Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FC Botoșani – Dinamo București 1-1: Egal spectaculos pe Municipal, după un meci intens și plin de ratări

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a remizat cu Dinamo București, scor 1-1, în ultimul meci al etapei a 17-a din Superliga. Partida de pe Stadionul Municipal a avut ritm, emoții și momente spectaculoase, dar și ratări uriașe de ambele părți.

Botoșaniul scapă victoria printre degete în fața dinamoviștilor

Moldovenii au condus până în minutul 77, însă au fost egalați în urma unei faze confuze, în care o centrare deviată s-a transformat într-un gol neașteptat pentru oaspeți.

Pentru formația lui Leo Grozavu, miza era uriașă: o victorie îi readucea pe primul loc în clasament, egalând Rapid la puncte, dar depășind-o la golaveraj. În schimb, Dinamo putea urca pe poziția secundă dacă pleca cu toate punctele de la Botoșani. Ambele echipe au început ofensiv, iar primele ocazii importante au venit din tabăra „câinilor”.

Mailat deschide scorul cu un voleu superb

Gazdele au avut nevoie de aproape o repriză pentru a se dezmorți, dar au lovit la prima oportunitate majoră. În minutul 44, Mailat a înscris un gol spectaculos: voleu din prima, de la 15 metri, direct sub transversală, lăsându-l fără reacție pe Epassy. Municipalul a erupt, iar FC Botoșani a intrat cu avantaj la pauză.

Repriza secundă a debutat cu Dinamo în ofensivă totală. Armstrong, Karamoko și apoi Ikoko au avut ocazii uriașe de a egala, însă Anestis a fost providențial, scoțând în mod repetat mingi care păreau goluri sigure. De două ori, portarul grec a intervenit fabulos la șuturile lui Armstrong, inclusiv o minge trimisă la vinclu din 10 metri.

Dinamoviștii egalează cu noroc, Botoșani ratează victoria

În minutul 76, Botoșaniul a avut șansa decisivă de 2-0. Bordeianu a scăpat singur cu portarul, dar a șutat slab, ratând incredibil. La faza imediat următoare, tabela s-a schimbat. Opruț, găsit la marginea careului mare, a trimis o centrare deviată sau un șut ratat – mingea a prins o traiectorie ciudată și s-a strecurat în poartă printre Anestis și bară. Dinamo egala la 1-1 și readucea tensiunea pe finalul meciului.

Publicitate

Până la final, cele două echipe au mai avut câteva zvâcniri, dar lipsa de luciditate în fața porții a menținut scorul neschimbat. Ambele tabere au părăsit terenul cu sentimentul că puteau obține mai mult: Botoșani pentru că a avut victoria în mână, Dinamo pentru numărul uriaș de ocazii create.

Absențe importante și presiunea clasamentului

Pentru Dinamo, absența lui Alberto Soro – răcit – a cântărit în construcția jocului ofensiv. În schimb, în lot s-a regăsit Adrian Mazilu, aflat aproape de finalul recuperării. De partea cealaltă, FC Botoșani venea după o serie mai slabă: un singur punct în două meciuri (0-0 cu Petrolul, 0-2 cu Farul), ambele disputate în deplasare.

Egalul menține Botoșaniul în lupta pentru prima poziție, însă îi obligă pe elevii lui Grozavu să recupereze puncte în etapele următoare. Dinamo, în schimb, pleacă din Moldova cu un punct care o păstrează în zona fruntașă și îi oferă motive de optimism după un joc consistent.

Duelul a fost condus de Sebastian Colțescu, într-o atmosferă bună și cu un ritm excelent pentru finalul etapei.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: „Eminescu – postbiografii”, ediția a IV-a

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a inițiat în acest an un proiect de discuții pe marginea biografiilor romanțate ale lui Mihai Eminescu. Prima dezbatere, organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” Rădăuți și Cercul Profesorilor de Limba și literatura română-zona Rădăuți, a avut loc în data de 4 aprilie 2025.

La această primă ediție, moderată de Mircea A. Diaconu, s-a discutat pe marginea romanelor „Mite” (1934) și „Bălăuca” (1935), autor Eugen Lovinescu, care îl au ca personaje centrale pe Eminecu, Veronica Micle și Mite Kremnitz.

Pe 23 mai, la a doua ediție, în cadrul Seminarului Eminescu, Daniela Petroșel a moderat discuția cu autorul cărții „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit” (Nemira, 2022), Florin Chirculescu.

La a treia ediție, pe 28 iunie, la a III-a ediție, organizată în cadrul Școlii doctorale de vară, a avut loc un dialog cu scriitoarea Florina Ilis, pornind de la volumul „Viețile paralele” (Editura Polirom, 2012), moderat de Lucia Țurcanu și Ala Sainenco.

A IV-a ediție a proiectului, organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, va avea loc pe 28 noiembrie, începând cu ora 11:00, și își propune ca temă „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu, în moderarea lui Mircea A. Diaconu.

Discuțiile vor avea loc la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani.

Publicitate

Invităm profesorii de limba și literatura română, dar și pe toți cei interesați de subiect, să ni se alăture.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei persoane din Vârfu Câmpului, cercetate pentru trafic de droguri de risc

Publicat

Publicitate

*PERSOANE CERCETATE PENTRU TRAFIC DE DROGURI DE RISC*

 

Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani și cei ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Botoșani, au documentat activitatea infracțională a mai multor persoane, cu vârste între 20 și 49 de ani, cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc și complicitate la trafic de droguri de risc.

 

La data de 21 noiembrie 2025, trei persoane au fost prinse în flagrant delict, în localitatea Vârfu Câmpului, din județul Botoșani, în timp ce ar fi transportat trei trolere în care s-ar fi aflat aproximativ 31 de kilograme de canabis. Această cantitate de drog de risc destinată comercializării ar fi fost ridicată anterior de persoanele cercetate de la un punct de lucru al unei societății de transport internațional.

 

Publicitate

Din materialul probator administrat a reieșit că, o altă persoană, de 49 de ani, destinatarul substanțelor interzise, s-ar fi aflat în zona de preluare a genților ce ar fi conținut drogul de risc și ar fi supravegheat transportul, din autoturismul său, până la momentul intervenției polițiștilor, când ar fi reușit să fugă și pentru scurt timp să se sustragă urmăririi penale.

 

La data de 21, respectiv 23 noiembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Botoșani au dispus reținerea persoanelor cercetate.

 

Astăzi, 24 noiembrie, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Botoșani urmează să sesizeze instanța cu propunere de arestare preventivă a persoanei reținute ieri, în timp ce, la data de 22 noiembrie 2025, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Botoșani a dispus arestarea preventivă a două dintre persoanele reținute și măsura controlului judiciar față de o alta.

 

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul brigăzilor de combatere a criminalității organizate Alba-Iulia și Târgu Mureș, serviciilor de combatere a criminalității organizate Covasna, Bistrița-Năsăud și Satu Mare, Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Criminalistic, Secției de Poliție Rurală 5 Mihăileni, Inspectoratului de Poliție Județean Suceava – Serviciul pentru Acțiuni Speciale, al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani și al polițiștilor de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Petea.

 

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Citeste mai mult

Eveniment

Contrabandă cu țigări, surprinsă de jandarmi în piața din Dorohoi

Publicat

Publicitate

În dimineața zilei de duminică, 23 noiembrie, un bărbat a fost depistat de un echipaj de jandarmerie în zona Pieței Centrale din municipiul Dorohoi, în timp ce se pregătea să comercializeze 190 de pachete de țigări de proveniență extracomunitară.
Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20000 de lei, iar țigările au fost confiscate, conform prevederilor Codului Fiscal.
Misiunile Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani pe linia combaterii comerțului ilegal cu produse accizabile sunt executate periodic în piețele agroalimentare de pe raza județului, acesta fiind unul dintre obiectivele de acțiune ale inspectoratului în anul 2025.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending