Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (292)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Teodor Baconschi, în „Dilema veche” nr. 775-776 din 2018,  despre dialog în România de azi: „Unde mai are loc un adevărat dialog în România „Centenarului”? Cei chemaţi de Constituţie să îl organizeze dorm sau contribuie cu toate puterile la adâncirea faliilor colective tot mai vertiginoase. Orice tabără ai izola din acest ansamblu heteroclit, nu vei găsi în agenda ei decât radicalism surd şi orb. Etichetări sumare, la grămadă. Stigmatizări în grup. Respingerea oricărui „compromis” (de parcă democraţia ar putea funcţiona, chiar şi o lună, fără negocieri continue). Înstrăinat în propria ţară, însingurat într-un cerc restrâns de prieteni, observ tristul spectacol al acestor inflamări exclusive ca şi cum ai privi, de pe mal, incendiul de la bordul unei navis stultifera. Fiecare are dreptate împotriva tuturor. Admiraţia e răstălmăcită ca pupincurim. Nu apucăm să recunoaştem vreun model, pentru că-i cerem perfecţiunea clar interzisă muritorilor. Înţelepciunea poporană susţine că, dacă vrea să „piardă” pe cineva, Dumnezeu îi ia aceluia „minţile”. S-ar spune că ne-am instalat, durabil, într-o asemenea situaţie. Un ospiciu labirintic”;

Cum îl vede Barbu Cioculescu, în „România literară” nr. 3 din 2010, pe profesorul său, romancierul Alexandru George: 1. „cunoaşte ceea ce omul de pe stradă ignoră sau a uitat”; 2. „îşi distribuie cunoştinţele pe lecţii, pe programe”; 3. „împărtăşeşte învăţăceilor noţiuni de natură să-i deschidă acestuia mintea şi, fireşte, să-l informeze”; 4. „simte plăcerea să-l farmece pe discipol”; 5. „îşi uluieşte învăţăcelul prin neaşteptate jerbe informaţionale, mai adesea de natură să modifice opinia curentă în chestiune, vicioasă în puncte ascunse”; 6. „dă la iveală informaţii cu generozitate, dar şi ca un magician”; 7. „el este, întâi de toate, un maestru al comunicării”; 8. „produce soluţia cu dezinvoltura unor vechi exerciţii”; 9. „se află în posesia tonului adecvat”;  10. „vorbirea, intervorbirea şi dialogul, stau la  bază”; 

Petrişor Gabriel Peiu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, scrie studiul „O catedrală cât 100 de ani de istorie”. Reţinem: „Deşi regimul Ceauşescu a dărâmat 20 de biserici şi mănăstiri şi a mutat 11 „ascunzându-le” după blocuri, demolarea lăcaşelor de cult a început cu 100 de ani înainte de Ceauşescu: pe Calea Victoriei, de exemplu, au fost dărâmate trei mănăstiri în secolul al XIX-lea: una era Biserica Măgureanu, în faţa Liceului „Sf. Sava”; a doua era Sf. Ion (unde se află acum palatul CEC);  a treia, Biserica Sărindar, pe locul actualului Cerc Militar. Plus mănăstirea Stelea, construită în anul 1580 şi dărâmată în 1850.  Caimatei (a lăutarilor), construită între anii 1730 şi 1732 şi demolată în 1891 pentru realizarea Bulevardului Carol, mănăstirea Domniţa Bălaşa, aflată pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), construită în 1744 cu trei nave,  arsă în 1838, reparată în 1842 şi demolată în 1871. Ateneul Român a fost înălţat pe locul unde a fost demolată o biserică, iar Palatul Băncii Naţionale, de asemenea. Micul Paris s-a construit pe ruinele a zeci de biserici şi mănăstiri, iar oraşul de blocuri şi palate s-a făcut prin amputarea oraşului spiritual”;

Citate reţinute din „Tribuna învăţământului” din 2018: Andreea Russo: „Am ajuns într-o lume paradoxală, o lume în care, în pofida faptului că putem auzi, vedea şi vorbi, suntem surzi, orbi şi muţi”; Anatole France: „Toate schimbările, chiar şi cele mai dorite, au melancolia lor. Căci ceea ce lăsăm în urma noastră este o parte din noi. Noi trebuie să fim în stare să spunem unui capitol din viaţă adio, înainte de a începe un altul”; Bertrand Russel: „Învingerea fricii este începutul înţelepciunii”; Theodore Roosevelt: „Faceţi ceea ce puteţi, cu ceea ce aveţi, acolo unde sunteţi!”; Vasile Alecsandri: „Arhiva unui stat este o avere publică ce merită cea mai aproape îngrijire a Cârmuirii. Ea este colecţia tuturor actelor publice, administrative, cât şi judecătoreşti şi politice, care slujesc de temei legiuirilor şi istoriei ţării”; John Steinbeck: „Timpul este singurul critic fără ambiţie”; Mihai Eminescu: „Când privesc zilele de aur a scripturilor române / Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine”; Honore de Balzac: „Oamenilor nu le pasă de câte ştii, până nu află cât de mult îţi pasă de ei. Arată-ţi mai întâi grija faţă de om, apoi le poţi cere să facă orice”;

Publicitate

Angelo Mitchievici, în „România literară” nr. 1 din 2019, face un comentariu critic la o carte de poezii scrisă de Jean-Lorin Sterian. Reţinem câteva  puncte de vedere despre „poezia de notaţie” (poezia care a urmat optzecismului): 1. „un reportaj vag liricizat al banalului cotidian, un decupaj observaţional, randomizat, biografist, accentuând detalii”; 2. „acest tip de poezie identifică expresivitatea banalului, o prospeţime a spontaneităţii, sau ceea ce Laurent Jenny numea „un moment poetic”, pe care poemul îl consemnează, dar care poate rămâne foarte bine şi în afara lui”;

George Călinescu despre Eminescu: „Însuşirea lui Eminescu este de a fi un mare erotic, de a ridica modul obişnuit de turbare sexuală la o putere aproape neatinsă de vreun alt poet. Lucrul acesta va zgudui întotdeauna şi va fi în bună parte cauza farmecului eminescian. […] însă la Eminescu uimeşte adânca gravitate erotică, religia sexuală. Aşa iubeşte poporul, o singură dată în vremea înfloririi vieţii bărbăteşti”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu scriitorul islandez John Kalman Stefansson. Reţinem: 1. „Literatura,  pentru mine, este întotdeauna despre oameni şi, deşi timpurile se schimbă, problemele de adâncime ale oamenilor rămân aceleaşi”; 2. „Dacă literatura ar muri, atunci şi umanitatea ar muri”;  3. „Un bun scriitor este un bun hoţ – furi vieţi! Precizez că acesta este o formă pozitivă de furt”; 4. „Să spui o poveste, să o faci să fie limpede, să o faci atrăgătoare, este o luptă, o luptă cu cuvintele. Sau, la fel, a te lupta – pentru a găsi o semnificaţie, un sens vieţii”; 5. „Atunci când nu scriu e ca şi cum nu aş trăi”; 6. „Când pun stiloul jos, redevin ignorant şi prost”; 7. „Literatura este şi trebuie să fie arta neaşteptatului, arta imprevizibilului”; 8. „Cine îşi ia poezia ca aliată atunci când scrie proză are mari şanse să lărgească, să adâncească într-un mod semnificativ opera sa de ficţiune”;  9. „A spune poveşti e, deci, şi o formă de a înşela moartea şi este şi o formă de a masca dorinţa după eternitate”;

Narcis Zărnescu, în „Ziarul Lumina” din 15 ianuarie 2019, publică „Mihai Eminescu, în consemnările contemporanilor şi urmaşilor”. Reţinem: Nicolae Iorga: „întruparea literară a conştiinţei româneşti, una unică şi nedespărţită”; Elena Văcărescu: „un sfânt păstor român care nu mână oi, ci stele”; Tudor Arghezi: „sfântul preacurat al ghiersului românesc”; Tudor Vianu: „cel care a lucrat ci ideea originilor lumii, a infinitului, a creaţiei”; Constantin Noica: „omul deplin al culturii române”; Petre Ţuţea: „românul absolut”; Lucian Boia: „Noi suntem naţia lui Eminescu”; Al. Hodoş: „o lumină de lumini”; A. T. Laurian: „revarsă valuri de lumină în cugetarea românească”; B. P. Haşdeu: „un trimis al lui Dumnezeu, un Mântuitor”; Alexandru Vlahuţă: „zeu tânăr”; I. L. Caragiale: „sfântul cel tânăr”; C. Rădulescu-Motru: „pecetea pe care a aplicat-o geniul acestui poet pe ceara sufletului românesc este singura pecete care nu s-a ros de dintele vremii”; C. Rădulescu-Motru: „nemuritor în înţelesul permis al cuvântului”;

De la Buzău, Girel Barbu îmi trimite  volumul său ”Vânzătorul de lumină” (poezii creştine, Ed. Omega, Buzău, 2018):. Redau aici poezia „Un gând pentru mama”: „Mama aducea fântâna acasă pe cobiliţă / S-o deşerte surâzând în cofiţă / Primăvara culegea, atât, o viorea / Şi pădurea toată se lua după ea. / Seara pe prispă luna în poale-i şedea / Şi cerul prin curtea noastră se cuibărea. / Pe mine mă năvădea într-o iarnă târzie / Şi mă lega la gură-n poezie.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Patriarhul BOR, mesaj de Anul Nou și Botezul Domnului: A transmis sănătate și fericire, pace și bucurie

Publicat

acum 19 minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis un mesaj video cu ocazia Anului Nou 2026 și a Sărbătorii Botezului Domnului, în care urează românilor ‘sănătate și fericire, pace și bucurie’.

‘Cu prilejul Anului Nou 2026 și al Sfintei Sărbători a Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie dimpreună cu tradiționalul salut: La mulți ani!’, a urat Patriarhul, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române.

Anul 2026 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).

***
În noaptea dintre ani, în toate lăcașurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârșește o slujbă de mulțumire și de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică ‘Dumnezeu mântuiește’ și în acatist este pronunțat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulțumire și două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiția liturgică română și slavă (cea care va fi citită și la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) și alta din tradiția greacă.

Publicitate

În cadrul slujbei Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos de binecuvântare a Noului An 2025, de la Catedrala Patriarhală, Patriarhul BOR transmite un cuvânt de învățătură.

La 1 ianuarie se sărbătorește Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de 10 ori pe an: 1 și 5 ianuarie, 20 și 27 martie, 3, 10, 17, 28 și 30 aprilie, 25 decembrie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Masa de Revelion plină cu aperitive, mancare tradițională și fripturi vine la pachet cu peste 230 de E-uri, aditivi alimentari

Publicat

acum 52 de minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Masa de Revelion plină de aperitive, fripturi și alte bucate alese vine la pachet și cu aditivi alimentari, adică E-uri. La o simplă întrebare, cu idei pentru masa de Revelion, răspunsul vine la pachet cu mai mulți aditivi alimentari, informează alba24.ro. 

Mai pe scurt, o masă completă cu aperitive de Revelion, fel principal, dar și desert poate conține până la 231 de E-uri (aditivi alimentari), 50,25 grame de sare și 260,35 grame de zahăr.

Cu toate acestea, puțini dintre noi ne gândim la numărul de aditivi alimentari, precum și la cantitatea de zahăr și sare pe care o consumăm în cadrul mesei de Revelion, transmit cei de la infocons.ro.

De exemplu, într-o cantitate de 100 de grame din fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

  • până la 231 de aditivi alimentari (E-uri);
  • 260,35 grame de zahăr, de peste zece ori mai mult față de limita zilnică recomandată de 25 de grame;
  • 50,25 grame de sare, adică de peste zece ori mai mult decât recomandarea zilnică a Organizației Mondiale a Sănătății.

Câte E-uri se regăsesc în aperitivele de Revelion

  • brânză topită, cu până la 9 E-uri, 7 grame de zahăr și 2,6 grame de sare, folosită adesea într-o varietate de umpluturi
  • bacon, cu până la 10 E-uri, 4 grame de zahăr și 1,5 grame de sare.
  • șuncă de Praga, cu până la 10 E-uri și 2,7 grame de sare.
  • crenvurști de pui, cu până la 10 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,25 grame de sare.
  • platou cu brânzeturi, cu până la 4 E-uri sau aditivi alimentari, 11,92 grame de zahăr și 5,11 grame de sare.
  • Sosuri precum ketchupul, cu până la 6 E-uri, 24,8 grame de zahăr și 3,1 grame de sare,
  • muștarul, cu până la 6 E-uri, 34 de grame de zahăr și 6,5 grame de sare,
  • maioneza, cu până la 8 E-uri, 4,2 grame de zahăr și 2,67 grame de sare.

E-uri în preparatele tradiționale de Revelion

  • salată de boeuf, cu până la 17 E-uri, 3,22 grame de zahăr și 1,42 grame de sare;
  • piftie, cu până la 8 E-uri, 3,31 grame de zahăr și 4,35 grame de sare;
  • salată de murături, cu până la 8 E-uri, 5,2 grame de zahăr și 2,12 grame de sare;
  • pomana porcului, cu până la 7 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,87 grame de sare;
  • jumări, cu până la 6 E-uri, 11,74 grame de zahăr și 2,5 grame de sare;
  • sarmale, cu până la 29 de E-uri, 16,47 grame de zahăr și 3,86 grame de sare.

E-uri în deserturi și băuturi

  • clătitele cu dulceață, cu până la 14 E-uri sau aditivi alimentari, 48,7 grame de zahăr și 2,23 grame de sare;
  • cozonacii pufoși, cu până la 19 E-uri sau aditivi alimentari, 31,98 grame de zahăr și 2,8 grame de sare;
  • înghețata, cu până la 11 E-uri sau aditivi alimentari și 31 de grame de zahăr.
  • băuturile energizante, cu până la 12 E-uri sau aditivi alimentari, 15 grame de zahăr și 0,5 grame de sare;
  • băuturile răcoritoare tip ceai, cu până la 8 E-uri sau aditivi alimentari și 0,06 grame de sare;
  • berea cu fructe, cu până la 10 E-uri sau aditivi alimentari, 2,81 grame de zahăr și 0,0059 grame de sare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiect de lege pentru recunoașterea gărzilor medicale ca vechime în muncă, depus de senatorul Cătălin Silegeanu

Publicat

acum o oră

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Gărzile efectuate de medici, obligatorii prin contract, ar putea fi recunoscute oficial ca vechime în muncă, potrivit unui proiect legislativ depus în Parlament de senatorul Cătălin Silegeanu. Inițiativa propune alinierea statutului personalului medical cu cel al altor angajați din serviciile de urgență și apărare, pentru care munca în ture și permanențele sunt luate în calcul la stagiul de cotizare.

Proiectul prevede ca activitatea de gardă să fie integrată în vechime, având în vedere caracterul continuu al activității și rolul crucial în funcționarea sistemului sanitar. Inițiativa urmărește recunoașterea juridică a muncii medicale, fără a modifica regimul muncii suplimentare sau a genera costuri bugetare suplimentare.

„Proiectul nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, întrucât gărzile sunt deja remunerate; efectul constă exclusiv în recunoașterea lor ca vechime, cu consecințe asupra stabilității carierei și asupra drepturilor de pensie”, se precizează în expunerea de motive.

În prezent, medicii sunt obligați prin contract să efectueze gărzi pentru a asigura continuitatea actului medical, inclusiv pe timpul nopților, weekendurilor și sărbătorilor legale.

„Puțini știu că nopțile pierdute de medici nu sunt recunoscute ca vechime în muncă și nu sunt luate în calcul, de ani întregi, la stabilirea pensiei. Deși sunt obligatorii, reglementate prin contract și plătite, gărzile sunt tratate juridic ca o activitate marginală în parcursul profesional al medicilor. Este o anomalie legislativă clară, care nu poate fi justificată prin nicio logică a echității”, semnalează senatorul Cătălin Silegeanu.

Inițiativa urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Poliţia Română a lansat ghidul „Inteligenţa artificială & manipularea percepţiei umane”

Publicat

acum o oră

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Poliţia Română a lansat ghidul „Inteligenţa artificială & manipularea percepţiei umane”, cu scopul educaţiei populaţiei în ceea ce priveşte mecanismele difuzării conţinutului de tip deepfake, precum şi menţinerea oamenilor în „bule” informaţionale.

„Inteligenţa artificială face deja parte din viaţa noastră de zi cu zi. Ne ajută să căutăm informaţii, să lucrăm mai uşor şi să comunicăm mai rapid. În acelaşi timp, ea poate influenţa ceea ce gândim, ce simţim şi ce alegem, de multe ori fără să ne dăm seama. Trăim într-un mediu digital în care mesajele sunt adaptate pentru fiecare dintre noi, reacţiile sunt anticipate, iar conţinutul este „filtrat” după interesele pe care sistemele le observă în comportamentul nostru online”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, marţi, AGERPRES.

Ghidul este disponibil atât în limba română, cât şi în limba engleză şi explică, pe înţelesul tuturor, cum pot fi create imagini şi voci false (deepfake), cum apar mesajele sau conversaţiile generate automat de AI, cum pot fi folosite emoţiile pentru a ne influenţa deciziile sau cum ajungem să primim conţinut „pe gustul nostru” prin personalizare algoritmică.

„Manipularea de astăzi nu mai este stridentă sau evidentă. Este subtilă, personalizată şi bine calculată. De multe ori, se bazează chiar pe urmele pe care le lăsăm în mediul online: ce căutăm, ce ne sperie, ce ne atrage şi ce ne bucură. De aceea, ghidul nu doar avertizează, ci oferă şi soluţii simple: reguli de igienă digitală, sugestii pentru gândire critică şi recomandări practice pentru părinţi, elevi, profesori şi orice utilizator de internet. Scopul este ca fiecare dintre noi să poată trece din rolul de ‘consumator pasiv’ în rolul de utilizator informat şi conştient”, arată sursa citată.

Ghidul a fost realizat de către specialişti în securitate cibernetică, educaţie digitală şi prevenire a criminalităţii informatice din cadrul Poliţiei Române (prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii), Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi Asociaţiei de Securitate Cibernetică pentru Cloud (CSA_RO).

Instituţiile menţionate precizează că prevenirea nu se poate face singură şi de aceea este nevoie de colaborare între instituţii, şcoli, familie şi comunitate.

Publicitate

„Doar împreună putem construi un mediu online mai sigur, putem recunoaşte manipularea şi putem creşte rezilienţa în faţa riscurilor din spaţiul digital. Informaţi-vă, întrebaţi, verificaţi. Siguranţa online începe cu fiecare dintre noi”, se mai arată în comunicat.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending