Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Doi bărbați din Leorda, trimiși în judecată după ce au încercat să se omoare cu toporul. Unul este acuzat de tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani anunță trimiterea în judecată a doi bărbați din comuna Leorda, implicați într-un conflict extrem de violent petrecut la finalul lunii octombrie.

Unul dintre inculpați, M.A.I., în vârstă de 36 de ani, a fost trimis în fața instanței în stare de arest preventiv, fiind acuzat de „tentativă la omor” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Cel de-al doilea inculpat, I.A.D., în vârstă de 42 de ani, va fi judecat sub control judiciar, fiind cercetat pentru „lovire sau alte violențe” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Potrivit anchetatorilor, faptele s-au petrecut în seara zilei de 26 octombrie 2025, în jurul orei 20:30, pe drumul public din dreptul locuinței lui M.A.I. Între cei doi exista un conflict mai vechi, iar spiritele au escaladat rapid, în prezența altor persoane din localitate.

Procurorii susțin că M.A.I. ar fi încercat să-l lovească pe I.A.D. din spate, cu un topor, vizând zona capului. În ultima clipă, I.A.D. s-a întors, a reușit să-i smulgă toporul și l-a lovit pe agresor în zona capului, într-o reacție considerată de anchetatori drept legitimă apărare. În acel moment, M.A.I. a căzut la pământ.

Conflictul nu s-a oprit însă aici. După ce adversarul său era deja căzut, I.A.D. i-a mai aplicat încă o lovitură cu toporul în zona spatelui, o acțiune despre care procurorii spun că nu mai era justificată de apărare, depășind limitele reacției legitime.

Publicitate

Prin comportamentul lor agresiv, cei doi au provocat panică și au perturbat grav liniștea publică în sat, mai arată Parchetul.

Instituția subliniază că trimiterea în judecată marchează finalizarea anchetei penale și transmiterea dosarului la instanță, dar nu înlătură prezumția de nevinovăție, de care inculpații beneficiază până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: În zona montană a venit iarna. Ninsori slabe în Suceava și Neamț. Drumuri naționale perfect circulabile

Publicat

Publicitate

Dacă plecați la deum trebuie să știți că iarna și-a făcut oficial apariția în nordul Moldovei. În cursul dimineții de joi, în zona montană înaltă a județului Suceava a început să ningă slab, semn că temperaturile scad treptat și că sezonul rece intră în drepturi. Precipitațiile mixte s-au extins și în zonele de altitudine mai joasă, unde s-a înregistrat lapoviță.

Fenomenul a fost observat și în județul Neamț, unde, în zona montană de pe DN 15B, Petru Vodă, s-au semnalat ninsori de scurtă durată. Șoferii aflați în tranzit au raportat condiții de vizibilitate redusă, iar imaginile surprinse pe traseu arată stratul subțire de zăpadă depus pe marginea șoselei.

Chiar și în aceste condiții de început de iarnă, carosabilul pe întreaga rețea de drumuri naționale din regiunea Moldovei se prezintă perfect circulabil, anunță autoritățile. Echipele de intervenție sunt în teren, monitorizează evoluția vremii și sunt pregătite să acționeze în cazul formării poleiului sau a ninsorilor consistente.

Meteorologii avertizează însă că zilele următoare vor aduce o răcire accentuată a vremii, în special în zonele montane. ANM a emis atenționări privind posibile precipitații mixte și temperaturi negative în timpul nopții, condiții care pot favoriza formarea poleiului.

Autoritățile rutiere fac apel la conducătorii auto să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de trafic și să nu pornească la drum fără echiparea corespunzătoare a autovehiculelor. Lanțurile, anvelopele de iarnă și prudența rămân esențiale pentru a evita evenimentele rutiere.

Imagini surprinse în cursul dimineții pe DN 17A, Pasul Palma – Ciumârna, în județul Suceava, arată primele semne clare ale iernii care urcă dinspre zona montană spre restul regiunii. Deși iarna a început blând, promite să se instaleze rapid în Moldova. Autoritățile recomandă atenție sporită în următoarele zile.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse în această după amiază:

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat din Botoșani a fost amendat cu 1000 lei după ce a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie pentru un live pe telefon

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Botoșani a fost amendat de polițiștii locali după ce, în seara zilei de 15 noiembrie 2025, a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie, din Centrul Istoric, pentru a realiza o transmisie live cu telefonul mobil. Incidentul a fost raportat prin Serviciul Dispecerat, iar o patrulă din cadrul Serviciului de Ordine și Liniște Publică a fost direcționată imediat la fața locului.

Polițiștii l-au somat pe tânăr să coboare de pe monument, avertizându-l că fapta reprezintă contravenție conform H.C.L. nr. 44/2025, un act normativ care reglementează gospodărirea, ordinea și curățenia în municipiul Botoșani. Potrivit acestuia, folosirea mobilierului urban sau a amenajărilor publice în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este strict interzisă.

Articolul 7, litera e) din Hotărârea Consiliului Local menționează explicit că este interzis urcatul sau șezutul pe monumente, pe pervazuri, pe treptele clădirilor sau pe marginile fântânilor arteziene. Polițiștii au explicat că astfel de reguli au scopul de a proteja patrimoniul, dar și siguranța publică.

După legitimare, persoanei i-a fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege, de 1000 de lei, autoritățile precizând că au ales sancțiunea minimă întrucât bărbatul a cooperat și a coborât imediat de pe monument, fără a opune rezistență.

Reprezentanții Poliției Locale reamintesc că monumentul din Piața 1 Decembrie 1918, o prezență emblematică în Centrul Vechi al municipiului, este o lucrare de mare valoare istorică și artistică. Opera aparține sculptorului Horia Miclescu și poartă denumirea completă „Compania de mitraliere maior Ignat «în atac»”, fiind una dintre cele mai recunoscute și fotografiate opere din zona istorică a orașului.

Într-un comunicat, autoritățile au făcut din nou un apel la cetățeni să respecte regulile de conviețuire și protejare a spațiilor publice, pentru a evita deteriorarea unor obiective de patrimoniu și pentru a menține un climat civilizat în Centrul Istoric.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei

Publicat

Publicitate

Deși pentru multe administrații publice locale anul 2025 a fost unul complicat, cu blocaje, întârzieri la finanțări și presiuni bugetare, comuna Manoleasa pare să fi reușit să răstoarne perspectiva.

Finalul de an găsește comunitatea cu proiecte importante aproape de linia de sosire, după ce lucrările aflate peste pragul de 50% au continuat să primească fonduri atât de la bugetul de stat, cât și din programele naționale sau europene.

Primarul comunei, Cristinel Leonard Aroșculesei, explică faptul că a fost nevoie de multă insistență, documentație suplimentară și dialog permanent cu autoritățile finanțatoare pentru ca proiectele să nu fie oprite.

„Echipele au lucrat constant, chiar dacă au existat perioade tensionate. Important este că în acest moment investițiile sunt pe ultima sută de metri și se apropie de recepție”, a precizat edilul.

Printre cele mai vizibile proiecte se numără dispensarul medical din Manoleasa, o investiție de aproximativ 2,3 milioane de lei, care aduce comunității un spațiu modern, adaptat nevoilor actuale, cu săli de consultații, zonă de tratamente și condiții decente pentru personalul medical. Primăria transmite că recepția lucrărilor va avea loc chiar în luna decembrie.

Publicitate

Tot la capitolul infrastructură socială, căminele culturale din Manoleasa și Zahoreni, finanțate cu 3,3 milioane de lei, sunt finalizate și pregătite pentru recepție. Clădirile au fost consolidate, modernizate și dotate, pentru ca localnicii să aibă spații adecvate pentru evenimente comunitare, activități culturale și programe educative.

O componentă majoră a investițiilor din 2025 o reprezintă drumurile realizate prin Programul Național “Anghel Saligny”, cu o valoare totală de 14,1 milioane de lei. Lucrările din satele Sadoveni, Zahoreni, Manoleasa și Liveni sunt finalizate, iar recepțiile se desfășoară în aceste zile. După ani de zile de așteptări, de acum, localnicii vor circula, în sfârșit, pe drumuri asfaltate și moderne.

În paralel, primăria derulează și proiecte finanțate prin AFIR, tot pentru infrastructura rutieră. Acestea se află într-un stadiu avansat de execuție, iar administrația estimează că vor putea fi gata în termenii stabiliți în contractul cu constructorii.

„Ne-am dorit ca oamenii să simtă la propriu că lucrurile se schimbă în bine, iar drumurile, dispensarul sau căminele culturale sunt investiții pe care le așteaptă demult. Continuăm să lucrăm cu aceeași determinare”, a mai spus primarul Aroșculesei.

Pentru Manoleasa, finalul de an nu înseamnă doar închiderea unor proiecte, ci și deschiderea unei noi etape. Administrația locală pregătește deja documentația pentru alte investiții în 2026, mizând pe experiența acumulată și pe noile oportunități de finanțare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending