Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Urmărit internațional pentru omor, depistat de polițiștii de frontieră la Stânca

Publicat

acum 14 minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat şi reţinut un bărbat cu cetăţenie R. Moldova, căutat internațional pentru săvârşirea  infracțiunii de omor.

 

În data de 24 iunie a.c., în jurul orei 20.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în ţară, pasager într-un microbuz înmatriculat în R. Moldova, un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 58 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului este emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, începând cu luna iulie 2023, acesta fiind cercetat pentru săvârşirea infracțiunii de omor.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Evaluarea Națională. Miercuri – proba la Matematică

Publicat

acum 39 de minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Elevii de clasa a VIII-a susțin miercuri proba scrisă la Matematică în cadrul Evaluării Naționale, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Aceștia au avut luni proba la Limba și literatura română.

Elevii din partea minorităților naționale vor participa vineri la proba la Limba și literatura maternă.

Accesul elevilor în unitățile de învățământ sau în centre de examen este permis în intervalul 8:00 – 8:30. Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valid, precizează reprezentanții ministerului într-un mesaj publicat pe Facebook.

Probele încep la ora 9:00, când elevii primesc broșura cu subiectele.

Pentru fiecare probă scrisă sunt alocate două ore pentru rezolvarea subiectelor (120 de minute), calculate după completarea casetei de identificare.

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale.

Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni și miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Primele rezultate vor fi afișate (online și în școli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00. Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise și pot fi depuse contestațiile. Acest proces continuă și în zilele de 4 și 5 iulie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestație.

Elevii care depun/transmit contestații completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale au fost distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Câte pahare de apă ar trebui să bei în zilele caniculare pentru a preveni deshidratarea

Publicat

acum 59 de minute

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Temperaturile ridicate din perioada următoare măresc riscul de deshidratare. Află care sunt semnalele de avertizare ale organismului și ce alimente, alături de cantitatea recomandată de apă, te ajută să te menții bine hidratat, scrie alba24.ro.

Emisiunea „Good Morning America” a invitat-o pe dr. Liz Weinandy, dietetician șef la Centrul Medical Wexner al Universității de Stat din Ohio, pentru a explica ce trebuie să aveți în vedere în cazul deshidratării, scrie Mediafax.

Simptomele deshidratării

Printre semnele deshidratării se numără:

„Dureri de cap sau confuzie, sete extremă, urină foarte închisă la culoare, urinare rară, oboseală, crampe musculare și amețeli.

În cazuri extreme de deshidratare, aceasta poate duce la insolație sau hipertermie (căldură corporală anormal de ridicată)”, explică doctorul.

Publicitate

În ceea ce privește măsurile preventive și menținerea hidratării, Weinandy a spus: „Cel mai bun mod de a evita deshidratarea este să bei înainte de a-ți fi sete”.

„În unele situații, este mai ușor să te deshidratezi, cum ar fi atunci când ești activ la temperaturi ridicate”, a continuat ea.

Câte pahare de apă trebuie să bei în zilele caniculare

Dr. Jennifer Ashton, corespondent medical șef al ABC News, a spus că măsura de apă pe care ar trebui să o consumi zilnic depinde de vârsta, înălțimea și locul în care locuiești.

Majoritatea recomandărilor indică faptul că o femeie sănătoasă, cu greutate și activitate normală, ar trebui să bea aproximativ 2,7 litri de apă pe zi, adică în jur de 11-12 pahare (dacă un pahar are 225 ml).

De asemenea, un bărbat sănătos, cu greutate și activitate normală, ar trebui să consume aproximativ 3,7 litri de apă pe zi, adică în jur de 16 pahare de apă.

„Sistemele proprii ale corpului tău îți vor spune când ai nevoie de mai multă apă, iar acest lucru se numește sete”, a spus Ashton.

„De multe ori, oamenii cred că le este foame, dar de fapt le este sete. Vezi cum funcționează în cazul tău”.

Cele mai eficiente băuturi pentru hidratare, în afară de apă
Deși unele suplimente, cum ar fi pachetele de hidratare care se adaugă în apă, pot fi utile pentru unii, Weinandy a spus că apa rămâne în continuare cea mai bună soluție pentru hidratare.

„Apa este de obicei cea mai bună și potrivită pentru majoritatea oamenilor, cu excepția cazului în care transpiră excesiv, atunci înlocuirea electroliților, cum ar fi potasiul și sodiul, începe să devină mai importantă”, a explicat Weinandy.

„Băuturile sportive și soluțiile de înlocuire a electroliților sunt foarte potrivite în această situație, deși trebuie să rețineți că majoritatea oamenilor nu au nevoie de ele”, adaugă aceasta.

„În ceea ce privește alimentele, majoritatea fructelor și legumelor au un conținut de apă mai mare în comparație cu alte alimente: pepenii, căpșunile, ananasul, castraveții, roșiile și salata verde au un conținut ridicat de apă și pot ajuta la prevenirea deshidratării”, citează Mediafax.

Nutriționista și dieteticiana Maya Feller s-a alăturat miercuri emisiunii „GMA” cu mai multe sfaturi despre alimentele cu conținut ridicat de apă.

Castravetele, care conține 95% apă, este, de asemenea, o sursă bună de fibre, vitamina K și vitamina A, a spus Feller.

Alte alimente cu conținut ridicat de apă includ roșiile, merele, țelina, salata verde, pepenele verde, piersicile și dovleceii.

Cine este expus riscului de deshidratare?

Weinandy a spus că un alt factor de care trebuie să se țină cont este că „anumite grupuri sunt mai expuse riscului de deshidratare”.

„Sugarii, persoanele în vârstă și persoanele care nu pot comunica clar” pot fi mai predispuse la deshidratare, a spus ea. „De asemenea, deshidratarea crește riscul de apariție a pietrelor la rinichi, deoarece urina este mai concentrată”.

Așadar, pentru a preveni efectele negative ale deshidratării, este esențial să consumi suficientă apă și să acorzi atenție semnelor pe care corpul ți le transmite.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Deliciile moldovenești care îți răsfață simțurile: Supa-desert de vară și prânzul memorabil din nordul României

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Bucătăria tradițională moldovenească, deși arhaică și rurală, este un adevărat izvor de bunătăți și delicatese extrem de rafinate și delicioase. O parte dintre aceste rețete s-au pierdut de-a lungul timpului și se mai păstrează doar la sate, fiind gătite de femeile în vârstă, scrie ADEVĂRUL.

Bucătăria românească tradițională este un adevărat melanj de influențe și importuri adaptate și reinventate cu o ingeniozitate ieșită din comun, transformate în bunătăți originale care îți lasă gura apă. considerată rurală, robustă, sățioasă, gastronomia moldoveneasca poate uimi prin rafinament și îndrăzneală. Din moși strămoși, pe ambele maluri ale Prutului și ceva mai jos către ținuturile Bahluiului, au luat naștere câteva rețete deosebite care astăzi se prepara tot mai rar. Glorioasa lor amintire dacă se mai păstrează în unele gospodǎrii, așteptând să fie redescoperite și readuse la viață.

Un festival de arome într-o delicatesă de pe ambele maluri ale Prutului

Cine mai știe ce este o „jiandră” sau „geandră” țărănească? Cei mai mulți dintre noi nici măcar nu am auzit de o asemenea denumire. Jiandra țărănească este un preparat culinar care seamănă cu o omletă țărănească, dar mult mai delicios și mai complex. Se prepară în special în Republica Moldova, în zonele sale nordice, dar poate fi întâlnită în diferite variante și denumiri și de cealaltă parte a malurilor Prutului, prin județele românești de la capătul țării. Jiandra este o mâncare sățioasă pentru masa de prânz. Se face ușor și rapid, dacă ai ingredientele potrivite. În primul rând, se folosește aproape jumătate de kilogram de carne de porc, pulpă cu grăsime, dar și ceva cotlet afumat, dacă ne cade în mână.

Carnea se pune la undit în grăsime de pasăre în ceaunul bine încins (putem folosi și tigaia cu ulei de floarea soarelui). Peste carnea rumenită se aruncă rapid o ceapă tăiată mărunt și trei căței de usturoi zdrobiți. Se amestecă bine și se continuă undirea până când ceapa devine translucidă (nu arsă). În același timp, facem o mămăligă moale, celebrul „cir” moldovenesc. După ce am fiert bine „cirul” luăm două pahare de mămăligă moale și turnăm peste carne și ceapă. Amestecăm bine să se omogenizeze. Ne mișcăm repede, batem patru ouă și le răsturnăm peste compoziția anterioară. Amestecăm bine cu brânză de oaie, o mai lăsăm la gătit cinci minute acoperitǎ cu un capac, după care o răsturnam în farfurii, adăugăm verdeață deasupra si e gata de consumat. În județele din nordul României, asemănător jiandrei este un fel de „scrob”, adică ouă bătute în care se pun jumeri sau piept de porc călit cu ceapă, dar și brânză de oaie din belșug.

O savoare moldovenească ce poate fi desert sau ciorbǎ

Publicitate

Un alt preparat moldovenesc inedit este chisăliță de corcodușe, care poate fi considerat supǎ sau desert. Este servit mai ales la prânz, în zilele călduroase de vară. Chisăliță este un cuvânt de origine slavă și înseamnă acru. În estul României se prepară cu din corcodușe coapte.

Se folosește aproximativ jumătate de kilogram de corcodușe. Fructele se spală, se scot  sâmburii și se fierb cam un sfert de oră, până se înmoaie. Apoi se adaugă patru linguri de zahăr și se continuă fierberea încă 10 minute până se mai îngroașă compoziția. Se dă de pe foc și se lasă la răcit. Se servește cu mămăligă rece, ceva mai vârtoasă. Există variante de chisăliță cu prune, la care se adaugă puțin mălai. Alte variante sunt mai lichide sau ca în Republica Moldova, cu multe corcodușe verzi.

Desertul de poveste de pe tărâmuri moldovenești

Delicatese servite după masă sau seara cu un pahar de lapte cald sunt plăcintele învârtite cu sfleclă de zahăr. Se face un aluat din făină, sare, drojdie, ulei și zahăr. Aluatul trebuie să fie gros și se frământă timp de un sfert de ceas până devine elastic.

Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md
Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md

După aceea se lasă la dospit trei sferturi de oră, timp în care compoziția crește. În timpul ce aluatul dospește ne apucăm de umplutură. Spălăm și curățăm sfecla, o dăm prin răzătoare și o punem la călit în puțin ulei. După ce se caramelizează se adaugă și nuca. Se mai călesc împreună vreo 10 minute. Se adaugă și zahăr dacă mai este nevoie. Umplutura se lasă să se răcească. După ce aluatul a crescut, se iau bucăți din el și se fac bile. Se lasă la odihnit zece minute sub un prosop, iar ulterior se întind cu sucitorul. Fiecare foaie (trebuie să fie foi subțiri) se unge cu ulei și apoi se întinde în formă de dreptunghi. Se pune umplutura pe aproximativ două treimi din suprafața foii și se rulează. Apoi rulourile se dau la cuptorul încins pentru trei sferturi de oră. După ce se scot sunt presărate cu Mac şi lăsate la răcit sub un prosop.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending