Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (292)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Teodor Baconschi, în „Dilema veche” nr. 775-776 din 2018,  despre dialog în România de azi: „Unde mai are loc un adevărat dialog în România „Centenarului”? Cei chemaţi de Constituţie să îl organizeze dorm sau contribuie cu toate puterile la adâncirea faliilor colective tot mai vertiginoase. Orice tabără ai izola din acest ansamblu heteroclit, nu vei găsi în agenda ei decât radicalism surd şi orb. Etichetări sumare, la grămadă. Stigmatizări în grup. Respingerea oricărui „compromis” (de parcă democraţia ar putea funcţiona, chiar şi o lună, fără negocieri continue). Înstrăinat în propria ţară, însingurat într-un cerc restrâns de prieteni, observ tristul spectacol al acestor inflamări exclusive ca şi cum ai privi, de pe mal, incendiul de la bordul unei navis stultifera. Fiecare are dreptate împotriva tuturor. Admiraţia e răstălmăcită ca pupincurim. Nu apucăm să recunoaştem vreun model, pentru că-i cerem perfecţiunea clar interzisă muritorilor. Înţelepciunea poporană susţine că, dacă vrea să „piardă” pe cineva, Dumnezeu îi ia aceluia „minţile”. S-ar spune că ne-am instalat, durabil, într-o asemenea situaţie. Un ospiciu labirintic”;

Cum îl vede Barbu Cioculescu, în „România literară” nr. 3 din 2010, pe profesorul său, romancierul Alexandru George: 1. „cunoaşte ceea ce omul de pe stradă ignoră sau a uitat”; 2. „îşi distribuie cunoştinţele pe lecţii, pe programe”; 3. „împărtăşeşte învăţăceilor noţiuni de natură să-i deschidă acestuia mintea şi, fireşte, să-l informeze”; 4. „simte plăcerea să-l farmece pe discipol”; 5. „îşi uluieşte învăţăcelul prin neaşteptate jerbe informaţionale, mai adesea de natură să modifice opinia curentă în chestiune, vicioasă în puncte ascunse”; 6. „dă la iveală informaţii cu generozitate, dar şi ca un magician”; 7. „el este, întâi de toate, un maestru al comunicării”; 8. „produce soluţia cu dezinvoltura unor vechi exerciţii”; 9. „se află în posesia tonului adecvat”;  10. „vorbirea, intervorbirea şi dialogul, stau la  bază”; 

Petrişor Gabriel Peiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, scrie studiul „O catedrală cât 100 de ani de istorie”. Reţinem: „Deşi regimul Ceauşescu a dărâmat 20 de biserici şi mănăstiri şi a mutat 11 „ascunzându-le” după blocuri, demolarea lăcaşelor de cult a început cu 100 de ani înainte de Ceauşescu: pe Calea Victoriei, de exemplu, au fost dărâmate trei mănăstiri în secolul al XIX-lea: una era Biserica Măgureanu, în faţa Liceului „Sf. Sava”; a doua era Sf. Ion (unde se află acum palatul CEC);  a treia, Biserica Sărindar, pe locul actualului Cerc Militar. Plus mănăstirea Stelea, construită în anul 1580 şi dărâmată în 1850.  Caimatei (a lăutarilor), construită între anii 1730 şi 1732 şi demolată în 1891 pentru realizarea Bulevardului Carol, mănăstirea Domniţa Bălaşa, aflată pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), construită în 1744 cu trei nave,  arsă în 1838, reparată în 1842 şi demolată în 1871. Ateneul Român a fost înălţat pe locul unde a fost demolată o biserică, iar Palatul Băncii Naţionale, de asemenea. Micul Paris s-a construit pe ruinele a zeci de biserici şi mănăstiri, iar oraşul de blocuri şi palate s-a făcut prin amputarea oraşului spiritual”;

Citate reţinute din „Tribuna învăţământului” din 2018: Andreea Russo: „Am ajuns într-o lume paradoxală, o lume în care, în pofida faptului că putem auzi, vedea şi vorbi, suntem surzi, orbi şi muţi”; Anatole France: „Toate schimbările, chiar şi cele mai dorite, au melancolia lor. Căci ceea ce lăsăm în urma noastră este o parte din noi. Noi trebuie să fim în stare să spunem unui capitol din viaţă adio, înainte de a începe un altul”; Bertrand Russel: „Învingerea fricii este începutul înţelepciunii”; Theodore Roosevelt: „Faceţi ceea ce puteţi, cu ceea ce aveţi, acolo unde sunteţi!”; Vasile Alecsandri: „Arhiva unui stat este o avere publică ce merită cea mai aproape îngrijire a Cârmuirii. Ea este colecţia tuturor actelor publice, administrative, cât şi judecătoreşti şi politice, care slujesc de temei legiuirilor şi istoriei ţării”; John Steinbeck: „Timpul este singurul critic fără ambiţie”; Mihai Eminescu: „Când privesc zilele de aur a scripturilor române / Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine”; Honore de Balzac: „Oamenilor nu le pasă de câte ştii, până nu află cât de mult îţi pasă de ei. Arată-ţi mai întâi grija faţă de om, apoi le poţi cere să facă orice”;

Publicitate

Angelo Mitchievici, în „România literară” nr. 1 din 2019, face un comentariu critic la o carte de poezii scrisă de Jean-Lorin Sterian. Reţinem câteva  puncte de vedere despre „poezia de notaţie” (poezia care a urmat optzecismului): 1. „un reportaj vag liricizat al banalului cotidian, un decupaj observaţional, randomizat, biografist, accentuând detalii”; 2. „acest tip de poezie identifică expresivitatea banalului, o prospeţime a spontaneităţii, sau ceea ce Laurent Jenny numea „un moment poetic”, pe care poemul îl consemnează, dar care poate rămâne foarte bine şi în afara lui”;

George Călinescu despre Eminescu: „Însuşirea lui Eminescu este de a fi un mare erotic, de a ridica modul obişnuit de turbare sexuală la o putere aproape neatinsă de vreun alt poet. Lucrul acesta va zgudui întotdeauna şi va fi în bună parte cauza farmecului eminescian. […] însă la Eminescu uimeşte adânca gravitate erotică, religia sexuală. Aşa iubeşte poporul, o singură dată în vremea înfloririi vieţii bărbăteşti”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu scriitorul islandez John Kalman Stefansson. Reţinem: 1. „Literatura,  pentru mine, este întotdeauna despre oameni şi, deşi timpurile se schimbă, problemele de adâncime ale oamenilor rămân aceleaşi”; 2. „Dacă literatura ar muri, atunci şi umanitatea ar muri”;  3. „Un bun scriitor este un bun hoţ – furi vieţi! Precizez că acesta este o formă pozitivă de furt”; 4. „Să spui o poveste, să o faci să fie limpede, să o faci atrăgătoare, este o luptă, o luptă cu cuvintele. Sau, la fel, a te lupta – pentru a găsi o semnificaţie, un sens vieţii”; 5. „Atunci când nu scriu e ca şi cum nu aş trăi”; 6. „Când pun stiloul jos, redevin ignorant şi prost”; 7. „Literatura este şi trebuie să fie arta neaşteptatului, arta imprevizibilului”; 8. „Cine îşi ia poezia ca aliată atunci când scrie proză are mari şanse să lărgească, să adâncească într-un mod semnificativ opera sa de ficţiune”;  9. „A spune poveşti e, deci, şi o formă de a înşela moartea şi este şi o formă de a masca dorinţa după eternitate”;

Narcis Zărnescu, în „Ziarul Lumina” din 15 ianuarie 2019, publică „Mihai Eminescu, în consemnările contemporanilor şi urmaşilor”. Reţinem: Nicolae Iorga: „întruparea literară a conştiinţei româneşti, una unică şi nedespărţită”; Elena Văcărescu: „un sfânt păstor român care nu mână oi, ci stele”; Tudor Arghezi: „sfântul preacurat al ghiersului românesc”; Tudor Vianu: „cel care a lucrat ci ideea originilor lumii, a infinitului, a creaţiei”; Constantin Noica: „omul deplin al culturii române”; Petre Ţuţea: „românul absolut”; Lucian Boia: „Noi suntem naţia lui Eminescu”; Al. Hodoş: „o lumină de lumini”; A. T. Laurian: „revarsă valuri de lumină în cugetarea românească”; B. P. Haşdeu: „un trimis al lui Dumnezeu, un Mântuitor”; Alexandru Vlahuţă: „zeu tânăr”; I. L. Caragiale: „sfântul cel tânăr”; C. Rădulescu-Motru: „pecetea pe care a aplicat-o geniul acestui poet pe ceara sufletului românesc este singura pecete care nu s-a ros de dintele vremii”; C. Rădulescu-Motru: „nemuritor în înţelesul permis al cuvântului”;

De la Buzău, Girel Barbu îmi trimite  volumul său ”Vânzătorul de lumină” (poezii creştine, Ed. Omega, Buzău, 2018):. Redau aici poezia „Un gând pentru mama”: „Mama aducea fântâna acasă pe cobiliţă / S-o deşerte surâzând în cofiţă / Primăvara culegea, atât, o viorea / Şi pădurea toată se lua după ea. / Seara pe prispă luna în poale-i şedea / Şi cerul prin curtea noastră se cuibărea. / Pe mine mă năvădea într-o iarnă târzie / Şi mă lega la gură-n poezie.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Expoziția ,,Dincolo de zări”, la Galeriile de artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani vă invită să vizitați, în perioada 16-30 septembrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artăˮ, expoziția ,,Dincolo de zăriˮ.

Vor fi expuse lucrări de pictură și grafică din patrimoniul instituției, având ca tematică peisajul (urban și rural), semnate de artiștii: Petru Abrudan, Constantin Apostol, Gheorghe Bucătaru, Emil Ciocoiu, Ștefan Constantinescu, Virgiliu Demetrescu Duval, Dumitru Ghiață, Mircea Ionescu, Eugen Ispir, Costin Neamțu, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Petru Popovici, Sică Rusescu, Ion Sălișteanu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Carmen Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea și Arnold Max Wexler.

Taxă de vizitare: 5 lei pentru elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități, grupuri; 10 lei pentru adulți.

Citeste mai mult

Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult

Eveniment

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX

Publicat

Publicitate

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX, joi și vineri, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Simpozionului Internațional de Muzicologie din cadrul Festivalului Internațional ‘George Enescu’.

Reuniunea, coordonată de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, se desfășoară în Sala ‘Auditorium’ a Universității Naționale de Muzică București (UNMB), fiind organizată de ARTEXIM, în parteneriat cu UNMB și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Manifestare amplă, cu participare internațională, simpozionul oferă ocazia cunoașterii unor diverse și valoroase studii dedicate creației enesciene, prezentate în cadrul mai multor secțiuni, moderate de Olguța Lupu (UNMB), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Văidean (UNMB), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey) și James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/University of Oxford).

15 muzicologi invitați ai simpozionului prezintă, cu această ocazie, incursiuni în estetica enesciană, analize de lucrări ale marelui compozitor român, precum și influențe ale muzicii sale în creația altor compozitori, continuându-se astfel o tradiție însemnată a UCMR, a Festivalului ‘Enescu’ și a vieții culturale românești.

La această reuniune de înaltă ținută, prezintă comunicări Corneliu Dan Georgescu (Germania), Mihu Iliescu (University of Montpellier/University of Lille/University of Besancon), Vasile Vasile (Universitatea din Pitești), Olguța Lupu (Universitatea Națională de Muzică din București), Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea), Irina Nițu (Muzeul Național ‘George Enescu’, București), Petruța-Maria Măniuț Coroiu (Universitatea Transilvania din Brașov), Mihai Cosma (Universitatea Națională de Muzică din București), Iulia Mogoșan, (Academia Națională de Muzică ‘Gheorghe Dima’, Cluj-Napoca), James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/ University of Oxford), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Ghinea (Universitatea Națională de Muzică din București), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey), Camelia Anca Sârbu (Muzeul Național ‘George Enescu’), Vlad Văidean (Universitatea Națională de Muzică din București).

Simpozionul Internațional de Muzicologie a fost fondat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în anul 1967, ca parte integrantă a Festivalului și Concursului ‘Enescu’. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de vânt în 13 județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, joi

Publicat

Publicitate

Mai multe județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei se vor afla, joi, sub atenționare Cod galben de vânt, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.

Județele marcate cu Cod galben sunt Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Brăila, Tulcea și Constanța, integral, și Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Ialomița și Călărași, parțial. În aceste zone, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h.

Atenționarea este valabilă în intervalul orar 10:00 – 21:00. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending