Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Gărzi plătite diferit și REGULI noi de personal în spitale. Anunțul ministrului Sănătății

Publicat

acum 5 minute

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Plata gărzilor din spitale va fi modificată, iar sistemul sanitar va avea un nou normativ de personal. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unui cadru nou de stabilire a personalului medical, care va ține cont de volumul real de muncă, complexitatea cazurilor tratate și tipul serviciilor medicale oferite, nu doar de numărul de paturi existente în spitale, relatează alba24.ro.

Măsura este discutată cu sindicatele și organizațiile profesionale, în contextul reformei gărzilor și al respingerii reducerilor salariale.

Întâlnire cu sindicatele și organizațiile profesionale

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri între ministrul Sănătății și reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”, Federației Sanitas, ai Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) și ai Colegiul Medicilor din România (CMR).

Discuțiile au vizat organizarea muncii în spitale, plata gărzilor și modul în care este dimensionat personalul medical, subiect considerat de ani de zile una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului sanitar.

Reforma gărzilor: trei tipuri, plăți diferențiate

Ministrul a explicat că se lucrează la o reașezare a sistemului de gărzi, care ar urma să fie structurat în trei forme distincte:

  • gardă la domiciliu
  • gardă de monitorizare
  • gardă de urgență

Fiecare tip de gardă ar urma să fie plătit diferit, în funcție de nivelul de responsabilitate, complexitate și activitatea efectiv prestată.

Publicitate

Potrivit lui Rogobete, actualul sistem tratează prea uniform situații foarte diferite, ceea ce duce la nemulțumiri și dezechilibre în spitale.

Salariile nu scad, dar apare accentul pe performanță

Ministrul a respins ferm informațiile privind o eventuală reducere cu 10% a salariilor personalului medical.

„Nu susțin reducerea salariilor personalului medical, dar susțin plata pe performanță, corelată cu munca reală, rezultatele și responsabilitatea profesională”, a declarat Alexandru Rogobete.

Mesajul vine în contextul discuțiilor mai largi despre presiunea bugetară și necesitatea unei utilizări mai eficiente a resurselor din sănătate.

De ce se schimbă normativul de personal

Potrivit ministrului, normarea personalului exclusiv în funcție de numărul de paturi este depășită și nu mai reflectă realitatea din spitale.

Noul normativ ar urma să țină cont de:

  • volumul de activitate
  • complexitatea cazurilor tratate
  • tipul serviciilor medicale oferite
  • specificul fiecărui spital

Scopul este ca structura de personal să fie adaptată realității din teren, nu unei formule administrative rigide.

Grup de lucru și consultări continue

Elaborarea noului normativ se va face într-un grup de lucru care va include reprezentanți ai Ministerului Sănătății, sindicatelor și organizațiilor profesionale. Dialogul va continua în perioada următoare, fără un termen exact anunțat pentru finalizarea documentului.

Citeste mai mult

Administratie

Investiție majoră la Călinești: Peste 6,2 milioane de lei pentru rețea de gaze naturale

Publicat

acum 35 de minute

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Vești importante pentru locuitorii din Călinești, orașul Bucecea. Primarul Angel Gheorghiu a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru realizarea obiectivului „Înființare sistem de distribuție gaze naturale în localitatea Călinești”, un proiect așteptat de mult timp de comunitatea locală.

Investiția este finanțată prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny și are o valoare totală de 6.262.317,64 lei, TVA inclus, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat.

Primarul orașului Bucecea subliniază că semnarea contractului a fost posibilă în ciuda blocajelor apărute anul trecut, când noile contracte de finanțare au fost sistate. Situația a fost deblocată în urma demersurilor legislative susținute de Doina Elena Federovici, fapt care a permis reluarea proiectelor de investiții esențiale pentru comunitățile locale.

Totodată, edilul a adresat mulțumiri ministrului Cseke Attila și secretarului de stat Alexandru Stoica, pentru sprijinul constant acordat și pentru deschiderea față de nevoile comunității din Călinești.

În perioada următoare urmează demararea procedurilor de achiziție publică, respectiv lansarea licitației și desemnarea firmei care va executa lucrările de înființare a rețelei de gaze naturale.

Autoritățile locale consideră că proiectul reprezintă un pas major pentru creșterea confortului locuitorilor, dar și pentru dezvoltarea economică a zonei, modernizarea infrastructurii și atragerea de noi investiții.

Publicitate

„Continuăm să construim, cu seriozitate și responsabilitate, viitorul comunității noastre”, a transmis primarul Angel Gheorghiu, subliniind că administrația locală rămâne concentrată pe proiecte concrete și durabile pentru Călinești.

Citeste mai mult

Eveniment

Circulați cu atenție. DN 29B: Utilajele de deszăpezire acționează între Leorda și Brăiești

Publicat

acum o oră

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Ninsorile căzute în ultimele ore au impus intervenția echipelor de la Secția Drumuri Naționale Botoșani, care acționează în teren pentru menținerea circulației pe DN 29B, pe sectorul Leorda – Brăiești.

Utilajele de deszăpezire se află pe traseu și intervin pentru curățarea carosabilului și prevenirea formării poleiului, în condițiile în care precipitațiile sub formă de ninsoare continuă să afecteze traficul rutier.

Reprezentanții drumurilor naționale recomandă șoferilor să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de drum și să păstreze o distanță corespunzătoare față de celelalte autovehicule.

Autoritățile atrag atenția că, în lipsa unei conduite preventive, riscul producerii accidentelor crește semnificativ, mai ales pe tronsoanele unde vizibilitatea este redusă sau unde carosabilul poate deveni alunecos.

Echipele de intervenție rămân mobilizate și vor acționa ori de câte ori situația o va impune, astfel încât traficul să se desfășoare în condiții de siguranță.

Șoferii sunt sfătuiți să se informeze înainte de plecare, să aibă autovehiculele echipate corespunzător sezonului rece și să evite deplasările care nu sunt strict necesare pe durata fenomenelor meteo nefavorabile.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii preferă mașinile second-hand: Volkswagen Golf, lider detașat al înmatriculărilor în județ

Publicat

acum 2 ore

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Botoșaniul se aliniază tendinței naționale în ceea ce privește piața auto: mașinile second-hand domină clar preferințele șoferilor, iar Volkswagen, în special modelul Golf, este cea mai înmatriculată marcă din județ.

Datele oficiale ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de platforma Plus-Auto.ro, arată că, la nivel național, 71,47% dintre autoturismele înmatriculate în 2025 au fost second-hand. Dintr-un total de 548.612 autovehicule, doar 28,53% au fost mașini noi.

Județul Botoșani se regăsește pe lista celor 30 de județe din România în care Volkswagen este marca preferată, cu Golf în fruntea clasamentului. Specialiștii explică această orientare prin raportul avantajos calitate–preț, costurile rezonabile de întreținere și fiabilitatea dovedită în timp a modelului.

Contextul economic joacă un rol decisiv. Bugetele limitate, inflația, creșterea costurilor de exploatare și incertitudinile financiare îi determină pe mulți botoșăneni să aleagă autoturisme deja depreciate, dar încă fiabile, cu istoric verificabil și dotări superioare față de o mașină nouă din aceeași categorie de preț.

La nivel național, Volkswagen conduce detașat, cu 27% din totalul înmatriculărilor, adică peste 148.000 de autoturisme. Pe segmentul mașinilor noi, Dacia este lider, cu aproape 30% din total, în timp ce BMW se menține în topul preferințelor în anumite județe.

În privința motorizării, dieselul rămâne dominant și în 2025, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor. Mașinile pe benzină și cele hibride câștigă teren, însă electricele rămân încă o opțiune de nișă, inclusiv în județele din nord-estul țării.

Publicitate

Analiza arată că piața auto din România, inclusiv cea din Botoșani, este una pragmatică: românii caută soluții de mobilitate sigure, accesibile și adaptate nevoilor zilnice – navetă, oraș, familie – cu costuri ținute sub control.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending