Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

acum 5 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO Opt percheziții în Botoșani și alte două județe, într-un dosar penal instrumentat de autoritățile din Germania

Publicat

acum 2 minute

joi, 27.02.2025

de

Publicitate

Polițiștii Direcției de Investigații Criminale a Inspectoratului General al Poliției Române și cei ai serviciilor de investigații criminale din cadrul inspectoratelor de poliție județene Dâmbovița, Arad și Botoșani, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au efectuat opt percheziții domiciliare în cele trei județe într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și furt calificat cu consecințe deosebit de grave, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi, de IGPR.

Potrivit sursei citate, perchezițiile au avut loc în cadrul unor ordine europene de anchetă, la solicitarea autorităților judiciare din Germania.

Procurorii germani efectuează cercetări într-o cauză vizând destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, constituită din cetățeni români, care, în perioada 2020 – 2024, ar fi sustras în mod repetat din trenuri de marfă aflate în deplasare (acte consumate și tentative) aproximativ 3.260.000 de țigarete neimpozitate.

”Ca mod de operare, membrii acestei grupări ar fi atacat pe timpul nopții, în special, trenuri de marfă în care s-ar fi aflat containere cu țigarete netaxate, aflate în procedura regimului suspensiv de accize, transportate din Polonia, prin Germania, către Țările de Jos. Cei în cauză ar fi tăiat containerele cu ajutorul unor unelte și ar fi sustras țigarete, pe care le-ar fi aruncat pe de-a lungul rutei trenului. Ulterior, le-ar fi recuperat și le-ar fi transportat cu autovehicule la un cetățean german, care ar fi tăinuit bunuri furate”, precizează IGPR.

Prejudiciul fiscal, precum și prejudiciile materiale produse în patrimoniile transportatorilor de țigări și al industriei de profil au fost estimate la aproximativ un milion de euro.

În urma perchezițiilor efectuate la locuințele persoanelor în cauză, au fost descoperite și ridicate mai multe dispozitive de tip GPS tracker, camere video, dispozitive de stocare a datelor, o dronă, articole vestimentare și obiecte utilizate la comiterea infracțiunilor, 10.900 de euro, 48.000 de lei, peste 3.100 de articole vestimentare ce ar aparține unor branduri diferite, cu privire la care există bănuiala că ar proveni din comiterea unor infracțiuni, precum și alte mijloace de probă.

Publicitate

Acțiunea s-a desfășurat simultan în România, Germania și Regatul Țărilor de Jos, pe teritoriul țării noastre fiind puse în aplicare și două mandate europene de arestare. Activitățile au beneficiat de sprijinul a șase anchetatori germani din cadrul Poliției Federale din Postdam și al Oficiului Vămilor din Berlin-Brandenburg. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Profesorii pot obține 500 de lei pentru ochelari. În ce condiții pot fi solicitați banii și care sunt pașii de urmat

Publicat

acum 46 de minute

joi, 27.02.2025

de

Publicitate

Profesorii pot obține 500 de lei pentru ochelari. În ce condiții pot fi solicitați banii și care sunt pașii de urmat, relatează alba24.ro. Profesorii și angajații din școli care folosesc frecvent echipamente cu ecran de vizualizare, pe o perioadă semnificativă din timpul de lucru, pot solicita o sumă de 500 de lei pentru cheltuielile legate de ochelari. 

Potrivit hotărârii nr. 64/2025, procedura a fost aprobată de Guvern pe 20 februarie, la aproape 8 luni de la termenul legal.

Pașii pentru obținerea sumei de 500 de lei pentru ochelari

Potrivit EduPedu, pașii pentru obținerea decontului de 500 de lei pentru ochelari sunt următorii:

  • Profesorul trebuie să demonstreze că folosește frecvent un echipament cu ecran (laptop, tabletă, tablă interactivă) în timpul lucrului;
  • Este necesar un examen medical la medicina muncii, care poate include un test de vedere. Dacă se descoperă probleme, medicul trimite profesorul la un oftalmolog;
  • Medicul oftalmolog va decide dacă sunt necesare ochelari pentru vederea intermediară;
  • Apoi, medicul de medicina muncii va include recomandarea în fișa de aptitudine profesională;
  • Profesorul cumpără ochelarii pe baza recomandării medicale, iar angajatorul poate deconta până la 500 de lei. Dacă prețul este mai mic, se decontează doar suma cheltuită.

După ce și-a cumpărat ochelarii, profesorul/angajatul trebuie să depună la instituția angajatoare

  • Recomandarea medicului de medicina muncii;
  • Rezultatele examenului oftalmologic;
  • Factura pentru ochelari, bon fiscal sau extras de cont (dacă plata a fost prin transfer bancar).

Școala va analiza documentele și va face decontul în limita a 500 lei.

Când se pot deconta ochelarii

Ochelarii pot fi decontați în următoarele situații:

Publicitate
  • Dacă profesorul/angajatul îi folosește pentru prima dată;
  • Dacă trebuie să își schimbe dioptriile;
  • Dacă ramele sau lentilele sunt deteriorate (dar nu mai devreme de 1 an de la ultima decontare).

Angajatorul poate stabili reguli interne pentru implementarea normelor, conform procedurii.

Pentru mai multe detalii legate de procedură, consultați EduPedu.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Plafonarea prețurilor la energie, prelungită de Guvern. Care sunt termenele anunțate de premierul Marcel Ciolacu

Publicat

acum 50 de minute

joi, 27.02.2025

de

Publicitate

Guvernul prelungește plafonarea prețului la energie electrică și gaz. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că măsurile vor fi aprobate joi în ședința Guvernului, scrie alba24.ro.

Pentru energie electrică, schema va fi prelungită cu trei luni. Pentru gaz, plafonarea va continua un an.

”Aprobăm azi continuarea plafonării prețului energiei și gazelor, pentru a proteja populația și a susține economia. La energie, prelungim schema cu 3 luni, până la final de iunie, iar între timp venim cu măsuri pentru a mări volumele din piață, ca prețul să rămână scăzut.

La gaze, vom păstra plafonarea încă un an pentru a refacem stocurile pentru iarna viitoare la prețuri suportabile”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Potrivit planurilor Guvernului, plafoanele de preț final la energie electrică din prezent vor fi aplicate până la 30 iunie 2025, iar cele la gaze – până la 31 martie 2026. În mod corelativ, la gaze, va fi menținută, până la 31 martie 2026, obligația producătorilor din România de a livra angro la preț reglementat fix de 120 lei/MWh, pentru consumul populației și al CET-urilor care alimentează sistemele centralizate de încălzire, scrie profit.ro

Până în 15 iunie, autoritățile trebuie să elaboreze o metodologie în baza căreia să se stabilească un nou sistem de sprijin pentru consumatorii de energie și gaze.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer vitezoman oprit de polițiști la Vârfu Câmpului. Conducea cu 70 de km peste limita legală de viteză

Publicat

acum 53 de minute

joi, 27.02.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au organizat, miercuri, o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au drept cauză generatoare conducerea cu viteză peste limita legală.

 

Astfel, polițiștii au acționat în intervalul orar 17:00-19:00, pe drumul național DN 29C, din zona comunei Vârfu Câmpului, prilej cu care au fost controlate 23 de autovehicule, 12 dintre conducătorii auto fiind surprinși circulând cu viteză peste limita legală.

 

Astfel, au fost aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 13.000 de lei și au fost reținute patru permise de conducere pentru viteză excesivă.

 

Publicitate

Exemplu:

La data de 26 februarie 2025, un tânăr de 33 de ani, a fost depistat pe DN 29 C, în localitatea Vârfu Câmpului, circulând cu 122 km/h, depășind cu peste 70 de km limita legală de viteză prevăzută pentru acel sector de drum.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending