “Cărţile” a lui Mihai Eminescu: “Shakespeare! Adesea te gândesc cu jale, / Prieten bland al sufletului meu; / Isvorul plin al cânturilor tale / Îmi sare-n gând şi le repet mereu. // Atât de crud eşti tu, şi-atât de moale, / Furtună-I azi şi linu-i glasul tău; / Cu Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe / Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. // Tu mi-ai deschis a ochilor lumine, / M-ai învăţat ca lumea s-o citesc, / Greşind cu tine chiar, iubesc greşeala: / S-aduc cu tine mi-este toată fala”.
Autorii adaugă un laudaţio cu titlul “Mihai Eminescu, Dichter” (pp.5 – 15), punând accent pe predilecţia, încă din copilărie, pentru carte a poetului, pentru însuşirea limbii germane, despre lecturile lui Eminescu şi aplecarea sa spre poezie. Eminescu a scris versuri încă din fragedă tinereţe şi a avut ca ideal gloria literară pe care a şi obţinut-o încă din timpul vieţii sale fiind declarant “cel mai mare poet roman”. De fapt, continuă autorii, el a fost conştient tot timpul de valoarea sa. Eminescu a impus în literatura română o nouă disciplină numită “eminescologie”. Spun cei doi autori: “Tonul în eminescologie l-a dat George Călinescu cu monografia sa “Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, apărută în trei ediţii: 1932, 1933, 1938.”
Publicitate
Dintre poeţii botoşăneni care au scris despre Mihai Eminescu şi care şi-au găsit loc în placheta în discuţie sunt: Aurora Adam, Mirela Butacu, Elena Diana Baltag, Artur Enăşescu, Demostene Botez, Dorel Mihai Gaftoneanu, Lucia Olaru Nenati, Ovidiu Chelaru, Dumitru Lavric, Maria Baciu, Vasile Larco, Vasile Tănase, Mihaela Ciubotariu, Rodica Lecu, Victor Teişanu, Maria Panciuc-Bucătaru, George Mihuţă, Costel Zăgan, Haralambie Ţugui, Nora Guţu, Clemenţa Vasilică Ciubotariu, Georgeta Bolea, Dumitru Petraş, Mihaela Ghizu şi Liliana Burac. Nu sunt singurii botoşăneni care au dedicat poezii lui Mihai Eminescu. Ca să dau un exemplu, aş aminti tripticul, ca o coloană a infinitului, al lui Al. D. Funduianu, şi intitulat “Eminesciene”: “Milostive / Iisuse – / Haosul / Adulmecă / Icoana Poetului // Există / Mistere / Idealuri / Neant / Există / Solitudine / Ca / Univers… // Ideal / Profetic / Omul / Tutelar / Eminescu / Şi / Templul său / Infinit de gânduri” (vezi “Şi iată… şi alte versuri”, Editura “Geea”, Botoşani, 1999, p. 76. ).
Mihai C. V. Cornaci şi Nicolae Iosub consideră că „poeţii botoşăneni au încercat şi ei, cu teamă şi reţinere, să compună versuri care să-l omagieze pe genialul poet, au scos şi câteva cărţi cu poezii dedicate Poetului, dar din păcate, prea puţin, pentru intelectualitatea din judeţul în care s-a născut cel mai mare poet român”.
Am ales pentru final două poezii dedicate lui Eminescu ce aparţin Mariei Baciu: Poetul – „Visător şi foarte singur / Ros de gânduri nepereche, / Trece, peste veac, Poetul, / Ziditor de limbă veche. // Şi adesea se opreşte, / Fiindu-şi paşii foarte grei… / Întorcând priviri spre lume, / Amiroase flori de tei. // Unde se îndreaptă oare / Cu privirea lui de vânt, / Printre stele căzătoare / Pe un petic de pământ? // Ce istorie îl cheamă, / De se află printre noi / Poate vrea să împlinească / Judecata de apoi…”; Pe planeta Eminescu – „Pe planeta Eminescu / Plopii tremur de iubire; / Curge-albastră, din izvoare / Melodia lor subţire. / Iar, prin crânguri, nunţi vrăjite, / Poartă cântecul iubirii. // Lacul tremură oglinda, / Şi pe luciul ei, trec mirii, / Fericiţi şi ninşi de floare / Căutând cărări în crânguri… / Eminescu trece singur / Totdeauna printre singuri…”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
VIDEO: „Doctorul fără de arginți” din Hlăpești, părintele Valeriu Secară, a fost condus pe ultimul drum de mii de oameni și zeci de preoți în frunte cu PS Nichifor Botoșăneanul
Joi, satul Hlăpești din județul Neamț s-a transformat într-un loc de pelerinaj. Mii de oameni din toate colțurile țării au venit să-și ia rămas-bun de la părintele Valeriu-Cătălin Secară, cel pe care lumea l-a numit cu drag „doctorul fără de arginți”.
Drumul îngust care duce spre biserica din sat s-a transformat într-un șir nesfârșit de pași. Fiecare chip din mulțime purta în sine o poveste. Oamenii și-au adus aminte cum, în momente de cumpănă, ajungeau la părintele Valeriu Secară ca la o ultimă speranță. La Hlăpești găseau nu doar tratament naturist și sfaturi pentru sănătate, ci și alinare sufletească, blândețe și o iubire curată de oameni. Mulți au mărturisit că părintele avea un chip care nu lăsa să se vadă suferința personală, ci doar mila pentru ceilalți.
Părintelui Valeriu i-a fost milă de bolnavii incurabil, de cei aduși la el pe brațe de rude. I-a fost milă de toți cei pe care lumea îi credea pierduți. I-a alinat pe cei deznădăjduiți: „Să faceți Paraclisul Maicii Domnului vinerea”, obișnuia să spună părintele, ca medicament pentru suflet,
Zi de zi, ore în șir aștepta în chilia sa pe fiecare om care mai cerea o șansă. „Eu am venit aici acum zece ani, când medicii nu-mi mai dădeau nicio șansă. Am găsit la părintele nu doar tratamentul care m-a ajutat, ci mai ales o liniște pe care nu o aveam. Acum am venit să-i mulțumesc pentru ultima dată”, spune o femeie din mulțime, strângând la piept o lumânare aprinsă.
De data aceasta, toți acești oameni s-au reîntors la Hlăpești nu pentru vindecare, ci pentru a-l însoți pe ultimul drum. Lacrimile lor, tăcute și sincere, au devenit un omagiu nevăzut.
Slujba de înmormântare a fost săvârșită de un sobor impresionant de aproape 70 de preoți, în frunte cu Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul și protopopul de Piatra Neamț, părintele Valentin Tofan. Rugăciunea comună a transformat curtea bisericii într-o mare de lumină și de lacrimi, semn că părintele Valeriu era considerat sfânt de oameni încă din viață.
Publicitate
Aleea lungă de la poarta bisericii până la biserica frumoasă a fost străjuită de zeci de coșuri cu flori albe, aduse de credincioșii pe care părintele Valeriu i-a binecuvântat. La căpătâiul părintelui a stat familia numeroasă, cu toții oameni profund credincioși. Printre ei cei trei fii ai părintelui Valeriu, care sunt preoți și slujesc la diferite biserici din zona Moldovei. Printre adulți s-au regăsit și nepoții părintelui, „Bubu” cum l-au numit cei mici pe care i-a iubit nespus. Chiar dacă tristețea era copleșitoare, cu toții au avut o atitudine creștină, autentică, convinși că nu au pierdut un tată, un părinte, un bunic….Ci au câștigat un rugător la tronul împărătesc, care va avea cu siguranță îndrăzneala de a cere milă de la Bunul Dumnezeu pentru cei rămași pe pământ în vâltoarea ispitelor de tot felul.
O viață închinată lui Dumnezeu și oamenilor
Părintele Valeriu-Cătălin Secară s-a născut la 25 iulie 1966, în Hlăpești, primul copil al părinților Valeriu și Eleonora. A urmat școala în satul natal și apoi Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț.
A primit harul preoției la 2 septembrie 1987, prin mâinile Înaltpreasfințitului Pimen, și a fost trimis să slujească la Parohia „Sfântul Apostol Anania” din Itrinești. Acolo, tânărul preot și-a dovedit râvna, atât ca păstor de suflete, cât și ca bun gospodar, renovând biserici și zidind comuniune în jurul altarului.
În 1993 a fost transferat la Bicazu Ardelean, iar câțiva ani mai târziu s-a întors în satul natal, la Parohia Talpa – Hlăpești, unde și-a petrecut restul vieții în slujirea Domnului și a oamenilor. Între timp, și-a desăvârșit studiile universitare și, mai presus de toate, a crescut trei fii care i-au urmat chemarea: Gheorghiță-Ionuț, Vlăduț-Mihail și Dragoș-Gabriel, toți preoți ai Bisericii lui Hristos.
Deși mulți ani boala l-a încercat, părintele Valeriu nu s-a plâns. A purtat crucea suferinței cu răbdare și a continuat să slujească Sfânta Liturghie alături de fiul său Dragoș, până când Domnul l-a chemat la odihna veșnică.
„I-a fost milă de oameni”
Imaginea părintelui Secară rămâne una luminoasă: un om simplu, dar puternic prin dragostea sa pentru aproapele. „I-a fost milă de oameni” – așa spun toți cei care l-au cunoscut. Și această compasiune l-a făcut să fie pentru mulți un semn al milei lui Dumnezeu.
Astăzi, amintirea lui se împletește cu rugăciunea și cu lacrimile celor care l-au iubit. În Hlăpești, clopotul bisericii a bătut a jale, dar în inimile oamenilor, părintele Valeriu rămâne viu, asemenea unui sfânt care și-a purtat nevoința printre noi.
Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, acordă, anual, stagii și rezidențe, menite să valorifice opera eminesciană, contextul social, istoric și literar al activității lui M. Eminescu, patrimoniul Memorialului Ipotești, literatura română, în general.
În anul 2025, Memorialul acordă stagii și rezidențe cu următoarea tematică:
– 1 stagiu de cercetare – generic: „Eminescu și timpul său”;
– 1 rezidență pentru scriitori – generic: „Povestea familiei Eminovici”;
– 1 rezidență pentru artiști – teme sugerate: instalație „Ești Ipotești”; concept pentru amenajarea insulei de pe Lacul cu nuferi; concept de amenajare a poieniței din pădure; concept de amenajare a intrării pe aleea de la lac; concepte pentru spațiile interioare sau exterioare ale Memorialului; concepte pentru afișaje; ilustrații la textele eminesciene.
Publicitate
Stagiile și rezidențele se acordă, în bază de concurs de proiecte, pentru o perioadă de 3-4 săptămâni pe parcursul anului, rezidenților români şi străini, indiferent dacă locuiesc în țară sau în străinătate.
Stagiile și rezidențele presupun acordarea unei sume de 6000 de lei (brut) în vederea acoperirii cheltuielilor aferente, care va fi virată în contul beneficiarului în două tranșe: la sosirea la locul rezidenței – I tranșă (50%); la încheiere stagiului/rezidenței și depunerea lucrării – II tranșă (50%).
Solicitările de participare la concursul de stagii și rezidențe se depun sau se trimit prin poștă la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, str. Mihai Eminescu nr. 19, sat Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, cod 717253, sau prin e-mail (format PDF) la adresa: bursecercetareipotesti@gmail.com.
Dosarul de solicitare a rezidențelor/stagiilor va conţine:
– scrisoare de intenție (maximum 750 de cuvinte) cu o descriere a proiectului propus;
– CV-ul solicitantului;
– alte informaţii relevante.
Calendarul concursului:
16.09.2025:
Lansarea apelului de concurs pentru stagii și rezidențe
16.09 – 26.09.2025:
Depunerea dosarelor
27.09 – 28.09.2025:
Jurizarea și selectarea
28.09.2025:
Anunțarea rezultatelor jurizării
29.09.2025:
Depunerea contestărilor
30.09.2025:
Soluționarea contestărilor și anunțarea rezultatelor finale
O nouă ediție a Taberei de scriere creativă – poezie va avea loc la Ipotești în perioada 22-28 septembrie 2025.
Tabăra, aflată la a V-a ediție, este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, la inițiativa criticului Al. Cistelecan, membru al juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM. Propunerea a fost făcută pe 15 ianuarie 2021, la gala de decernare a Premiului. În vara aceluiași an, Memorialul Ipotești, cu susținerea CJ Botoșani, a organizat prima Tabără de scriere creativă. Începând cu ediția din 2023, tabăra se desfășoară în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București.
Programul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, ediția a V-a, cuprinde ateliere de scriere, lecturi, discuții zilnice, vizite de documentare, la care vor participa tineri scriitori din Brașov, București, Iași, Oradea, coordonați de scriitorii Simona Popescu, Vasile Leac și Ștefan Manasia.
La unele dintre ateliere, se vor propune exerciții de scriere după tablouri din fondurile Memorialului Ipotești, semnate de: Ștefan Luchian, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Henri Catargi, Mișu Teișanu, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Iosif Steurer, George Barbieri, Traian Bilțiu Dăncuș, Gheorghe Teodorescu Romanați, Damian Zoe Cuclin, Marcel Olinescu, Ion Theodorescu Sion, Eugen Voinescu, Gheorghe Popovici. În după-amiaza zilei de 27 septembrie, vor avea loc lecturi din poemele scrise la Tabăra de scriere creativă de la Ipotești și vernisarea unei expoziții cu tablourile după care au fost scrise poezii.
În cadrul Taberei de scriere creativă de la Ipotești, scriitorii începători vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu un set de instrumente teoretice și să-și dezvolte abilitățile practice de scriere a unui text artistic.
Sunt invitați să participe la ateliere poeții tineri din Botoșani și toți cei interesați de poezie.
Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care întâmpină dificultăți în procesul de migrare, vă facem cunoscut faptul că termenul de înscriere în Reges-Online s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2025,.
Drept urmare, s-a dispus prorogarea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) și (2) din HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor – REGES-ONLINE, respectiv:
-termenul în care angajatorii trebuie să se înregistreze în platforma REGES-ONLINE;
-termenul în care angajatorii trebuie să completeze și să transmită toate elementele contractelor individuale de muncă active, care nu se regăsesc deja în sistemul informatic prevăzut de HG nr. 905/2017.
Trecerea la REGES-ONLINE nu presupune migrarea, de către angajator, a bazelor de date existente, aceasta fiind deja realizată în sistem. Angajatorii trebuie doar să își creeze cont în platformă, proces simplificat și rapid, care asigură accesul direct la toate funcționalitățile necesare.
Cu privire la acceptarea documentelor încărcate în platforma REGES ONLINE pentru obținerea accesului în Registru, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani fac precizarea că semnătura digitală a reprezentantului legal sau a împuternicitului acestuia trebuie să fie aplicată pentru certificarea conformității cu originalul pe fiecare document pdf, ca întreg, nefiind necesară semnarea fiecărei pagini a acestuia.
Publicitate
Inspectorul șef ITM Botoșani, Daniela-Petronela Lozneanu, și Inspectorul șef adjunct relații de muncă – Alina Pahone, roagă angajatorii să se înregistreze fără întârziere în REGES-ONLINE, pentru a evita aglomerarea la finalul perioadei de tranziție și pentru a beneficia în cel mai scurt timp de avantajele digitalizării.