Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (296)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”; 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”; 

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. În al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială); 

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”; 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”; 

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Continuăm să reţinem: 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (406)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Lumina” de marți, 18 noiembrie 2025.  Alexandra Drugan publică articolul  „George Enescu, promotor al copiilor talentați”. Reținem:  1. „O calitate fundamental a omului George Enescu, remarcată de aproape toți discipolii și colaboratorii săi apropiați, dar mai ales de cercetători, a fost generozitatea. El a instituit premiul national de compoziție ce-i poartă numele, singura distincție și răsplată material pentru creatorii autohtoni din țara noastră, între anii 1912 și 1946”; 2. „A-l descoperi pe Socrate Barozzi, Mircea Bârsan și Vasile Filip la Iași, pe Mândru Katz la Buzău, pe Valentin Gheorghiu la Galați, pe Mihai Constantinescu la Chișinău și a-I adduce la București pentru studii profesionale superioare constituie o performanță greu de imaginat în urmă cu peste 80 de ani, în România, țară puternic dominate de concepții social-conservatoare”; 3. „Când miculo Yehudi Menuhin a traversat oceanul pentru a studia vioara cu dascălul roman la Paris și apoi la Sinaia, George Enescu, amintindu-și de influența pe care a avut-o asupra sa întâlnirea cu Eduard Caudella, a acceptat să-i fie îndrumător. Dinu Lipatti, Aurelia Cionca, Lola Bobescu, Radu Mihail sunt numai câțiva dintre cei care s-au împlinit pe plan musical datorită maestrului Enescu”; 

”România literară”  nr. 46 din 31 octombrie 2025.  Horia Gârbea, sub titlul „Nostalgia revistei Urzica”, publică un comentariu critic  la volumul „Dulce și ieftin” („Polirom”, Iași, 2025) al lui Dan Sociu. Reținem: 1. „Întâmplarea face că l-am cunoscut pe Dan Sociu pe la începutul anilor 2000 și i-am urmărit oarecum activitatea, convins mai degrabă de articolele care-i erau consacrate decât de fenomenul intrinsec al creației. Asta m-a și făcut să  citesc volumul său de poezie „Dulce și ieftin” de la editura „Polirom”, după ce regretasem că am citit „La gunoi”, de la aceeași editură. Acesta este subintitulat roman, ceea ce în opinia mea apare complet nejustificat.”; 2. „La gunoi” este una dintre numeroasele, din păcate, narațiuni ale nimicului care tot apar la noi. În text nu se petrece nimic interesant, nici măcar bizar, nu aflăm nimic ce nu știam dinainte despre o viață ternă a unui personaj banal.”; 3.  „Dulce și ieftin” cuprinde și el un ciclu, al treilea și ultimul, compus din 12 poeme, în care un „narator” expune la persoana întâi întâmplări anodine ale existenței sale”; 4. „Eu nu am descoperit cheia la niciunul dintre poeme”; 5. „Celelalte două cicluri ale cărții conțin poeme (tot) fără titluri care oferă o prozodie clasică sub forma unor versificații ce imită poezia infantilă, dar cu altă recuzită  și cu o falsă aparență de parabola”; 6. „Aceste versificații au – și prin ritmul lor săltăreț – o notă umoristică, puțin cam palidă de altfel.  Mi se pare evident că nu umorul este punctul forte și de interes al lui Dan Sociu. Multe poeme seamănă cu „morala” fabulelor lui Aurel Baranga, pe care le citeam în anii 70 în revista „Urzica”, mirându-mă, copil naiv ce eram, ce caută ele într-o publicație pretins comică”;  7. „Alte texte din această serie a lui Dan Sociu au o notă mai accentuat suprarealist-absurdă, amintind de cele ale lui Grigore Cugler, dar fără inventivitatea acelora”;

Citeste mai mult

Eveniment

Liberalii se dezic de Florin Țurcanu: PNL Botoșani neagă că fostul șef al CJ ar fi consilierul lui Valeriu Iftime

Publicat

Publicitate

Partidul Național Liberal – Filiala Botoșani a transmis astăzi un comunicat ferm prin care se delimitează de informațiile apărute în spațiul public privind o presupusă implicare a lui Florin Țurcanu în actuala conducere liberală.

În unele articole apărute în presa locală se sugera că fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani ar avea calitatea de consilier al lui Valeriu Iftime, actualul președinte al CJ și lider al PNL Botoșani.

Conducerea filialei neagă categoric aceste informații și subliniază că Florin Țurcanu „nu deține calitatea de consilier și nu ocupă nicio funcție de natură consultativă sau decizională în cadrul instituției ori a conducerii organizației județene PNL”. Practic, liberalii transmit clar că fostul lider politic nu are niciun rol oficial în structurile actuale ale partidului.

În același timp, PNL Botoșani transmite că Valeriu Iftime își menține intenția de a „comunica deschis proiectele și planurile pentru județ”, precizând că dialogul cu diverse persoane din comunitate este unul firesc, dar strict consultativ, la nivel tehnic, fără responsabilități sau atribuții în procesul decizional. O nuanțare necesară, având în vedere discuțiile publice din ultimele zile.

Liberalii mai transmit că își reafirmă angajamentul pentru atingerea obiectivelor strategice majore ale județului Botoșani, subliniind principiile de transparență, responsabilitate și informare corectă a cetățenilor.

Mesajul vine într-un moment sensibil pentru organizația PNL Botoșani, aflată în primul an al unui nou mandat la Consiliul Județean și într-un proces de recconstrucție internă care până acum i-au dat mari bătăi de cap lui Valeriu Iftime.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Alexandra Butnaru, din nou cea mai pricepută vorbitoare din România și Republica Moldova

Publicat

Publicitate

Alexandra Butnaru, tânăra de la Botoșani care, în primăvară la Praga, câștiga locul I la Discursuri Improvizate la nivel internațional, este din nou pe drumul spre un succes la fel de răsunător.

Alexandra Butnaru a obținut în această lună locul I la ambele probe la care a participat, ambele în limba engleză: Discursuri Umoristice și Discursuri Improvizate, din cadrul concursului Toastmasters de toamnă, alături de concurenți din România și Republica Moldova, vorbitori experimentați, din cluburi ce funcționează în marile orașe ale țării, precum București, Iași, Cluj, Sibiu, Constanța, Timișoara, Târgu Mureș și altele.

Concursul a avut loc la Alba Iulia, iar din partea Toastmasters Botoșani, au concurat Elena Tincu,  la secțiunea în limba română și Alexandra Butnaru, în limba engleză.

La doar câteva luni de Toastmasters, Elena a reușit calificarea la concursul de „divizie”, așa cum a fost nivelul celui de la Alba Iulia, după un rezultat foarte bun obținut la o fază anterioară la Chișinău. Ediția pe „arie” s-a desfășurat în octombrie, iar clubul botoșănean de public-speaking a fost reprezentat de trei vorbitori, Elena și Alexandra fiind însoțite și de Radu Huțanu, iar rezultatele au adus multă bucurie:

Elena Tincu – locul III la Discursuri Umoristice (română)
Radu Huțanu – locul I la Discursuri Improvizate (română)
Alexandra Butnaru – locul I la Discursuri Improvizate (română) și locul II la Discursuri Umoristice (engleză)

Alexandra va reprezenta Divizia (România și Republica Moldova) la următorul nivel al concursului, care va avea loc în 2026 la Split, Croația, cu participarea țărilor din Europa Centrală și de Est. Dar nu va merge singură, pentru că la Toastmasters totul de face în echipă. Colegii de club au fost, mai mereu, prezenți pentru a-și susține echipa și pentru a participa la trainingurile de public speaking și leadership organizate în cadrul acestor evenimente.

Publicitate

Rezultatele obținute la nivel regional și național în acest an sunt fără precedent. Clubul Toastmasters Botoșani demonstrează că este un loc perfect pentru a-ți dezvolta abilitățile de comunicare. Atmosfera este relaxantă, deși se luptă cu emoțiile, întâlnirile sunt vesele și de un maxim sprijin reciproc în formarea abilităților de comunicare, dar și de prietenie.
Pentru cine vrea să se convingă, participarea la ședințe este gratuită. Acestea se desfășoară în fiecare joi, de la ora 18.30, în separeul restaurantului La Strada, de pe pietonalul botoșănean.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Unțeni din cauza unui coș de fum neizolat. Pompierii avertizează: Izolați coșurile, pericol major de incendiu!

Publicat

Publicitate

Dimineață cu emoții puternice pentru o familie din Unțeni, după ce un incendiu a izbucnit la acoperișul unui foișor lipit de casă. Flăcările au pornit, cel mai probabil, de la un coș de fum neizolat corespunzător față de materialele combustibile, iar pericolul ca incendiul să se extindă la locuință a fost unul real.

La fața locului au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. Echipele de intervenție au acționat rapid și au reușit să limiteze pagubele, oprind flăcările înainte ca acestea să cuprindă casa. Aproximativ 40 de metri pătrați din acoperișul anexei au fost distruși.

Echipele au lucrat contracronometru pentru a proteja locuința și bunurile familiei și au reușit să facă ca pierderile să fie cât mai mici.

ISU Botoșani atrage atenția că astfel de incidente sunt frecvente în sezonul rece și pot fi prevenite cu măsuri simple, dar esențiale. Pompierii reamintesc proprietarilor să izoleze coșurile de fum, să păstreze distanța față de elementele combustibile și să curețe periodic canalele de evacuare.

Specialiștii recomandă îngroșarea zidăriei coșului la trecerea prin planșee, tencuirea și văruirea porțiunii din pod pentru a observa din timp eventualele fisuri, precum și verificarea regulată a coșurilor pentru a preveni scânteile care pot aprinde structurile din lemn.

„Căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coș deteriorat pot provoca incendii devastatoare”, avertizează pompierii, care fac apel la populație să ia în serios aceste măsuri.

Publicitate

Reprezentanții ISU subliniază că siguranța locuinței depinde în mare măsură de modul în care proprietarii întrețin și verifică sobele și coșurile de fum.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending