Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (290)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Ştefan Vlăduţescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018,  scrie despre poezia lui Tudor Cătineanu (volumul „Trădarea rimelor”). Îmi place cum descifrează eul discursiv al poetului pornind dinspre antigeometrie: „Şapte sunt cercurile delimitate poetic în cele şapte capitole ale volumului: 1. „Albastrul metafizic” alcătuieşte „cercul egret”; 2. „Ecourile şi reverberaţiile” sunt cercuri tangente şi secante”; 3. „El şi ea” reprezintă „cercuri înstrăinate”; 4. „Noi, amândoi” formează „cercurile consonante”; 5. „Întemeierile” constituie „geneza cercurilor”; 6. „Dealul şi valea” fac împreună „cercul mioritic”; 7. Finalmente, un „corolar” se arată a fi „cercul fără circumferinţă”;

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem opiniile despre subevaluări: 1. „Subevaluată mi se pare literatura în general, cu un impact firav în societate, suferind de pe urma unui deficit uriaş de atenţie şi, în special, mult subevaluată mi se pare literatura română”; 2. „A dispărut din peisajul nostru cultural scriitorul profesionist. Adică acel care reuşeşte să trăiască din scris”; 3. „Mult subevaluaţi mi se par azi clasicii. Izgoniţi din manuale, înlocuiţi în programele şcolare sau în subiectele de la bacalaureat cu diferiţi contemporan9i cu opera în „progres”, ei par a fi ieşit din actualitate”; 4. „Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat. (…)Poezia lui Nichita Stănescu, în schimb, consumă toate experimentele pe care le deschide, stoarce de semnificaţie toate formulele pe care le încearcă de aceea e neimitabilă. Orice poet care nu reuşeşte să se sustragă influenţei sale cade automat sub epigonism. Nichita Stănescu a închis un drum în poezia română”; 5. „În cazul lui Mircea Cărtărescu, lucrurile sunt diferite: el este şi cel mai subevaluat scriitor contemporan (mulţi îi neagă pătimaş totul!; ştiu scriitori, nu răi, care realmente îl urăsc!); 6. „De o receptare incorectă, umbrită de ieşirile sale intempestive, are parte un uriaş romancier cum e Nicolae Breban, pe lângă care tot felul de autori bine plasaţi, cu o carte-două, nici alea cine ştie ce, par somităţi”; 7. „Mult subevaluată mi se pare Mariana Codruţ, o scriitoare la cel mai bun nivel în generaţia ei şi nu numai”; 8. „Subevaluaţi mi se par unii dintre prozatorii cei mai buni din ultimele decenii: Bogdan Popescu, Răzvan Rădulescu, O. Nimigean, Cristian Fulaş”;

Publicitate

Adrian Alui Gheorghe, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: 1. „poetul nu vrea să îngâne / ce vor să spună cuvintele, / din guşiţele lor ar vrea să scoată / un cântec al mărului putrezind”; 2. „arta pare să fie, /  în ultimă instanţă, recunoaşterea faptului / că am greşit lumile”;  

Bogdan Creţu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 12 din 2018, face o analiză sub titlul „Subevaluări, supraevaluări în literatura actuală”. Reţinem, de data aceasta, opiniile despre supraevaluări: 1. „Mircea Horia Simionescu mi se pare mult supraevaluat faţă de autorii cu expunere mai mare înainte de 1990, precum Marin Preda, Nicolae Breban sau Ştefan Bănulescu”; 2. „Radu Cosaşu mi se pare, de asemenea, supraevaluat sau bucurându-se de un prestigiu disproporţionat faţă de anvergura operei”; 3. „Mircea Ivănescu (un poet excelent, nu neg asta) mi se pare supra-expus, comparat cu un Nichita Stănescu, de pildă, subevaluat”;4. „Cei mai supralicitaţi autori de azi mi se par cei mai cunoscuţi, cei mai mediatizaţi, „idolii forului”: Patapievici, Liiceanu, autori de eseuri drăguţe, de jurnale, autobiografii patetice, de bună calitate, de texte combative, polemice, de hagiografii adesea chiar splendide. Dar mie unuia mi-e greu să aleg câte două cărţi ale fiecăruia faţă de care să am certitudinea că rămân”; 5. „Cel mai notoriu este cel al ridicării în rang a unui scriitor meritoriu, adesea mediocru, alteori bun, precum Gabriel Chifu”; 6. „Radu Paraschivescu mi se pare, de pildă, amabil supraevaluat. Ca şi Ioana Pârvulescu”; 7. „Am să dau, cu toate riscurile, un exemplu: Mihai Şora. Am toată admiraţia pentru destinul lui norocos, pentru modul lui simpatic şi înţelept de a-şi purta senectutea, pentru angajamentul lui civic. Numai că mi se pare că s-a creat în jurul lui o imagine cu mult peste ce găsim în cărţile lui”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, scrie despre  „lectura furioasă”. Este un eseu care iese din tiparele cunoscute când este vorba  de clasificarea  cititorilor. Un prim tip de cititor este cel care  citeşte greşit un autor („pe româneşte: tu spui una, cititorul pricepe cu totul altceva”). Un al doilea tip este cititorul care percepe într-o grilă personală autorul („cititorul este obsedat de ale lui”; percepe radical altceva decât ce a vrut autorul; se întâmplă ca cititorul să nu fie pregătit pentru întâlnirea cu textul, pe care îl ratează cu totul”; poate că cititorul nu este suficient de cultivat, poate că sensibilitatea lui are alte coordonate”). Un al treilea tip, foarte prezent în ultimul timp din perspectiva lui Sever Voinescu, este adeptul lecturii furioase („infinit mai periculos decât „inocenta” nepotrivire dintre autor şi cititor”; „se încadrează în categoria marilor patologii ale României de azi pentru că sufocă pur şi simplu mintea omenească, punând într-o permanentă isterie (isteria este reacţia oricărei minţi în asfixie); simptomatologic e aşa: citeşti un text şi pricepi de acolo ce vrei”; „fenomenul lecturii furioase este, cred, o consecinţă a atrofierii lecturii în general”);

 

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr.  768 din 2018, despre cum citesc românii: „Se ştie, românii citesc puţin. Studii de toate felurile converg convingător: piaţa de carte şi piaţa de media culturală a României este cea mai mică din Europa în termeni absoluţi.  Adică om fi noi a şaptea naţiune din Europa ca populaţie, dar în materie de lectură suntem ultimii. În cifre absolute, ţări cu populaţii mult mai mici decât a României citesc mai mult. Or, dacă lectura a devenit un asemenea rar obicei, atunci lectura intransigentă şi obtuză se impune. Cu cât citeşti mai puţin, cu atât citeşti mai înverşunat şi cu atât beneficiile excepţionale ale cititului se sting”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

De Bobotează, jandarmii botoșăneni vor asigura măsuri de ordine și siguranță publică

Publicat

Publicitate

Cu prilejul sărbătoririi Botezului Domnului, efective din cadrul Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor fi angrenate în misiuni de asigurare și menținere a climatului de ordine și siguranță publică în zona a 13 lăcașuri de cult din municipiile Botoșani, Dorohoi și orașele Darabani și Săveni, pe durata manifestărilor religioase organizate cu acest prilej.

Jandarmii acționează pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte de natură să afecteze normele de conviețuire socială, fiind prezenți pe timpul slujbelor religioase, precum și în zonele de distribuire a apei sfințite.
De asemenea, jandarmii vor acorda atenția cuvenită și comunităților care miercuri sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ocazie cu care le transmit acestora tradiționala urare ,,Sărbători Fericite!”

Nu în ultimul rând, jandarmii transmit urări de bine și sănătate deplină celor care pe 7 ianuarie își aniversează ziua onomastică, ocazie cu care Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul de municipiul Botoșani.
Măsurile dispuse au ca scop asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activităților religioase, prevenirea aglomerărilor de persoane sau a altor incidente.

Pentru desfășurarea în siguranță a evenimentelor, recomandăm participanților:
– să manifeste calm și înțelegere față de măsurile dispuse de organizatori;
– să respecte indicațiile forțelor de ordine aflate în dispozitiv;
– să acorde o atenție sporită minorilor care îi însoțesc șii bunurilor personale de valoare.
Jandarmeria Botoșani rămâne permanent alături de cetățeni, acționând pentru siguranța comunității.

Citeste mai mult

Eveniment

IPJ Botoșani: Program special la ghișeul de cazier judiciar, în această săptămână

Publicat

Publicitate

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor afectați de zilele libere din această perioadă, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a dispus o măsură excepțională, constând în reluarea temporară a activității ghișeului pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar din municipiul Botoșani.

Astfel, ghișeul va funcționa exclusiv pentru soluționarea solicitărilor urgente ale cetățenilor.

Botoșănenii care au nevoie de certificat de cazier judiciar îl vor putea obține marți, 6 ianuarie, și miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 09:00 – 13:00.

Măsura are ca scop răspunderea nevoilor imediate ale cetățenilor și prevenirea eventualelor neplăceri generate de suspendarea temporară a programului obișnuit.

Citeste mai mult

Eveniment

ISU Botoșani: Măsuri de prevenire a incendiilor provocate de lumânări

Publicat

Publicitate

În zilele de 6 și 7 ianuarie, când credincioșii ortodocși sărbătoresc Botezului Domnului şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, foarte multe persoane se vor îndrepta spre lăcaşurile de cult pentru a participa la slujbele religioase.

Pentru a fi în siguranță, pompierii le recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a incendiilor:

– accesul în biserici se va realiza astfel încât să nu se supraaglomereze lăcașul. Se urmărește prevenirea producerii unor evenimente nedorite și asigurarea evacuării credincioșilor în condiții de siguranță, în cazul producerii unei situații de urgență;

– pe durata serviciului religios, ușile de acces / evacuare în / din biserică se vor menține în permanență deschise;

– lumânările aprinse vor fi supravegheate și ținute la distanță de persoanele din jur, de mobilier, decoruri sau alte materiale combustibile. Acestea vor fi puse doar în suporturile din tăvile metalice umplute cu nisip sau apă;

– parcarea autoturismelor în vecinătatea bisericilor și a mănăstirilor se va realiza astfel încât să nu se blocheze sau să se diminueze gabaritele căilor de acces pentru intervenție al autospecialelor de pompieri sau să fie împiedicat accesul la hidranții exteriori.

Publicitate

În zilele de sărbătoare, în multe locuințe se aprind lumânări sau candele, în amintirea celor dragi. Pentru un plus de siguranţă, sfătuim cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

– asigurați-vă că lumânările se află în poziţie verticală şi sunt fixate într-un suport special destinat, astfel încât să nu cadă sau să curgă picături de ceară fierbinte;

– nu lăsați lumânările aprinse dacă trebuie să părăsiţi încăperea;

– amplasați întotdeauna lumânările pe o suprafaţă netedă rezistentă la căldură;

– nu puneți lumânările aprinse în apropierea materialelor care se pot aprinde uşor (mobilier, perdele, ziare etc.) sau în locuri unde pot ajunge copiii şi animalele;

– stingeți întotdeauna lumânările înainte de a le muta;

– nu adormiţi cu lumânările aprinse.

Citeste mai mult

Eveniment

Medicii stomatologi cer amânarea ordinului AP-STOMA privind dezvoltarea serviciilor în spitalele publice. Motivul

Publicat

Publicitate

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) cere amânarea aplicării Ordinului AP-STOMA. Acesta prevede un nou mod de administrare, finanțare și implementare pentru dezvoltarea serviciilor stomatologice în spitalele publice, informează alba24.ro.

Medicii stomatologi solicită demararea unui proces de consultare reală cu reprezentanții legali ai corpului profesional, în interesul pacienților și al profesioniștilor care poartă răspunderea actului medical.

CMSR atrage atenția că Ordinul Ministerului Sănătății privind Programul AP-STOMA nu poate intra în vigoare fără parcurgerea etapelor legale obligatorii de consultare și avizare a CMSR, prevăzute de legislație.

CMSR: trebuie să se țină cont de realitățile din teren

”CMSR subliniază în mod clar că nu se opune sub nicio formă accesului pacienților la servicii stomatologice în sistemul public de sănătate. Colegiul susține extinderea acestui acces, cu condiția ca măsurile să țină cont de realitățile din teren, de capacitatea efectivă a sistemului și de distribuția resursei umane”, precizează Colegiul, într-un comunicat citat de Agerpres.

În urma publicării proiectului de ordin în procedură de transparență decizională, CMSR a semnalat în mod formal etapele neparcurse de Ministerul Sănătății în ceea ce privește cadrul legal de consultare și avizare, inclusiv lipsa unei consultări instituționale prealabile și a solicitării punctului de vedere al CMSR înainte de inițierea procedurii de adoptare.

Solicitările CMSR

În documentul transmis Ministerului Sănătății, CMSR a evidențiat:

Publicitate
  • necesitatea respectării rolului legal al CMSR în avizarea programelor și actelor normative cu impact asupra medicinei dentare
  • riscurile generate de implementarea Programului AP-STOMA fără corelare cu mecanismele existente de finanțare și cu realitățile din teren
  • importanța reprezentării profesionale în structurile de guvernanță ale programului
  • nevoia unei abordări strategice, etapizate și complementare pentru dezvoltarea stomatologiei cu suport ATI și pentru prevenție.

”Clarificările necesare vor fi realizate în cadrul unei ședințe comune de lucru între Ministerul Sănătății și CMSR, a cărei organizare este obligatorie potrivit legii. CMSR regretă lipsa consultării prealabile, dar își reafirmă disponibilitatea pentru dialog instituțional, în beneficiul pacienților și al siguranței actului medical stomatologic”, conform comunicatului.

Programul AP-STOMA

Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public – AP-STOMA – a fost pus pe 29 decembrie 2025 în transparență decizională.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, în România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

El a punctat că, până acum, a lipsit o viziune clară de finanțare și un mecanism predictibil care să încurajeze spitalele publice să dezvolte aceste servicii esențiale.

”M-am consultat cu specialiștii din domeniu. Iar împreună cu echipa mea din Ministerul Sănătății am livrat o soluție concretă. Astăzi am pus în transparență decizională Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public: AP-STOMA. AP-STOMA este elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și se implementează prin unități sanitare publice care au sau vor avea în structură secții sau compartimente de stomatologie. Programul permite realizarea tratamentelor stomatologice definitive, inclusiv a celor complexe”, a transmis ministrul.

Ce se poate finanțat prin AP-STOMA

Prin AP-STOMA se pot finanța:

  • medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie general
  • analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților
  • echipamente medicale esențiale – unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator etc
  • consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare
  • service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending