Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (296)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”; 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”; 

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. În al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială); 

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”; 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”; 

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Continuăm să reţinem: 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O casă din Ringhilești Deal a fost în pericol după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins

Publicat

Publicitate

Curățați coșurile de fum: pericol de incendiu!

 

O casă din localitatea Ringhilești Deal a fost în pericol, seara trecută, după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins.

Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești au intervenit cu autospecială de stingere și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la acoperiș.

Vă reamintim faptul că, iarna trecută, în județul Botoșani, s-au produs peste 80 de incendii din cauza coșurilor de fum sau a burlanelor defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din apropiere.

În multe dintre cazuri, aceste evenimente au lăsat în urmă și pagube însemnate ce ar fi putut fi evitate dacă cetățenii ar fi respectat sfaturile menite să le protejeze, atât viața, cât şi gospodăria.

Publicitate

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate măsuri care să asigure:

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului, astfel încât aceasta să nu fie mai mică de 10 cm.

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Material de informare preventivă: https://youtu.be/ixUc6UmdzHY

Citeste mai mult

Administratie

Botoșani: Bijuteria arhitectonică de lux reabilitată cu milioane de euro. Primele repetiții, după 10 ani, în unul dintre cele mai frumoase teatre din România

Publicat

Publicitate

Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, o adevărată bijuterie arhitectonică, veche de peste un secol și-a deschis porțile după un deceniu de reabilitări. Actorii s-au reîntors în teatru după 10 ani și lucrează la o premieră de excepție. Clădirea este unul dintre cele mai frumoase monumente din România, scrie ADEVĂRUL

Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani funcționează într-o clădire monument istoric de o frumusețe rară, în stilul eclectismului francez, veche de peste 110 ani. Era un teatru de lux, ridicat cu materiale scumpe, de cei mai bogați oameni ai orasului. Este de altfel considerat unul dintre cele mai frumoase din România, fiind și primul teatru orășenesc din Moldova. Teatrul din Botoșani a dus greul războiului și mai apoi al intervențiilor comuniste. În plus, din cauza lipsei de interes din anii ’90, s-a degradat puternic. A fost nevoie de o reabilitare care, cu multe poticneli, a durat nu mai puțin de 10 ani. Miercuri, teatrul a fost dat în folosință parțial. Adică actorii s-au reîntors în clădire și repetă pentru un spectacol în premieră. Teatrul va fi deschis publicului, probabil, la finele lunii decembrie.

Un teatru de lux al boierimii și negustorimii moldovene readus la viață

Botoșaniul a fost încă de la începutul secolului al XIX-lea unul dintre cele mai prospere târguri din Principate. Un oraș cosmopolit, bazat pe comerț și meșteșuguri cu ample legături în Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Țarist. Aici trăiau evrei, armeni, lipoveni și, evident, români. În oraș trăiau atât arendași foarte bogați, dar și boieri moldoveni sadea. Era un ”oraș-stațiune”, cum este descris de istorici, plin de verdeață, parcuri pitorești în care puteai petrece ore în șir, case extrem de frumoase lucrate de meșteri străini în stil german sau francez.

Statui teatru FOTO CJ Botoșani
Statui teatru FOTO CJ Botoșani

Acești negustori și boieri din târgul Botoșaniului au încurajat educația și cultura. Botoșaniul a fost unul dintre primele orașe din România unde s-a jucat un spectacol în limba română. Inclusiv Mihai Eminescu a făcut parte ca sufleur dintr-o trupă de actori, la Botoșani. Din anul 1865 s-au făcut demersuri la Comitetul general al Teatrelor din România și Ministerul de Interne pentru înființarea unui teatru național la Botoșani. Fără să primească un răspuns, oamenii cu dare de mână ai Botoșaniului au făcut o chetă publică și au ridicat, pe cheltuială proprie, un teatru. În anul 1912 a fost înființată „Societatea pe acţiuni-Teatrul Eminescu”, având 75 de acţionari şi un capital de 400.000 lei. Teatrul a fost ridicat cu meșteri din străinătate în stilul eclectismului francez și a fost numit după marele poet „Mihai Eminescu. Construcția era o adevărată bijuterie arhitectonică, la vremea respectivă unul dintre cele mai frumoase teatre.

Sala de spectacole și scena FOTO Cosmin Zamfirache
Sala de spectacole și scena FOTO Cosmin Zamfirache

În 1914 a avut loc și primul spectacol, ”Lorica Noastră”. În timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, clădirea teatrului a fost bombardată. A fost refăcută în 1958, dar modificată. Atunci a fost și reînfințat teatrul, funcționând până astăzi. În 2013, Primăria Botoșani a primit o finanțare europeană în valoare de 5 milioane de euro, pentru a reabilita teatrul orașului, puternic degradat, și a-l readuce la planurile inițiale din 1912. În 2014 au început lucrările. Cu scandaluri și hibe specific românești, lucrările au fost oprite, apoi devansate iar în cele din urmă finanțarea pierdută. Abia după câțiva ani lucrările au fost reluate, obținându-se o nouă finanțare. Costurile s-au triplat între timp, reabilitarea teatrului ajungând să coste 15 milioane de euro.

Unul dintre cele mai frumoase teatre din România

Miercuri, 11 decembrie, lucrările sunt aproape terminate. Sala de spectacole, cabinele și multe dintre spațiile comune au fost date în folosință. Actorii, după ce au petrecut 10 ani într-o clădire veche, în chirie, la Casa Tineretului, în condiții total improprii actului artistic, au revenit în clădirea teatrului. Mai precis, aceștia repetă la un nou spectacol, în premieră, care va fi prezentat publicului, în spațiul reabilitat, cel mai probabil la finele lui decembrie.

Publicitate
Teatrul din Botoșani, la exterior FOTO Cosmin Zamfirache
Teatrul din Botoșani, la exterior FOTO Cosmin Zamfirache

Teatrul are o sală de spectacole de lux, în stilul boieresc al începutului de secol XX, cu loje și balcoane cu parfum de epocă. Scena este foarte adâncă, ideală pentru tot felul de idei regizorale, de la teatru clasic la cel avant-garde. Pe tavanul sălii de spectacole se află candelabre uriașe, hand-made. Holurile sunt pavate cu marmură cu același parfum de epocă, cu statui și ornamente cu foiță de aur. La etaj sunt spații de repetiții, săli studio, cabine moderne și multe alte spații. Dincolo de atmosfera de epocă, teatrul este dotat cu dispozitive hi-tec, mai ales de sonorizare și lumini, lifturi și multe altele.

”Ne-am întors acasă”

Actorii au fost copleșiți de emoții la revenirea în teatrul în care majoritatea și-au început cariera. Unii au petrecut câteva decenii lucrând în această clădire. ”Suntem copleșiți de emoție, tot colectivul teatrului, actorii, s-au reîntors după atâția ani în teatru. Astăzi va avea loc o primă repetiție după o pauză de 10 ani. Dacă ne uităm la scenă, la dotări, avem tot ce trebuie pentru spectacol”, spune Alexandru Vasilache, director al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani și regizor de două decenii la această instituție. „Actorii sunt niște copii care au primit astăzi un mare dar”, precizează Irina Mititelu la Botoșani. ”Reîntoarcerea în teatru, reprezintă speranță și dorința de a performa la cel mai înalt nivel”, adaugă și Gina Pătrașcu Zamfirache, o altă actriță cu experiență în teatrul botoșănean.

 

Holul teatrului FOTO CJ Botoșani
Holul teatrului FOTO CJ Botoșani

Am fost 10 ani în exil. Acum simt că m-am întors acasă și nicăieri nu este mai bine ca acasă.”, conchide Lenuș Teodora Moraru, un alt actor cu aproape trei decenii de experiență artistică la Botoșani. Pentru Răzvan Amitroaie, unul dintre cei mai tineri actori din trupă, reîntoarcerea în clădirea teatrului reprezintă o experiență aparte. ”Am copilărit aici. Mama era la departamentul de marketing al teatrului, tata, Cezar Amitroaie, actor. Și nu aveau ce face cu mine. Mă aduceau aici. Știam teatrul pe de rost”, spune Răzvan Amitroaie. În momentul de față actorii botoșăneni lucrează la spectacolul ”Intrigă și iubire„ după Friederich Schiller, în regia lui Dumitru Acriș.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Locuri de muncă online bine plătite, oferite la telefon. DNSC: Un nou tip de fraudă

Publicat

Publicitate

Locuri de muncă online bine plătite, oferite la telefon: Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică avertizează cu privire la un nou tip de fraudă, scrie alba24,ro.

DNSC precizează că în ultimele zile, mulţi români, atât din ţară, cât şi din străinătate, au raportat primirea unor apeluri suspecte de la aşa-zişi reprezentanţi ai departamentelor de resurse umane ale unor companii.

Aceste apeluri de pe numere necunoscute, uneori din alte ţări, utilizează un sistem computerizat de apelare automată pentru a livra un mesaj preînregistrat, în care se oferă detalii vagi.

În principiu se oferă locuri de muncă online bine plătite. Uneori însă, la finalul apelului se cere şi furnizarea de date sensibile de la potenţialele victime, transmite Radio România Actualități.

Cum recunoașteți aceste apeluri false cu locuri de muncă online bine plătite:
Apelurile vin de pe numere necunoscute, uneori din alte țări.
Mesajul începe cu: „Bună, sunt recruiter manager de la X companie”.
Se oferă detalii vagi despre „oportunități” și se încurajează să contactați numerele respective pe WhatsApp. La final se cer date sensibile de la potențialele victime.
Directoratul recomandă să nu se furnizeze niciodată telefonic astfel de informaţii, să se verifice întotdeauna autenticitatea apelurilor la o autoritate sau instituţie şi să se raporteze apelurile false.

Directoratul oferă pe pagina sa de internet – dnsc.ro – un ghid de informare şi conştientizare privind astfel de tentative de fraudă, denumite generic inginerie socială.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Eurovision 2025 va avea 38 de participanţi, cu unul mai mult decât în 2024

Publicat

Publicitate

Cea de-a 69-a ediţie a concursului muzical Eurovision, care se va desfăşura în luna mai a anului viitor la Basel (Elveţia), va avea 38 de ţări participante, cu una mai mult decât în 2024, Muntenegru revenind după doi ani de absenţă, a anunţat joi Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU), instituţia care organizează acest concurs, transmite joi EFE.

„Pregătirile pentru festival sunt deja în curs, în colaborare cu colegii noştri de la SGR SSR (televiziunea naţională elveţiană)”, a declarat directorul concursului, Martin Green, confirmând numărul participanţilor.

Potrivit listei cu ţările participante, Rusia va rămâne neeligibilă pentru participare, fiind sancţionată începând din 2022 pentru invazia în Ucraina, iar prezenţa Israelului, puternic contestată de fani şi activişti politici la ediţia din acest an din cauza războiului din Gaza, va fi menţinută.

Dintre cei 38 de participanţi, 32 vor trebui să treacă de semifinalele de la 13 şi 15 mai pentru a ajunge în finala de la 17 mai (St Jakobshalle din Basel va găzdui cele trei competiţii).

Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie au asigurat locul în finală, fiind cele mai mari contributoare la concurs, la fel ca şi Elveţia, în calitate de gazdă, după ce a câştigat ediţia de anul trecut cu piesa „The Code”, interpretată de Nemo.

Ţările au timp până la jumătatea lunii martie 2025 să îşi prezinte melodiile şi artiştii candidaţi, iar trei dintre ele au făcut-o deja – Cipru l-a selectat pe Theo Evan, Republica Cehă l-a selectat pe Adonxs, iar Muntenegru, ţară revenită în concurs, a selectat-o pe Nina Zizic.

Publicitate

Iniţial, NeonoeN fusese câştigătorul concursului muntenegrean pentru alegerea candidatului la Eurovision 2025, însă grupul s-a retras după ce s-a descoperit că piesa pe care o prezenta fusese lansată în 2023, ceea ce încălca regulile Eurovision conform cărora cântecele nu trebuie să fi fost lansate sau interpretate public înainte de selecţia naţională. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending