Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Acuzații grave la Vorona: Documente false și subvenții europene obținute pe nedrept, potrivit procurorilor DNA

Publicat

Publicitate

 Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților persoana juridică Cooperativa Agricolă Cornățelul din Deal Vorona, jud. Botoșani și M.M., reprezentant legal al acesteia, fiecare pentru infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (8 acte materiale).

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

Inculpatul M. M., în calitate de reprezentant legal al Cooperativei Agricole Cornățelul din Deal Vorona, jud. Botoșani, în numele și în interesul acesteia, cu intenție, ar fi folosit și prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Județean Botoșani, în perioada 2012-2019, documente și declarații false și inexacte (întocmite în numele cooperativei agricole) obținând astfel, pe nedrept, subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei, în valoare totală de 3.675.445 lei.

Astfel, pentru a obține în mod fraudulos fonduri europene, inculpații ar fi folosit și prezentat, între altele, un contract de concesiune pentru suprafața de pășune, încheiat cu încălcarea prevederilor legale, fără organizare de licitații publice, alte documente ce atestă eligibilitatea/conformitatea falsificate, respectiv tabele cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membru al cooperativei conținând semnături falsificate, precum și declarații falsificate privind numărul de animale deținute de cooperativă.

Activitatea infracțională descrisă ar fi avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de către beneficiarul Cooperativa Agricolă Cornățelul din Deal din comuna Vorona, jud. Botoșani, a sumei totale de 3.675.445,23 lei din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă (F.E.G.A.).

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și conturi bancare aparținând inculpatului M.M.

Publicitate

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Cu referire la toate cauzele anterior menționate, facem precizarea că trimiterea în judecată și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult

Eveniment

Scandal într-un local din Flămânzi: Tânăr de 29 de ani, cercetat penal pentru patru infracțiuni

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Flămânzi au fost sesizați, luni, prin intermediul apelului 112 cu privire la faptul că, un tânăr, de 29 de ani, din comuna Coșula, provoacă scandal în incinta unui local public.

 

În urma deplasării la fața locului și verificărilor efectuate de către polițiști s-a stabilit faptul că, în urma unui conflict spontan, ar fi lovit un bărbat, din aceeași localitate iar ulterior, ar fi distrus cu un autoturism, ușa de acces a localului public.

 

Mai mult decât atât, tânărul ar fi condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, aparatul etilotest indicând o valoare de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Publicitate

Prin actele comise de către acesta, a fost tulburată ordinea și liniștea publică.

 

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovirea sau alte violențe, distrugerea și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Bilanțul controalelor ITM Botoșani în luna noiembrie: Amenzi de 135.000 de lei și zeci de nereguli descoperite

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a prezentat raportul activității desfășurate în luna noiembrie, atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și în cel al securității și sănătății în muncă. Rezultatele arată un număr ridicat de controale și o serie de nereguli care au dus la amenzi importante aplicate angajatorilor din județ.

Controale în domeniul relațiilor de muncă

Pe parcursul lunii noiembrie au fost efectuate 88 de controale, în urma cărora inspectorii au dispus 121 de măsuri pentru remedierea deficiențelor și au aplicat 8 sancțiuni contravenționale: 4 avertismente și 4 amenzi, în valoare totală de 58.000 de lei.

În timpul verificărilor, au fost depistate două persoane care lucrau cu contracte individuale de muncă netransmise în registrul electronic al salariaților înainte de începerea activității, situație pentru care s-a aplicat o amendă totală de 40.000 de lei.

Printre cele mai frecvente nereguli identificate s-au numărat:

  • lipsa unei copii a contractului de muncă la locul de muncă;

    Publicitate
  • neplata orelor suplimentare;

  • lipsa evidenței timpului de lucru;

  • neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore;

  • neeliberarea documentelor necesare încetării activității unui salariat.

Totodată, angajatorii sancționați nu au respectat obligația de a transmite la timp contractele în registrul salariaților, de a ține evidența orelor de lucru sau de a acorda repausul legal.

Pe lângă activitățile de control, Compartimentul Contracte Colective de Muncă a eliberat 123 de certificate și rapoarte, 9 adeverințe și 7 carnete de muncă păstrate încă în gestiune. De asemenea, au fost preluate 48 de registre electronice ale salariaților.

Controale în domeniul securității și sănătății în muncă

În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, inspectorii au verificat 56 de angajatori, dintre care 43 au fost sancționați. Au fost identificate 81 de neconformități, fiind dispuse 85 de măsuri de remediere. Pentru neregulile constatate s-au aplicat 10 amenzi, în valoare totală de 77.000 de lei, și 72 de avertismente.

Luna noiembrie a adus și un număr de 9 evenimente legate de accidente de muncă raportate la ITM Botoșani: unul mortal și opt soldate cu incapacitate temporară de muncă. O parte dintre aceste evenimente au fost cercetate de angajatori, iar altele de inspectoratul teritorial, dosarele fiind ulterior avizate de Inspecția Muncii.

Printre deficiențele cel mai des întâlnite în cadrul controalelor SSM se numără:

  • lipsa responsabililor numiți pentru activitățile de securitate și sănătate în muncă;

  • planuri de prevenire incomplete;

  • fișe de instruire fără documentele necesare;

  • lipsa unor măsuri de prim ajutor;

  • necomunicarea evenimentelor către autorități;

  • lipsa evaluării riscurilor profesionale;

  • neefectuarea controalelor medicale periodice.

Totalul amenzilor aplicate în luna noiembrie

Atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și în cel al securității și sănătății în muncă, valoarea totală a amenzilor aplicate de ITM Botoșani în luna noiembrie se ridică la 135.000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Conferința preoțească a Protopopiatului Dorohoi, desfășurată la Parohia „Sfântul Nicolae” Corlăteni

Publicat

Publicitate

În atmosfera senină a zilei de 8 decembrie a.c., preoții Protopopiatului Dorohoi s-au reunit la Parohia „Sfântul Nicolae” Corlăteni pentru conferința preoțească semestrială, desfășurată sub binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

Întâlnirea a fost deschisă prin Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, slujită în biserica parohială de un sobor de preoți, din care au făcut parte: P.C. Pr. Petru Ciobanu, inspector eparhial, P.C. Pr. Apetrei Ionuț-Ștefan, protopop al Protopopiatului Dorohoi, P.C. Pr. Bogdan Ștefan Mihai, misionar protopopesc, P.C.Prof. Budacă Teodor Cătălin și preotul paroh Constantin Berbeci, gazda întâlnirii.

Răspunsurile liturgice au fost oferite cu multă dăruire de membrii Corului Protopopesc „Ecclesia”, coordonați de profesorul Răzvan Gabriel Sarafim, responsabil cu organizarea cântării la strană în cadrul Protopopiatului Dorohoi.

La finalul slujbei, P.C. Pr. Petru Buzenche, de la Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt” Smârdan, a fost hirotesit întru duhovnic, moment în care Preasfințitul Nichifor a rostit un cuvânt de binecuvântare, subliniind frumusețea și responsabilitatea slujirii inimilor omenești.

După Sfânta Liturghie, lucrările întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă de comuniune și deschidere frățească. Preasfinția Sa și-a exprimat bucuria de a fi împreună cu preoții din această parte a eparhiei, oferind totodată câteva repere privind tema pusă în discuție.

P.C. Preot Profesor Budacă Teodor Cătălin a susținut referatul cu titlul:
„Meşteşugul călăuzirii duhovnicești. Exemple pastorale din îndrumarea duhovnicească a Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria”. În cuvinte limpezi și pline de substanță duhovnicească, părintele a evocat discreția, discernământul și delicatețea sfaturilor celor doi mari duhovnici ai monahismului românesc

Publicitate

În partea a doua a întâlnirii, Preasfinția Sa a avut un dialog deschis cu preoții participanți. Au fost analizate: stadiul lucrărilor de construcție sau reabilitare de la diferite parohii, dinamica vizitelor și slujbelor arhierești, activitățile misionare, catehetice și sociale desfășurate în comunitățile parohiale, precum și provocările specifice parohiilor mici sau rurale, unde numărul credincioșilor este adesea redus.

De asemenea, s-a discutat despre administrarea terenurilor agricole aflate în grija unor parohii și despre modul în care acestea pot fi gestionate în folosul comunităților.

La final, Părintele Constantin Berbeci, parohul bisericii „Sfântul Nicolae” Corlăteni, a mulțumit Preasfințitului Nichifor și tuturor preoților prezenți pentru bucuria comuniunii, pentru cuvântul ziditor și pentru împărtășirea de experiență pastorală.

Întâlnirea s-a încheiat într-un duh de pace, cu nădejdea sporirii în lucrarea pastorală și duhovnicească a fiecărui slujitor al Sfântului Altar.

 

Pr. Silviu Ionuț Butnariu (Parohia „Adormirea Maicii Domnului – Prelipca”)

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending