Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (289)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT,  AM REŢINUT…

Cătălin Pavel: „Omul este un animal cu întrebări în cap, printre care şi întrebarea: oare ce se întâmplă dacă pun asta în foc?”; Sever Voinescu: „Tot mai mult, ce scrie pe Facebook, scrie şi la ziar. Fenomenul acesta nu doar că ucide presa, dar mai are un efect malefic: legitimează lăutărismul, subiectivitatea necenzurată, vanitatea ignorantă drept dezbatere publică”; Thomas Jefferson: „Dacă ar fi să decid ce e preferabil între un stat fără libertate de exprimare şi libertate de exprimare fără stat, n-aş ezita să prefer a doua opţiune”; Milan Kundera: “Kitsch-ul este doar popasul dintre fiinţă şi uitare”; Seneca: “Toată arta nu este decât o imitaţie a naturii”; Truman Capote: “Bunul simţ e moartea artei”; Pablo Picasso: “Bunul gust e inamicul creativităţii”; Paul Cezanne: “Arta care nu e bazată pe sentimente nu este artă”; Iulian Comănescu: “Şi media şi political sunt domenii ale retoricii persuasiunii şi aspiraţiei”; Iulian Comănescu: “Chiar dacă sunt replici ale omului, statuile asigură nemurirea”; Edgar Degas: “Bunul gust nu există! Lucrurile frumoase se fac instinctive”; Gabriella Koszta: “Se spune că iarba vecinului întotdeauna ţi se pare mai verde”; Gabriella Koszta: “Literatura de calitate e întotdeauna în stare să repare lucrurile stricate / distruse de politică”; Dan Dediu: “Muzele care îţi lasă firimituri în creier sunt emoţii”; Wim Wenders: “Nici un om nu este o insula stingheră”; Regina Elisabeta: “Gândurile  valorează cât tăcerea din care se iscă”;

Nicolae Breban: „Stalinismul românesc a fost cu adevărat şi până la fund o formă, o matriţă a ceea ce noi ştim că e iadul, cel social, acel infern pe care-l citim şi recoltăm doar în episoade disparate şi transmise de voci răzleţe şi înfricoşate, nesigure ele însele dacă traversează cu adevărat o asemenea teribilă încercare, neverosimilă, care nu e croită pentru fiinţe umane, scene, voci, imagini şi confesiuni, aproape zgomote şi strigăte parcă din Evul Mediu timpuriu”; Bogdan Creţu: „Schimbarea mare vine din schimbările mici”; Bogdan Creţu: „Libertatea nu e socială şi nici politică”; Grigore Popa: „Tot ce e mare şi etern se creează cântând”; Emil Cioran: „Orgoliul unui individ născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit”; Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viaţa poeziei”. Florin Mugur despre poeţii care nu ating nivelul special al limbajului: „Merg, dar nu zboară”; Leonid Dimov: „Noi nu visăm, noi scriem vise din cuvinte”; Livius Ciocârlie: „Poezia lui Mircea Ivănescu este un tratat despre absenţa oricărui fundament”; Maurice Blanchot: „Moartea în orizontul uman nu este ceea ce este dat, ea este ceea ce este de făcut: o îndatorire, acel ceva pe care noi punem stăpânire în mod activ, acel ceva care devine sursa activităţii şi măiestriei noastre”; Mia Couto: „Viaţa e aşteptarea a ceea ce se poate trăi”; Mia Couto: „Cine ascultă cu urechea lipită de pământ, aude răsucirea morţilor”; Mia Couto: „Frica să nu fii vânat de animalul care sălăşluieşte înăuntrul tău”;

Ovidiu: “În viaţă, dar mort sunt printre oameni”; Ovidiu: “Aici, printre sălbatici, am nume de poet”; Marin Preda: “Trezirea la viaţa morală cu ajutorul lecturilor se datorează romanelor lui Dostoievski”; din Evanghelia după Ioan: “Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă” (scrise şi pe piatra de mormânt a lui Dostoievski); Marian Drăghici: “Formaţi-vă din timp ochiul pentru a surprinde ş înregistra chiar invizibilul”; Mircea Bârsilă: “Poezia, asimilată, altădată, cu starea de graţie, a ajuns între timp la condiţia de urmă a prezenţei Îngerului în locul unde se aşeza, altădată, î nom”; Groucho Marx: “Principala cauză a divorţurilor e căsătoria”; declaraţia făcută Vetei de Rică Venturiano: “Am citit în ochii tăi cei sublimi că şi tu corespunzi la amoarea mea”; Mircea Pascariu: “Viaţa se bea rece prin pieţe şi băi populare, la ore hazlii pline de prejudecăţi”; Ana Selejan: “Dialectica etic – estetic – valoare literară a avut afişări mai mult sau mai puţin pronunţate, dar niciodată n-a dispărut din peisajul literar”; Aurel Maria Baros: “Confruntat cu un regim totalitar, artistul este ca o pasăre care se luptă din greu să-şi deschidă aripile, într-atît de îngustă îi este colivia. Şi chiar dacă, zbătându-se, ajunge în cele din urmă să-şi desfăşoare aripile, tot se vede cu ele frânte într-o zi”;

Publicitate

Liviu Rebreanu: „Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”; Aurel Rău: „Printr-o mare singurătate mi-am făcut un pom”;  Ioana  Ieronim: „Cămaşa o flacără albă”; Nicoleta Milea: „Floarea  de salcâm nebună tremură pe buzele luminişului”; Mircea Eliade: „Nu surprinde dacă ştim că sute de mii de ani omul nu numai că a trăit din vânătoare, dar a asumat o consangvinitate mistică cu animalul. (…)acest trecut primordial n-a fost niciodată complet abolit”; Michelangelo: „Cu toate că am fost foarte bogat, întotdeauna am trăit ca un om sărac”; Michelangelo: „Am trăit cu iluzia acestei lumi; am pierdut timpul care mi-a fost dat pentru contemplarea lui Dumnezeu”; Salvador Dali: „Adevărata cultură spirituală a omului constă în capacitatea lui de a-şi perverti gândurile”; Salvador Dali: „Dumnezeu a făcut o singură capodoperă: Marea Mediterană, restul l-a rasolit”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Dar din dar se face rai”: Solidaritate la Botoșani. Sute de familii primesc ajutor la Căsuțele „Sf. Irina” de la Biserica Pacea

Publicat

Publicitate

În fiecare joi și vineri după-amiază, la Căsuțele „Sf. Irina” de la Biserica Pacea din Botoșani e forfotă mare. Sacii plini de haine, încălțăminte, jucării sau pături sunt descărcați cu grijă, sortați, aranjați și apoi împărțiți cu inima deschisă celor care au nevoie. Zeci de familii din tot județul vin aici să își aleagă ceva de îmbrăcat, o pereche de pantofi pentru copil sau o jucărie care să-i facă ziua mai senină.

Pentru voluntarii care organizează aceste acțiuni, totul se reduce la un principiu simplu: dar din dar se face rai. O mână de ajutor oferită la timp poate schimba nu doar o zi, ci o viață întreagă.

„Nu cerem nimic în schimb. Ne bucurăm doar să vedem oamenii plecând cu ce au nevoie și cu un zâmbet în plus”, spun cei care sortau azi peste 120 de saci cu haine și încălțăminte. Donațiile nu se opresc niciodată, iar efortul e uriaș. Fiecare articol trebuie verificat, aranjat, etichetat, iar totul se face cu migală și răbdare.

Voluntarii sunt inima acestui loc, iar între ei este mereu sufletul acestei acțiuni, preoteasa Anamaria Macuc. Mulți vin după serviciu, alții își iau din timpul liber. Unii sunt pensionari, bolnavi, dar nu lipsesc – pentru că știu cât contează să fii acolo pentru cel de lângă tine. „Lucrăm și pe caniculă, și în frig. Ne obosim, dar nu ne lăsăm. Așa trebuie să fie”, povestește Anamaria Macuc, ștergându-și fruntea.

Ajutorul oferit nu se limitează doar la haine și încălțăminte. Familiile primesc alimente neperisabile, lapte praf pentru bebeluși, scutece, pătuțuri, cărucioare, saltele antiescare pentru bolnavi. Tot ce poate aduce puțină alinare în viața celor care nu au nimic.

„Ne străduim să dăm totul cât mai repede, să ajungă unde trebuie. Și vrem ca cei care primesc să fie oameni care chiar au nevoie și știu să prețuiască ce primesc”, spun organizatorii.

Publicitate

Dar vara aceasta e mai aglomerată ca niciodată. Biserica Pacea e încă în șantier, iar în perioada 1–15 august acolo va funcționa gratuit o Școală de vară pentru peste 100 de copii. Spațiul e limitat și trebuie eliberat și organizat cât mai bine.

Din acest motiv, între 15 iulie și 15 august, Căsuțele „Sf. Irina” vor accepta doar donații punctuale – pentru cazuri sociale grave sau nevoi urgente, cum sunt alimentele, scutecele, laptele praf sau echipamentele medicale.

„Nu vrem să refuzăm pe nimeni, dar nu mai avem loc să le primim pe toate. Avem nevoie de înțelegere și sprijin. Nu e ușor să organizăm în același timp ajutor pentru copii din orfelinate, mame singure, bătrâni din azile, oameni bolnavi, tineri care se căsătoresc și n-au cu ce se îmbrăca”, mărturisesc voluntarii.

Deși e greu, nu renunță. Pentru că aici s-a înțeles un lucru simplu și profund: dar din dar se face rai. Și raiul se construiește cu mâinile și inimile oamenilor care nu rămân indiferenți.

Citeste mai mult

Economie

De ce plătesc românii prețuri URIAȘE pentru energia electrică? Ce spune ministrul Energiei. Din august vom avea prețuri duble

Publicat

Publicitate

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE, relatează mediafax.ro.

„Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.

A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan.

De asemenea, România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune ”, a mai spus Bogdan Ivan.

El a cerut o analiză la ANRE. „Scopul este să scădem prețurile”, a adăugat ministrul Energiei.

Ministrul Ivan a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Secretul „Metodei Botoșani”: Strategia care a urcat promovabilitatea la Evaluarea Națională în județ cu peste 10% în 2025

Publicat

Publicitate

O metodă implementată de specialiștii în educație din județul Botoșani a dus la o creștere semnificativă a rezultatelor elevilor la Evaluarea Națională. Rata de promovare a urcat cu 10%, iar școlile din mediul rural, unde mulți elevi obțineau note sub 5, au înregistrat progrese remarcabile, relatează adevărul.ro.

A primit deja un nume, „Metoda Botoșani”, și a fost aplicată tuturor elevilor de clasa a VIII-a din județ. Aceasta a dat rezultate spectaculoase inclusiv la școlile din mediul rural unde de obicei mulți elevi nu reușeau să obțină nici măcar nota 5. Deși la Botoșani nu a fost înregistrată nicio medie de 10, anul acesta, rezultatele elevilor de nivel mediu și slab au crescut, ceea ce este un plus extraordinar pentru învățământul de masă. Botoșaniul a reușit să urce un loc în clasamentul pe Moldova și să se apropie de județele cu rezultate foarte bune.

„Trebuiau luate neapărat măsuri”

Județul Botoșani a avut o rată modestă de promovare a Evaluării Naționale. Adică avea un procent destul de mic de elevi care reușeau să obțină nota cinci sau peste nota cinci la probele de examen. Mai ales în mediul rural erau școli cu mulți elevi cu note de 2 și 3. În anul 2024, de exemplu, s-a aflat pe penultimul loc în Moldova cu 65.3% elevi cu medii peste 5 la Evaluare Națională.

Rezultatele slabe i-au determinat pe cei de la Inspectoratul Școlar Județean să caute metode de a remedia situația. După analize și consultări prelungite s-a găsit o soluție care a fost aplicată pe tot parcursul anului școlar 2024-2025, ce îmbină metode tradiționale de tipul „repetiția este mama învățăturii”, cu cele moderne de tipul analizelor și strategilor educaționale, inclusiv cu procese de follow-up. „Trebuiau luate neapărat măsuri. A fost o muncă de un an de zile, începută cu o analiză a ultimilor doi ani la Evaluare Națională și elaborare unei strategii. A fost un efort colectiv, inspectorat, profesori, elevi, părinți”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la Botoșani. Așa s-a născut un soi de „metodă Botoșani”, un demers unic în perioada acesta, în România. Aparent, metoda este simplă.

A fost vorba despre un test inițial standardizat, cu subiect unic, la nivelul județului Botoșani, dat de toți elevii de-a VIII a la începutul anului școlar. Mai apoi au fost adăugate alte două simulări ale Evaluării Naționale, la nivel județean, pe lângă cea națională. Adică în total a fost vorba despre trei simulări, două județene și una națională, dar și un test standard, tot la nivel județean. „Ne-am gândit să implementăm următoarele măsuri în sistemul de învățământ botoșănean la nivelul clasei a VIII a. Este vorba despre testarea standardizată la clasa a VIII a cu subiect unic o dată la începutul anului școlar. Au urmat apoi două examene de simulare, la nivel județean, pe lângă simularea de la nivel național. A presupus un efort consistent”, adaugă Bogdan Suruciuc.

„S-a putut indentifica nivelul real al elevilor”

Această metodă a presupus nenumărate analize, planuri și măsuri. S-a început metodic cu testul inițial standardizat pentru a se afla nivelul real al elevilor. Subiectele au fost unice la nivelul întregului județ, iar testele nu au fost corectate de profesorii de la clasă, ci de cadre didactice din tot județul. Tocmai pentru a avea parte de o analiză obiectivă a rezultatelor și a nivelului de pregătire.

Publicitate

„S-a făcut o evaluare obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor. Lucrările nu au fost corectate de profesorul de la clasă, ci de alți profesori. Și atunci se poate identifica nivelul real al copiilor. În baza rezultatelor care s-au obținut au putut fi identificate o serie de puncte slabe și puncte tari care să poată fi analizate și de aici să se poată desprindă o serie de planuri și măsuri care să ducă la îmbunătățirea nivelului de pregătire al elevilor”, precizează Mihaela Filip, director al Școlii Gimnaziale Numărul 13, Botoșani. După testul inițial, profesorii au putut vedea unde trebuie să insiste cu pregătirea elevilor. Simulările județene au venit ca un feedback, care i-au ajutat pe profesori să vadă dacă au reușit să-și atingă obiectivele, unde persistă lacunele și cum să procedeze.

„Atunci am putut să ne dăm seama mult mai repede de punctele slabe ale lor, de aspectele pe care le stăpânesc bine. De la o simulare la cealaltă, am putut alege metodele potrivite pentru a înregistra un progres real”, precizează profesorul de Limba română, Simona Gavril. Fiecare rezultat la testări și simulări a însemnat pentru profesori feedback-uri, prognoze, măsuri. „Am avut o prognoză, un feedback al rezultatelor și am știut ce să facem în continuare în funcție de fiecare rezultat al simulărilor. Dar a necesitat și un efort din partea noastră”, spune și Mihaela Airinei, profesor de Limba și literatura română.

Elevii obișnuiți cu evaluarile

Această metodă a fost de un real folos mai ales pentru elevi, spun profesorii. Aceștia s-au familiarizat cu subiectele, au învățat să se încadreze în timp și cum să abordeze examenul. Unii profesori spun că a fost și o adevărată pregătire psihologică pentru elevi.

Putem trage concluzia că ele au fost un lucru de ajutor în evoluția copiilor. I-au ajutat să se familiarizeze cu cerințele examenului atât al modului în care se desfășoară, al tipului de subiecte care se aplică. Copiii au învățat să-și gestioneze timpul, au învățat să-și gestioneze stresul, pentru că orice formă de evaluare implică stres. Iar copilul dacă este pus în repetate rânduri în această situație, învață cum anume poate să abordeze acest stres. Învață să privească altfel cerințele subiectului”, adaugă Mihaela Filip.

„Putem spune că avem rezultate mulțumitoare”

După Evaluarea Națională din această vară se poate spune că „metoda Botoșani” a dat rezultate uimitoare. Procentul elevilor care au obținut peste cinci la probele de examen a crescut cu peste 10%.. Adică, din cei 3361 de elevi care au participat la Evaluarea Națională în județul Botoșani, 2533 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5, rezultând un procent de 75.4% cu 10.1%, mai mare decât anul precedent. Totodată numărul școlilor cu 100% de elevi cu note peste 5 a crescut spectaculos. Anul trecut au fost doar trei școli cu zero elevi cu note sub cinci, în timp ce anul acesta numărul lor a crescut la 11. Multe dintre acestea din mediul rural, acolo unde se înregistrau an de an rezultate slabe.

„Clar este loc de mai bine, dar se vede că măsurile pe care le-am introdus în acest an în sistemul de învățământ botoșănean la nivelul clasei a VIII-a au dat roade. Am crescut față de anul trecut cu peste 10% și ne bucurăm în primul rând pentru elevi pentru că am putut să-i conștientizăm să învețe. Avem în acest an, iarăși printr-o comparație cu anul școlar trecut, unde am avut doar trei unități cu promovabilitate sută la sută, anul acesta avem 11 unități, inclusiv din mediul rural”, afirmă inspectorul școlar general de la Botoșani.

Deși nu a avut nicio medie de 10 la Evaluare Națională, au crescut multe notele obținute de elevii de nivel mediu. Zece elevi au obținut nota 10 la una dintre probe, adică doi la Limba și literatura română și opt la Matematică.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 10 iulie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 10 iulie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 10 iulie 2025:

Loto 6/49: 19, 44, 21, 20, 29, 12

Loto 5/40: 2, 11, 16, 10, 7, 25

Joker: 34, 24, 39, 11, 36 + 1

Noroc: 5 5 5 0 7 9 7

Publicitate

Noroc Plus: 9 7 4 4 5 0

Super Noroc: 1 6 6 5 3 3

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending