Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (288)

Publicat

acum 4 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Andrei Oişteanu, în „Dilema veche” nr. 774 din 2018, prezentând una dintre legendele apariţiei tutunului: „Conform mitologiei populare româneşti, Dracul a săpat o groapă, a făcut un pârţ în ea,  a acoperit-o cu pământ şi acolo a încolţit „tiutiunul”, „Buruiana Dracului”. Zeiţa tutunului, Pafa sau Pîca, are în cultura tradiţională imaginea „Mamei Dracilor”: „O femeie bătrână cât lumea, neagră şi urâtă, cu coarne, cu un nas lung pe care scoate flăcări şi fum, cu ochi bulbucaţi, dinţi ca de mistreţ, unghii ca secerile, coada ca de vacă şi cu pipă între dinţi. A născut-o iadul. Fiii ei sunt dracii. Ei au descoperit sămânţa de tutun şi au răspândit-o în lume”;

Din onomastica folosită de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: studentul Tristan Maimurelu, studentul Romero Căpşunel, profesoara Păpădia Ferocel, profesoara Caprella Sinecur, profesoara Maura Paura, profespoara Sissi Melesteu,  directorul de departament Filomela Asparag, sociologul Norişor Scamă,  folcloristul Diafan Pângărică, studenta Pravoslavina Ţăcănel, profesorul de estetică Mario Răsare şi studentul Carpat Torente; 

 Ion – Aurel Pop, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre România: „Astfel, după ce ne-am străduit de-a lungul istoriei moderne, timid cam de la umanişti încoace şi mai serios din Secolul Luminilor, prin Cantemir, Inochentie Micu şi Şcoala Ardeleană, să ne sincronizăm cu Europa – cum ar spune Eugen Lovinescu – ne-am trezit din nou izolaţi în totalitarism şi împinşi spre Răsărit.  Descătuşarea din 1989 a fost ameţitoare şi i-a condus pe unii spre „beţia de fapte”, iar pe alţii spre „beţia de cuvinte”.  Dacă tot a venit o epocă de libertate, mulţi şi-au luat şi libertatea de a minţi lumea românească. Mai întâi ni s-a pus în discuţie gloria istorică, supralicitată de comunişti, apoi originea noastră romană sau daco-romană, apoi latinitatea limbii etc. În acest fel, ne-am trezit copleşiţi de mituri (mitul dacic, mitul romanităţii, mitul slav, mitul continuităţii şi unităţii, al ospitalităţii, mitul lui Mihai Viteazul şi cel al lui Mihai Eminescu etc.) şi mai ales de mituri naţionaliste, complet nocive şi neeuropene, care ne-ar trage iremediabil înapoi. S-a scris chiar, prin anii 1990, că nu vom putea intra niciodată în Europa (în Uniunea Europeană) cu Eminescu de gât, ca şi cum francezii i-ar fi repudiat pe Hugo şi pe Michelet, nemţii pe Goethe şi Schiller, iar italienii pe Machiavelli, numai ca să devină buni europeni”;

Ioana Pârvulescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, despre literatură: 1. „Literatura este locul în care intimitatea se dezvăluie”; 2. „Poezia e mai aproape de rugăciune şi e firesc să fie aşa. Ea e deja un limbaj aparte, netocit, şi, cum să spun,  se înalţă de la sine, chiar când umblă prin mocirlă”; 3. „Povestitul e opusul rutinei”; 4. „Povestea este, probabil, cel mai vechi lucru care îi obligă pe oameni să fie atenţi, şi curioşi, şi bucuroşi”;

Publicitate

„La un pas de îngeri” (Editura „Inspirescu”, Satu-Mare, 2018) este o carte de poezii pe care o primesc de la autoarea ei, Emilia-Paula Zagavei. Reţin câteva versuri: 1. „Trăiesc clipa de a nu mai avea timp”; 2. „Aş strivi cu inima / nefericirile absurde”; 3. „Tăcerea ce domină / Coridoarele / Îmbâcsite cu amintiri”; 4. „Ser4enada toamnei / Deschide concertul / În do major / Al vieţii”; 5. „Fă-mi ie din săruturi / Şi salbe din speranţe”; 6. „Destinul nu ne dă extemporale”; 7. „Mă-mpiedic în cuvinte reci”; 8. „Ascult acum paşii desculţi ai vieţii”; 9. „Mi-e foame de anii ce trec”; 10. „Noaptea ne adună de prin gânduri”; 11. „Undeva în depărtare / Scârţâie o vioară / Un fals / Fragment nevinovat / Din oda vieţii”; 12. „Privesc în ochii toamnei”; 13. „Au îngheţat copacii de-amintiri”; 14. „Mi-ai furat somnul miezului de noapte”; 15. „Tăcerea se sparge / În zidurile trupurilor”; 16. „M-am împiedicat de-un gând”; 17. „Astăzi îmi dau corigenţa / La repetabila poveste”; 18. „Aveai corpul de fum şi mâini de ceaţă”; 19. „Păşesc desculţă prin ghimpii vieţii mele”; 

Ion Aurel Pop,  în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre problema României în anul Marii Uniri: „Este dezunirea din sufletele noastre. Ne rupem unii de alţii, ne urâm, ne dispreţuim,  vorbim în imprecaţii şi înjurături. Avem o plăcere sardonică să ne jignim unii pe alţii, să ne minţim, să ne duşmănim,  să ne invidiem să facem cu orice preţ „să moară capra vecinului”. Nu mai ştim să ne bucurăm sincer de dimineţile noastre cu soarele „ridicat de-o suliţă”, de roua câmpiei văratice pe care „în palme-o poţi strânge, c-an cupă s-o bei” (Coşbuc), de cutreieratul pădurilor, ca să auzim „cum apa sună-încetişor (Eminescu), de oraşele în care „plouă de trei ori pe săptămână” (Minulescu), de „două fete vesele” (Topârceanu) care saltă pe trotuar. Ne ferim de doine şi de hore, ne pervertim folclorul în manele, nu mai ştim să ne plângem, după rânduială, morţii, ne lăsăm copii, părinţii şi bunicii singuri şi însinguraţi… Îmi vine să întreb des, ca Octavian Goga, uşor parafrazat: „Ce s-a ales din ţara asta, vecine Neculai al popii?” Mă întorc apoi – cu un gând de istoric bătrân – şi-mi zic că s-au mai văzut multe  de-astea în trecut şi n-a fost sfârşitul lumii. E drept, pentru că „toate-s vechi şi nouă toate” (Eminescu), iar „culmile disperării” (Cioran) le-au mai atins şi alţii ca noi, fără să piară”; 

Reţin un poem scris de Adrian Alui Gheorghe, intitulat „Blues” şi publicat în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: „Mi-au murit mulţi prieteni. / Deşi au murit, unii continuă să trăiască. / Paradoxală e viaţa, Paradoxală e moartea. /Unii mă mai sună uneori, deşi sunt morţi. / Alţii nu mă sună, deşi par vii. / Viaţa morţilor e plină de stupizenii, / moartea viilor e un decont pentru cei care trăiesc / în deşert. Unul dintre morţi mi-a telefonat / ca să îmi explice că s-a obişnuit cu moartea în viaţă / încât mă urăşte  pentru că am rămas viu / Închid telefonul, trag perdeaua.;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade în zona seismică Vrancea

Publicat

acum 3 ore

marți, 28.01.2025

de

Publicitate

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,6 s-a produs marți seara, la ora 16:13, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatrează agerpres.ro

Seismul a avut loc la adâncimea de 133,6 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 51 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 64 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 72 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

De la începutul lunii ianuarie, în România s-au produs 22 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,9.

Cel mai important cutremur din 2024, cu o magnitudine de 5,4 grade, a avut loc în județul Buzău în data de 16 septembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

DECIZIE: Consumul de droguri la volan, infracțiune DOAR dacă se demonstrează că au afectat capacitatea şoferului de a conduce

Publicat

acum 4 ore

marți, 28.01.2025

de

Publicitate

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea şoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), citată de Agerpres.

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esentiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența in probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei, se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.

Sesizare de la Curtea de Apel Cluj

”Instanța supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunțarea unei botărâri prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substantelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal pentru realizarea cerintel esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenta unor substante psihoactive este suficient så se constate prezenta in probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influența asupra capacității de a conduce find prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putand fi combătută prin mijloace de proba stiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacități de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”, arată ÎCCJ.

Interpretări despre șoferi

De asemenea, Instanța supremă trebuie să răspundă la întrebarea: Dacă dispoziția aflată sub influența unor substante psihoactive, din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este aiterată în urma consumului de substante psihoactive?.

Concret, sesizările se refereau la modul in care trebuie interpretată sintagma persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanțe psihoactive, respectiv dacă este necesar să se introducă un prag valoric pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența drogurilor, aşa cum este la consumul de alcool la volan.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenta unor substante psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Senatorul Cătălin Silegeanu în Parlamentul European: Viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!

Publicat

acum 4 ore

marți, 28.01.2025

de

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a fost prezent astăzi, 27 ianuarie 2025, la Bruxelles, la invitația colegilor săi din Parlamentul European, pentru a participa la a doua ediție a evenimentului „Make Europe Great Again”. Prima ediție a acestui eveniment a avut loc la București, iar acum reunește patrioți, lideri și reprezentanți din toate țările membre ale Uniunii Europene, precum și din întreaga lume.

Într-un comunicat emis de AUR Botoșani către redacția noastră se precizează că în cadrul conferinței, senatorul Silegeanu a subliniat că „viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!”. Acesta a evidențiat importanța valorilor care definesc identitatea europeană: familia, credința creștină, libertatea și suveranitatea națională.

„Acest moment istoric este o oportunitate de a discuta și apăra valorile fundamentale care ne unesc și ne definesc ca europeni. Este timpul să ne unim și să construim împreună o mișcare istorică, pentru o Europă liberă, suverană și prosperă!”, a declarat senatorul.

Un subiect esențial abordat la eveniment a fost situația gravă din România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate fără ca publicului să i se prezinte vreo probă concretă. Senatorul Silegeanu a accentuat sprijinul partenerilor internaționali în lupta României pentru democrație, libertate și dreptate, subliniind că anularea alegerilor a atras atenția și îngrijorarea comunității internaționale.

„Europa nu aparține birocraților, ci popoarelor sale. Trebuie să ne asigurăm că democrația și libertatea sunt apărate și respectate peste tot în Europa”, a concluzionat Cătălin Silegeanu.

Evenimentul „Make Europe Great Again” continuă să fie un forum vital pentru discuții și colaborări între liderii europeni care își propun să consolideze o Europă a popoarelor, liberă și suverană.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A fost întocmită prima hartă seismică interactivă a României: În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Publicat

acum 4 ore

marți, 28.01.2025

de

Publicitate

Începând de astăzi România dispune de prima hartă interactivă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor”, a precizat ministrul Cseke Attila, relatează mediafax.ro. 

Harta este interactivă și va ajuta atât locuitorii să știe în ce zonă stau, cât și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru consolidări dacă localitățile sunt vizate de un cutremur, a explicat într-un comunicat de presă ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Conform hărții, majoritatea județului Botoșani este situată în zone cu un risc seismic scăzut, având valori ale accelerației terenului în intervalul 0.15 g – 0.20 g. Localități importante precum municipiile Botoșani, Dorohoi, Săveni sau Darabani se află în această zonă cu risc seismic redus.

Harta interactivă poate fi vizualizată AICI.

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, și fac un apel ferm către autoritățile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilități, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziție de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila, care a reiterat că finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.

Ce spun reprezentanții ministerului Dezvoltării

Guvernul a creat instrumente de finanțare pentru siguranța seismică, este responsabilitatea autorităților locale să aducă documentația necesară pentru proiecte mature care pot fi finanțate, a declarat Cseke Attila.

Publicitate

Până în prezent, dintre toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuințe și 3 școli din municipiul București sunt finanțate.

”Avem prea puține contracte la nivel național și la nivelul municipiului București, în condițiile în care Capitala țării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viața și siguranța oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reușim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în București”, a spus ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending