Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (289)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT,  AM REŢINUT…

Cătălin Pavel: „Omul este un animal cu întrebări în cap, printre care şi întrebarea: oare ce se întâmplă dacă pun asta în foc?”; Sever Voinescu: „Tot mai mult, ce scrie pe Facebook, scrie şi la ziar. Fenomenul acesta nu doar că ucide presa, dar mai are un efect malefic: legitimează lăutărismul, subiectivitatea necenzurată, vanitatea ignorantă drept dezbatere publică”; Thomas Jefferson: „Dacă ar fi să decid ce e preferabil între un stat fără libertate de exprimare şi libertate de exprimare fără stat, n-aş ezita să prefer a doua opţiune”; Milan Kundera: “Kitsch-ul este doar popasul dintre fiinţă şi uitare”; Seneca: “Toată arta nu este decât o imitaţie a naturii”; Truman Capote: “Bunul simţ e moartea artei”; Pablo Picasso: “Bunul gust e inamicul creativităţii”; Paul Cezanne: “Arta care nu e bazată pe sentimente nu este artă”; Iulian Comănescu: “Şi media şi political sunt domenii ale retoricii persuasiunii şi aspiraţiei”; Iulian Comănescu: “Chiar dacă sunt replici ale omului, statuile asigură nemurirea”; Edgar Degas: “Bunul gust nu există! Lucrurile frumoase se fac instinctive”; Gabriella Koszta: “Se spune că iarba vecinului întotdeauna ţi se pare mai verde”; Gabriella Koszta: “Literatura de calitate e întotdeauna în stare să repare lucrurile stricate / distruse de politică”; Dan Dediu: “Muzele care îţi lasă firimituri în creier sunt emoţii”; Wim Wenders: “Nici un om nu este o insula stingheră”; Regina Elisabeta: “Gândurile  valorează cât tăcerea din care se iscă”;

Nicolae Breban: „Stalinismul românesc a fost cu adevărat şi până la fund o formă, o matriţă a ceea ce noi ştim că e iadul, cel social, acel infern pe care-l citim şi recoltăm doar în episoade disparate şi transmise de voci răzleţe şi înfricoşate, nesigure ele însele dacă traversează cu adevărat o asemenea teribilă încercare, neverosimilă, care nu e croită pentru fiinţe umane, scene, voci, imagini şi confesiuni, aproape zgomote şi strigăte parcă din Evul Mediu timpuriu”; Bogdan Creţu: „Schimbarea mare vine din schimbările mici”; Bogdan Creţu: „Libertatea nu e socială şi nici politică”; Grigore Popa: „Tot ce e mare şi etern se creează cântând”; Emil Cioran: „Orgoliul unui individ născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit”; Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viaţa poeziei”. Florin Mugur despre poeţii care nu ating nivelul special al limbajului: „Merg, dar nu zboară”; Leonid Dimov: „Noi nu visăm, noi scriem vise din cuvinte”; Livius Ciocârlie: „Poezia lui Mircea Ivănescu este un tratat despre absenţa oricărui fundament”; Maurice Blanchot: „Moartea în orizontul uman nu este ceea ce este dat, ea este ceea ce este de făcut: o îndatorire, acel ceva pe care noi punem stăpânire în mod activ, acel ceva care devine sursa activităţii şi măiestriei noastre”; Mia Couto: „Viaţa e aşteptarea a ceea ce se poate trăi”; Mia Couto: „Cine ascultă cu urechea lipită de pământ, aude răsucirea morţilor”; Mia Couto: „Frica să nu fii vânat de animalul care sălăşluieşte înăuntrul tău”;

Ovidiu: “În viaţă, dar mort sunt printre oameni”; Ovidiu: “Aici, printre sălbatici, am nume de poet”; Marin Preda: “Trezirea la viaţa morală cu ajutorul lecturilor se datorează romanelor lui Dostoievski”; din Evanghelia după Ioan: “Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă” (scrise şi pe piatra de mormânt a lui Dostoievski); Marian Drăghici: “Formaţi-vă din timp ochiul pentru a surprinde ş înregistra chiar invizibilul”; Mircea Bârsilă: “Poezia, asimilată, altădată, cu starea de graţie, a ajuns între timp la condiţia de urmă a prezenţei Îngerului în locul unde se aşeza, altădată, î nom”; Groucho Marx: “Principala cauză a divorţurilor e căsătoria”; declaraţia făcută Vetei de Rică Venturiano: “Am citit în ochii tăi cei sublimi că şi tu corespunzi la amoarea mea”; Mircea Pascariu: “Viaţa se bea rece prin pieţe şi băi populare, la ore hazlii pline de prejudecăţi”; Ana Selejan: “Dialectica etic – estetic – valoare literară a avut afişări mai mult sau mai puţin pronunţate, dar niciodată n-a dispărut din peisajul literar”; Aurel Maria Baros: “Confruntat cu un regim totalitar, artistul este ca o pasăre care se luptă din greu să-şi deschidă aripile, într-atît de îngustă îi este colivia. Şi chiar dacă, zbătându-se, ajunge în cele din urmă să-şi desfăşoare aripile, tot se vede cu ele frânte într-o zi”;

Publicitate

Liviu Rebreanu: „Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”; Aurel Rău: „Printr-o mare singurătate mi-am făcut un pom”;  Ioana  Ieronim: „Cămaşa o flacără albă”; Nicoleta Milea: „Floarea  de salcâm nebună tremură pe buzele luminişului”; Mircea Eliade: „Nu surprinde dacă ştim că sute de mii de ani omul nu numai că a trăit din vânătoare, dar a asumat o consangvinitate mistică cu animalul. (…)acest trecut primordial n-a fost niciodată complet abolit”; Michelangelo: „Cu toate că am fost foarte bogat, întotdeauna am trăit ca un om sărac”; Michelangelo: „Am trăit cu iluzia acestei lumi; am pierdut timpul care mi-a fost dat pentru contemplarea lui Dumnezeu”; Salvador Dali: „Adevărata cultură spirituală a omului constă în capacitatea lui de a-şi perverti gândurile”; Salvador Dali: „Dumnezeu a făcut o singură capodoperă: Marea Mediterană, restul l-a rasolit”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending