Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (292)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Teodor Baconschi, în „Dilema veche” nr. 775-776 din 2018,  despre dialog în România de azi: „Unde mai are loc un adevărat dialog în România „Centenarului”? Cei chemaţi de Constituţie să îl organizeze dorm sau contribuie cu toate puterile la adâncirea faliilor colective tot mai vertiginoase. Orice tabără ai izola din acest ansamblu heteroclit, nu vei găsi în agenda ei decât radicalism surd şi orb. Etichetări sumare, la grămadă. Stigmatizări în grup. Respingerea oricărui „compromis” (de parcă democraţia ar putea funcţiona, chiar şi o lună, fără negocieri continue). Înstrăinat în propria ţară, însingurat într-un cerc restrâns de prieteni, observ tristul spectacol al acestor inflamări exclusive ca şi cum ai privi, de pe mal, incendiul de la bordul unei navis stultifera. Fiecare are dreptate împotriva tuturor. Admiraţia e răstălmăcită ca pupincurim. Nu apucăm să recunoaştem vreun model, pentru că-i cerem perfecţiunea clar interzisă muritorilor. Înţelepciunea poporană susţine că, dacă vrea să „piardă” pe cineva, Dumnezeu îi ia aceluia „minţile”. S-ar spune că ne-am instalat, durabil, într-o asemenea situaţie. Un ospiciu labirintic”;

Cum îl vede Barbu Cioculescu, în „România literară” nr. 3 din 2010, pe profesorul său, romancierul Alexandru George: 1. „cunoaşte ceea ce omul de pe stradă ignoră sau a uitat”; 2. „îşi distribuie cunoştinţele pe lecţii, pe programe”; 3. „împărtăşeşte învăţăceilor noţiuni de natură să-i deschidă acestuia mintea şi, fireşte, să-l informeze”; 4. „simte plăcerea să-l farmece pe discipol”; 5. „îşi uluieşte învăţăcelul prin neaşteptate jerbe informaţionale, mai adesea de natură să modifice opinia curentă în chestiune, vicioasă în puncte ascunse”; 6. „dă la iveală informaţii cu generozitate, dar şi ca un magician”; 7. „el este, întâi de toate, un maestru al comunicării”; 8. „produce soluţia cu dezinvoltura unor vechi exerciţii”; 9. „se află în posesia tonului adecvat”;  10. „vorbirea, intervorbirea şi dialogul, stau la  bază”; 

Petrişor Gabriel Peiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, scrie studiul „O catedrală cât 100 de ani de istorie”. Reţinem: „Deşi regimul Ceauşescu a dărâmat 20 de biserici şi mănăstiri şi a mutat 11 „ascunzându-le” după blocuri, demolarea lăcaşelor de cult a început cu 100 de ani înainte de Ceauşescu: pe Calea Victoriei, de exemplu, au fost dărâmate trei mănăstiri în secolul al XIX-lea: una era Biserica Măgureanu, în faţa Liceului „Sf. Sava”; a doua era Sf. Ion (unde se află acum palatul CEC);  a treia, Biserica Sărindar, pe locul actualului Cerc Militar. Plus mănăstirea Stelea, construită în anul 1580 şi dărâmată în 1850.  Caimatei (a lăutarilor), construită între anii 1730 şi 1732 şi demolată în 1891 pentru realizarea Bulevardului Carol, mănăstirea Domniţa Bălaşa, aflată pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), construită în 1744 cu trei nave,  arsă în 1838, reparată în 1842 şi demolată în 1871. Ateneul Român a fost înălţat pe locul unde a fost demolată o biserică, iar Palatul Băncii Naţionale, de asemenea. Micul Paris s-a construit pe ruinele a zeci de biserici şi mănăstiri, iar oraşul de blocuri şi palate s-a făcut prin amputarea oraşului spiritual”;

Citate reţinute din „Tribuna învăţământului” din 2018: Andreea Russo: „Am ajuns într-o lume paradoxală, o lume în care, în pofida faptului că putem auzi, vedea şi vorbi, suntem surzi, orbi şi muţi”; Anatole France: „Toate schimbările, chiar şi cele mai dorite, au melancolia lor. Căci ceea ce lăsăm în urma noastră este o parte din noi. Noi trebuie să fim în stare să spunem unui capitol din viaţă adio, înainte de a începe un altul”; Bertrand Russel: „Învingerea fricii este începutul înţelepciunii”; Theodore Roosevelt: „Faceţi ceea ce puteţi, cu ceea ce aveţi, acolo unde sunteţi!”; Vasile Alecsandri: „Arhiva unui stat este o avere publică ce merită cea mai aproape îngrijire a Cârmuirii. Ea este colecţia tuturor actelor publice, administrative, cât şi judecătoreşti şi politice, care slujesc de temei legiuirilor şi istoriei ţării”; John Steinbeck: „Timpul este singurul critic fără ambiţie”; Mihai Eminescu: „Când privesc zilele de aur a scripturilor române / Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine”; Honore de Balzac: „Oamenilor nu le pasă de câte ştii, până nu află cât de mult îţi pasă de ei. Arată-ţi mai întâi grija faţă de om, apoi le poţi cere să facă orice”;

Publicitate

Angelo Mitchievici, în „România literară” nr. 1 din 2019, face un comentariu critic la o carte de poezii scrisă de Jean-Lorin Sterian. Reţinem câteva  puncte de vedere despre „poezia de notaţie” (poezia care a urmat optzecismului): 1. „un reportaj vag liricizat al banalului cotidian, un decupaj observaţional, randomizat, biografist, accentuând detalii”; 2. „acest tip de poezie identifică expresivitatea banalului, o prospeţime a spontaneităţii, sau ceea ce Laurent Jenny numea „un moment poetic”, pe care poemul îl consemnează, dar care poate rămâne foarte bine şi în afara lui”;

George Călinescu despre Eminescu: „Însuşirea lui Eminescu este de a fi un mare erotic, de a ridica modul obişnuit de turbare sexuală la o putere aproape neatinsă de vreun alt poet. Lucrul acesta va zgudui întotdeauna şi va fi în bună parte cauza farmecului eminescian. […] însă la Eminescu uimeşte adânca gravitate erotică, religia sexuală. Aşa iubeşte poporul, o singură dată în vremea înfloririi vieţii bărbăteşti”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu scriitorul islandez John Kalman Stefansson. Reţinem: 1. „Literatura,  pentru mine, este întotdeauna despre oameni şi, deşi timpurile se schimbă, problemele de adâncime ale oamenilor rămân aceleaşi”; 2. „Dacă literatura ar muri, atunci şi umanitatea ar muri”;  3. „Un bun scriitor este un bun hoţ – furi vieţi! Precizez că acesta este o formă pozitivă de furt”; 4. „Să spui o poveste, să o faci să fie limpede, să o faci atrăgătoare, este o luptă, o luptă cu cuvintele. Sau, la fel, a te lupta – pentru a găsi o semnificaţie, un sens vieţii”; 5. „Atunci când nu scriu e ca şi cum nu aş trăi”; 6. „Când pun stiloul jos, redevin ignorant şi prost”; 7. „Literatura este şi trebuie să fie arta neaşteptatului, arta imprevizibilului”; 8. „Cine îşi ia poezia ca aliată atunci când scrie proză are mari şanse să lărgească, să adâncească într-un mod semnificativ opera sa de ficţiune”;  9. „A spune poveşti e, deci, şi o formă de a înşela moartea şi este şi o formă de a masca dorinţa după eternitate”;

Narcis Zărnescu, în „Ziarul Lumina” din 15 ianuarie 2019, publică „Mihai Eminescu, în consemnările contemporanilor şi urmaşilor”. Reţinem: Nicolae Iorga: „întruparea literară a conştiinţei româneşti, una unică şi nedespărţită”; Elena Văcărescu: „un sfânt păstor român care nu mână oi, ci stele”; Tudor Arghezi: „sfântul preacurat al ghiersului românesc”; Tudor Vianu: „cel care a lucrat ci ideea originilor lumii, a infinitului, a creaţiei”; Constantin Noica: „omul deplin al culturii române”; Petre Ţuţea: „românul absolut”; Lucian Boia: „Noi suntem naţia lui Eminescu”; Al. Hodoş: „o lumină de lumini”; A. T. Laurian: „revarsă valuri de lumină în cugetarea românească”; B. P. Haşdeu: „un trimis al lui Dumnezeu, un Mântuitor”; Alexandru Vlahuţă: „zeu tânăr”; I. L. Caragiale: „sfântul cel tânăr”; C. Rădulescu-Motru: „pecetea pe care a aplicat-o geniul acestui poet pe ceara sufletului românesc este singura pecete care nu s-a ros de dintele vremii”; C. Rădulescu-Motru: „nemuritor în înţelesul permis al cuvântului”;

De la Buzău, Girel Barbu îmi trimite  volumul său ”Vânzătorul de lumină” (poezii creştine, Ed. Omega, Buzău, 2018):. Redau aici poezia „Un gând pentru mama”: „Mama aducea fântâna acasă pe cobiliţă / S-o deşerte surâzând în cofiţă / Primăvara culegea, atât, o viorea / Şi pădurea toată se lua după ea. / Seara pe prispă luna în poale-i şedea / Şi cerul prin curtea noastră se cuibărea. / Pe mine mă năvădea într-o iarnă târzie / Şi mă lega la gură-n poezie.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Este lege: Polițiștii locali pot să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

”Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravențiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervențiile pentru protejarea vieții și a ordinii publice”, scrie șeful statului, sâmbătă, pe Facebook.


Potrivit acestuia, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt înregistrați, iar autoritățile locale au obligația de a comunica public dotarea polițiștilor locali cu astfel de echipamente.

Datele sunt păstrate timp de maximum șase luni și apoi distruse, cu excepția cazurilor în care constituie probe într-o procedură judiciară.

Pentru a implementa tehnic acest nou sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene.

Publicitate

Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților, spune președintele, pe Facebook.

***
Camera Deputaților a adoptat proiectul, ca for decizional, pe 17 decembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale nr.155/2010, cu un nou capitol: ‘Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto – audio – video portabile și protecția datelor cu caracter personal’ – prin care se autorizează Poliția Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto – audio – video și implicit de a purta și utiliza, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto – audio – video portabile de tip BodyCam. Inițiativa vizează instituirea cadrului normativ expres pentru această activitate, definind condițiile, limitele și garanțiile în care utilizarea mijloacelor de înregistrare se poate desfășura, doar în conformitate cu principiile protecției datelor cu caracter personal și cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești ale persoanelor vizate.

Structurile de Poliție Locală sunt obligate să comunice publicului dotarea polițiștilor locali cu mijloace de înregistrare foto – audio – video portabile prin afișarea unor semne vizibile pe uniformele sau echipamentele acestora și prin publicarea informațiilor relevante.

Înregistrările realizate prin intermediul mijloacelor de tip BodyCam sunt păstrate pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile, prevede proiectul.

Polițiștii locali desemnați să utilizeze mijloacele de înregistrare foto – audio – video portabile sau să acceseze datele cu caracter personal care se colectează prin intermediul acestora sunt instruiți cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării utilizării/accesului și, ulterior, cel puțin o dată pe an.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal realizează, din oficiu, un control al operațiunilor de prelucrare a datelor colectate de către structurile de Poliție Locală prin intermediul mijloacelor de înregistrare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan: Cel mai important capitol de investiții e să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR

Publicat

Publicitate

Guvernul își propune să absoarbă în acest an cele zece miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, sâmbătă, la Botoșani, premierul Ilie Bolojan.

El a spus, la finalul unei întâlniri cu primarii din județul Botoșani, că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă ”cel mai important capitol de investiții”.

”Pentru România, cel mai important capitol de investiții anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbția până în august, în așa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan.

Totodată, șeful Executivului a arătat că a discutat cu primarii din Botoșani despre planurile de extindere a infrastructurii mari.

”Am abordat atât proiectele mari, care țin de infrastructura conectivă a zonei de nord-est a României la rețeaua de autostrăzi și faptul că alaltăieri Comisia Europeană a aprobat Programul SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care cuprinde și 4,3 miliarde de euro pentru cele două capete de autostradă, care vor rezolva problema conectării mari a acestei regiuni înspre București. Este un lucru foarte important. Am discutat despre planurile de extindere a infrastructurii mari și, de asemenea, despre problemele care țin de administrație. Asta înseamnă aspecte care țin de proiectele de investiții, cele Anghel Saligny și cele din PNRR”, a adăugat premierul.

Ilie Bolojan a menționat că a discutat cu administrația locală din Botoșani și subiecte legate de reducerea numărului de posturi din primării și despre majorarea taxelor și impozitelor.

Publicitate

”Am discutat despre măsurile care au fost luate în ultima perioadă privitoare la reducerile din administrația locală, taxele locale și alte probleme care țin de blocaje în administrație și de măsuri prin care Guvernul poate să susțină buna funcționare a administrației. De asemenea, unul dintre aspectele discutate a fost un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de susținere după modelul Regiunii de sud-est a unui proiect de investiții teritoriale integrate în așa fel încât zona de nord-est a României să beneficieze de investiții suplimentare care să creeze condiții de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan.

La discuții au mai participat președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, prefectul Raluca Curelariu, dar și mai mulți șefi de instituții publice deconcentrate. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ilie Bolojan – întâlnire cu primarul din Botoșani și cu prefectul județului

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a avut, sâmbătă dimineață, o întrevedere cu primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, și cu prefectul Raluca Curelariu, în prezența președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, scrie AGERPRES.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES


Discuțiile au durat aproximativ 50 de minute, la finalul cărora șeful Executivului a părăsit clădirea Primăriei Botoșani pe o ușă secundară, pentru a evita o nouă confruntare cu un grup de protestatari, care l-au huiduit la sosire.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES

Publicitate

Primarul Cosmin Andrei a declarat, la finalul întrevederii, că nu este ”prea optimist” cu privire la soluționarea problemelor municipiului, care au fost ridicate în discuțiile cu Ilie Bolojan.

”Am acceptat solicitarea domnului Iftime (n.r. – președintele CJ și al PNL Botoșani) din curtoazie și dintr-un interes administrativ, să avem această discuție cu domnul prim-ministru, în urma căreia nu sunt foarte optimist. Și nu spun acest lucru într-un mod subiectiv, ci ținând cont și de contextul economic. Am pus pe lista de discuții principalele obiective care privesc municipiul Botoșani, așa cum era firesc. Și aici am discutat despre spitalul de boli paliative, despre Stadionul Municipal, despre plățile întârziate în infrastructura școlară, care iată că pun serioase probleme constructorilor”, a afirmat Cosmin Andrei.

El a solicitat, de asemenea, ca județele slab dezvoltate să beneficieze de fonduri guvernamentale mai mari pentru a putea reduce decalajele față de județele dezvoltate.

”Am discutat și chestiuni principale pe care ne-ar plăcea ca domnul prim-ministru să le îmbrățișeze în ceea ce privește subsidiaritatea Uniunii Europene, decizia transferată către autorități locale, o mai mare putere de decizie și o plajă de manevră din punct de vedere financiar, să rămână mai mulți bani la autoritățile locale, pentru că noi cunoaștem cel mai bine care sunt nevoile orașului. Am transmis o sugestie, cu modestia pe care consider că am avut-o, pentru o abordare în aceeași manieră în care face Uniunea Europeană abordările privind alocările financiare, un sprijin mai mare celor care au rămas în urmă, iar municipiul, județul Botoșani este în urmă față de celelalte județe și municipii din țară din cauza unei poziționări geografice și din cauza conflictului pe care îl avem la graniță. Dacă Uniunea Europeană acordă bani, sume de coeziune, pentru ca îi să ajungem din urmă pe cei mai bogați, poate așa ar trebui să facă și Guvernul României, să-și îndrepte atenția către noi, cu sume considerabil mai mari, să îi ajungem din urmă pe cei din vestul țării, care sunt privilegiați, care nu au război la graniță, care au infrastructură atât rutieră, cât și feroviar”, a transmis primarul.

De asemenea, edilul a discutat despre situația grea în care se află societatea de termoficare, care este în pragul falimentului din cauza plăților uriașe pentru certificate verzi.

”Am adus în discuție și situația societății Modern Calor, care este la limită din punctul meu de vedere. Dacă nu primim sprijin anul acesta, societatea aceasta va intra în faliment și este importantă în ecuația sistemului energetic național pentru că Moder Calor, în primul rând, produce energie electrică. Nemaivorbind de chestiunea socială, cu locuri de muncă și locuințele pe care le încălzim în sistem centralizat”, a mai spus primarul din Botoșani.

Ilie Bolojan se întâlnește și cu oamenii de afaceri din județ, la Camera de Comerț și Industrie, iar apoi are o întrevedere cu primarii. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Bărbat decedat după ce a fost lovit de o mașină pe trecerea de pietoni

Publicat

Publicitate

Un bărbat a murit, sâmbătă dimineață, după ce a fost lovit de un autoturism pe o trecere de pietoni de pe DN 28B, la limita dintre municipiul Botoșani și localitatea Cătămărăști Deal.

Bărbatul se angajase regulamentar în traversarea drumului, pe trecerea de pietoni, fiind lovit de o mașină care se deplasa dinspre Cătămărăști Deal spre municipiu.

La fața locului a ajuns și un echipaj de ambulanță SMURD – TIM, însă personalul medical nu a putut decât să constate decesul victimei.

Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending