Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (288)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Andrei Oişteanu, în „Dilema veche” nr. 774 din 2018, prezentând una dintre legendele apariţiei tutunului: „Conform mitologiei populare româneşti, Dracul a săpat o groapă, a făcut un pârţ în ea,  a acoperit-o cu pământ şi acolo a încolţit „tiutiunul”, „Buruiana Dracului”. Zeiţa tutunului, Pafa sau Pîca, are în cultura tradiţională imaginea „Mamei Dracilor”: „O femeie bătrână cât lumea, neagră şi urâtă, cu coarne, cu un nas lung pe care scoate flăcări şi fum, cu ochi bulbucaţi, dinţi ca de mistreţ, unghii ca secerile, coada ca de vacă şi cu pipă între dinţi. A născut-o iadul. Fiii ei sunt dracii. Ei au descoperit sămânţa de tutun şi au răspândit-o în lume”;

Din onomastica folosită de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: studentul Tristan Maimurelu, studentul Romero Căpşunel, profesoara Păpădia Ferocel, profesoara Caprella Sinecur, profesoara Maura Paura, profespoara Sissi Melesteu,  directorul de departament Filomela Asparag, sociologul Norişor Scamă,  folcloristul Diafan Pângărică, studenta Pravoslavina Ţăcănel, profesorul de estetică Mario Răsare şi studentul Carpat Torente; 

 Ion – Aurel Pop, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre România: „Astfel, după ce ne-am străduit de-a lungul istoriei moderne, timid cam de la umanişti încoace şi mai serios din Secolul Luminilor, prin Cantemir, Inochentie Micu şi Şcoala Ardeleană, să ne sincronizăm cu Europa – cum ar spune Eugen Lovinescu – ne-am trezit din nou izolaţi în totalitarism şi împinşi spre Răsărit.  Descătuşarea din 1989 a fost ameţitoare şi i-a condus pe unii spre „beţia de fapte”, iar pe alţii spre „beţia de cuvinte”.  Dacă tot a venit o epocă de libertate, mulţi şi-au luat şi libertatea de a minţi lumea românească. Mai întâi ni s-a pus în discuţie gloria istorică, supralicitată de comunişti, apoi originea noastră romană sau daco-romană, apoi latinitatea limbii etc. În acest fel, ne-am trezit copleşiţi de mituri (mitul dacic, mitul romanităţii, mitul slav, mitul continuităţii şi unităţii, al ospitalităţii, mitul lui Mihai Viteazul şi cel al lui Mihai Eminescu etc.) şi mai ales de mituri naţionaliste, complet nocive şi neeuropene, care ne-ar trage iremediabil înapoi. S-a scris chiar, prin anii 1990, că nu vom putea intra niciodată în Europa (în Uniunea Europeană) cu Eminescu de gât, ca şi cum francezii i-ar fi repudiat pe Hugo şi pe Michelet, nemţii pe Goethe şi Schiller, iar italienii pe Machiavelli, numai ca să devină buni europeni”;

Ioana Pârvulescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, despre literatură: 1. „Literatura este locul în care intimitatea se dezvăluie”; 2. „Poezia e mai aproape de rugăciune şi e firesc să fie aşa. Ea e deja un limbaj aparte, netocit, şi, cum să spun,  se înalţă de la sine, chiar când umblă prin mocirlă”; 3. „Povestitul e opusul rutinei”; 4. „Povestea este, probabil, cel mai vechi lucru care îi obligă pe oameni să fie atenţi, şi curioşi, şi bucuroşi”;

Publicitate

„La un pas de îngeri” (Editura „Inspirescu”, Satu-Mare, 2018) este o carte de poezii pe care o primesc de la autoarea ei, Emilia-Paula Zagavei. Reţin câteva versuri: 1. „Trăiesc clipa de a nu mai avea timp”; 2. „Aş strivi cu inima / nefericirile absurde”; 3. „Tăcerea ce domină / Coridoarele / Îmbâcsite cu amintiri”; 4. „Ser4enada toamnei / Deschide concertul / În do major / Al vieţii”; 5. „Fă-mi ie din săruturi / Şi salbe din speranţe”; 6. „Destinul nu ne dă extemporale”; 7. „Mă-mpiedic în cuvinte reci”; 8. „Ascult acum paşii desculţi ai vieţii”; 9. „Mi-e foame de anii ce trec”; 10. „Noaptea ne adună de prin gânduri”; 11. „Undeva în depărtare / Scârţâie o vioară / Un fals / Fragment nevinovat / Din oda vieţii”; 12. „Privesc în ochii toamnei”; 13. „Au îngheţat copacii de-amintiri”; 14. „Mi-ai furat somnul miezului de noapte”; 15. „Tăcerea se sparge / În zidurile trupurilor”; 16. „M-am împiedicat de-un gând”; 17. „Astăzi îmi dau corigenţa / La repetabila poveste”; 18. „Aveai corpul de fum şi mâini de ceaţă”; 19. „Păşesc desculţă prin ghimpii vieţii mele”; 

Ion Aurel Pop,  în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018, despre problema României în anul Marii Uniri: „Este dezunirea din sufletele noastre. Ne rupem unii de alţii, ne urâm, ne dispreţuim,  vorbim în imprecaţii şi înjurături. Avem o plăcere sardonică să ne jignim unii pe alţii, să ne minţim, să ne duşmănim,  să ne invidiem să facem cu orice preţ „să moară capra vecinului”. Nu mai ştim să ne bucurăm sincer de dimineţile noastre cu soarele „ridicat de-o suliţă”, de roua câmpiei văratice pe care „în palme-o poţi strânge, c-an cupă s-o bei” (Coşbuc), de cutreieratul pădurilor, ca să auzim „cum apa sună-încetişor (Eminescu), de oraşele în care „plouă de trei ori pe săptămână” (Minulescu), de „două fete vesele” (Topârceanu) care saltă pe trotuar. Ne ferim de doine şi de hore, ne pervertim folclorul în manele, nu mai ştim să ne plângem, după rânduială, morţii, ne lăsăm copii, părinţii şi bunicii singuri şi însinguraţi… Îmi vine să întreb des, ca Octavian Goga, uşor parafrazat: „Ce s-a ales din ţara asta, vecine Neculai al popii?” Mă întorc apoi – cu un gând de istoric bătrân – şi-mi zic că s-au mai văzut multe  de-astea în trecut şi n-a fost sfârşitul lumii. E drept, pentru că „toate-s vechi şi nouă toate” (Eminescu), iar „culmile disperării” (Cioran) le-au mai atins şi alţii ca noi, fără să piară”; 

Reţin un poem scris de Adrian Alui Gheorghe, intitulat „Blues” şi publicat în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2018: „Mi-au murit mulţi prieteni. / Deşi au murit, unii continuă să trăiască. / Paradoxală e viaţa, Paradoxală e moartea. /Unii mă mai sună uneori, deşi sunt morţi. / Alţii nu mă sună, deşi par vii. / Viaţa morţilor e plină de stupizenii, / moartea viilor e un decont pentru cei care trăiesc / în deşert. Unul dintre morţi mi-a telefonat / ca să îmi explice că s-a obişnuit cu moartea în viaţă / încât mă urăşte  pentru că am rămas viu / Închid telefonul, trag perdeaua.;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Monitorizarea stării drumurilor publice din județul Botoșani. IPJ: Recomandări și obligații pentru conducătorii auto

Publicat

acum 4 ore

joi, 08.01.2026

de

Publicitate
Monitorizarea stării drumurilor publice din județul Botoșani
Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani desfășoară activități de monitorizare a stării drumurilor publice, în contextul condițiilor meteorologice specifice sezonului rece.
În această perioadă, circulația se desfășoară în condiții de iarnă pe mai multe sectoare de drum, motiv pentru care polițiștii rutieri urmăresc evoluția situației și dispun măsuri de verificare și anunțare a administratorilor drumurilor publice, în vederea intervenției operative.
Recomandări și obligații pentru conducătorii auto:
•echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă, atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei;
•informarea prealabilă cu privire la starea drumurilor și condițiile meteo;
•efectuarea verificării tehnice a autovehiculului;
•asigurarea rezervelor necesare de energie pentru parcurgerea traseului, prin combustibil lichid sau, în cazul autovehiculelor electrice, prin încărcarea acumulatorului de energie electrică;
•adoptarea unei maniere prudente de conducere și evitarea deplasărilor în zonele montane fără autovehicule dotate corespunzător și fără o informare prealabilă.
Până în acest moment a fost înregistrat un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme, soldat cu o victimă. Acesta s-a produs pe DN 29 F, în afara localității Cristinești.
Unul dintre autoturismele implicate era dotat cu anvelope de vară, în condițiile în care partea carosabilă este acoperită cu zăpadă.
Conducătorul auto a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 4.000 de lei și i-a fost reținut certificatul de înmatriculare, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

Lapte praf pentru bebeluși, retras de la vânzare. Loturi contaminate și posibile simptome rapide de toxiinfecție alimentară

Publicat

acum 4 ore

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

Părinții care au cumpărat lapte praf Nestlé pentru sugari sunt avertizați de ANSVSA că anumite loturi au fost retrase voluntar de la vânzare, inclusiv din supermarketuri din Botoșani.

Motivul este o neconformitate la un ingredient, mai exact o posibilă prezență a cereulidei.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează consumatorii despre o rechemare de produse. Nestlé România retrage voluntar de pe piață loturi de formule de lapte pentru sugari, scrie Mediafax.

Potrivit Nestlé, este vorba despre o alertă globală, iar loturile afectate au fost comercializate în mai multe țări din Europa, inclusiv Franța, Germania, Austria, Danemarca, Italia și Suedia. În Franța, produsele vizate sunt comercializate sub mărcile Guigoz și Nidal, iar în Germania sub denumirile Beba și Alfamino.

Rechemarea a fost inițiată din prudență de către companie. O neconformitate a fost identificată la un ingredient provenit de la un furnizor extern.

Publicitate

Ce este cereulida și de ce este periculoasă

Cereulida este o toxină produsă de anumite tulpini ale bacteriei Bacillus cereus. Aceasta poate provoca simptome rapide de toxiinfecție alimentară, precum greață, vărsături și crampe abdominale.

Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie (FSA) a avertizat că toxina nu este distrusă prin fierbere sau preparare termică, ceea ce înseamnă că riscul persistă chiar și după prepararea corectă a formulei de lapte.

Până în prezent nu au fost raportate cazuri confirmate de îmbolnăvire. Consumul acestor produse nu a asociat niciun incident de sănătate raportat oficial.

Ce trebuie să facă părinții care au cumpărat produsul

Persoanele care au cumpărat produse din loturile vizate trebuie să NU le utilizeze. Siguranța sugarilor este prioritatea absolută în acest caz.

Produsele trebuie returnate la magazinul de unde au fost cumpărate. Contravaloarea va fi rambursată integral consumatorilor afectați de rechemare.

     

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: Întâlniri cu scriitorii de Zilele Eminescu

Publicat

acum 5 ore

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

În cadrul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale, eveniment organizat de Memorialul Ipotești în perioada 13-16 ianuarie 2026, vor avea loc o serie de întâlniri cu scriitorii în școli din Botoșani și Dorohoi.

 

Pe 13 ianuarie, începând cu ora 12.30, poeții Ion Pop și Adrian Popescu vor avea un dialog cu elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Întâlnirea va fi moderată de Mihaela Timingeriu, Violeta Zamfirescu.

Ion Pop este poet, critic literar și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2023). A fost director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993) și decan al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986), contribuind la formarea câtorva generații de scriitori. A debutat în 1966 cu volumul de poezie Propunere pentru o fântână (1966), urmat de: Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Elegii în ofensivă (2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Lista de așteptare (2019), Ferestre. 1966-2021 (antologie; 2021). Este autorul mai multor volume de critică și istorie literară, printre care: Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generații (1973); Jocul poeziei (1985); Poezia românească neomodernistă (2018) ș.a.

Adrian Popescu este poet, prozator, eseist și traducător, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2006). A fost redactor, apoi redactor-șef la revista „Steaua”. A debutat cu volumul de poezie Umbria, în 1971, urmat de: Focul și sărbătoarea (1975), Câmpiile magnetice (1976), Curtea medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982), O milă sălbatică (1983), Proba cu polen (1984), Vocea interioară (1987), Călătoria continuă (1989) Pisicile din Torcello (1997), Fără vârstă (1998), Drumul strâmt (2001), Ucenicul ascultător (2002), Dimineața în forul roman (2007), Poezii religioase (2010), Ieșirea în larg (2010), Costumul negru (2013), Corso (2018), Poezii. 1971-2018 (antologie; 2018). Este autorul romanelor Tânărul Francisc (1992) și Cortegiul magilor (1996).

 

Publicitate

Pe 15 ianuarie, între orele 11.00 și 12.30, sub genericul Poeți în dialog, vor avea loc întâlniri cu poetele și poeții: Oana Cătălina Ninu și Andrei Gamarț, la Liceul „Regina Maria” Dorohoi, moderatoare: Lucia Țurcanu; Daniela Varvara și Matei Vișniec, la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, moderatoare: Mihaela Anițului; Angelica Stan și Lucian Vasilescu, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani, moderatoare: Ala Sainenco.

Oana Cătălina Ninu a debutat editorial în 2005, cu volumul Mandala, pentru care a obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM (2006), Premiul Iustin Panța pentru debut (2005), Premiul de debut în poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (2005) și Premiul de debut al Colocviilor Revistei „Tomis” (2005). Volumul a fost reeditat, cu audiobook, în 2021. În 2009, a publicat, în colecția „Biblioteca de poezie”, coordonată de un cristian, carnetul de poezie stările intense (distribuit gratuit), iar în 2018, la Editura Casa de Pariuri Literare, a apărut volumul cu același titlu.

Andrei Gamarț este artist vizual și poet. A debutat în 2001 cu volumul de versuri Roșu comun. A mai publicat volumele de poezie: Măsura aproapelui (2004), Eu spun dragoste (2007), Tot ce ai văzut se va împlini (2025). În 2022, a apărut albumul Eclipsa, cu o selecție din tablourile sale.

Daniela Varvara și-a publicat primul volum de poezie, Înaripata, în 2011, după care au urmat: A- (2012) și Lodebar (Jurnal din casa uitării) (2017, carte premiată de către filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România). În 2016, și-a publicat teza de doctorat, Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă. În 2020-2021, a organizat festivalul Poezie la nisip, în satul Corbu, județul Constanța.

Matei Vișniec este dramaturg, poet, prozator, eseist. În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale. A debutat 1980 cu volumul de poezie La noapte va ninge, urmat de: Orașul cu un singur locuitor (1982), Înțeleptul la ora de ceai (1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (2000), La masă cu Marx (2011), Securi decapitate (2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (2019). Este autorul romanelor: Cafeneaua Pas-Parol (1992), Sindromul de panică în Orașul Luminilor (2009), Domnul K. eliberat (2010) Dezordinea preventivă (2011), Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop (2014) Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă… (2016), Un secol de ceață (2021), Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină (2025). A publicat mai multe volume de dramaturgie, printre care: Țara lui Gufy, (1992), Angajare de clown 1993), Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt (1998), Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia (1998) Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (2001), Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați (2008), Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov (2017), Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag (2019) ș.a.

Angelica Stan este poetă și arhitectă cu specializare în urbanism. A debutat în 1999 cu volumul de poeme Bumerang, obținând premiul pentru debut. A mai publicat volumele: Testul umbrei (2005), Clona (2009), spații intermediare (2016), produse miraculoase (2018), o femeie urmărește ploaia de la etajul opt (2020), Exponate de artă brută (2022).

Lucian Vasilescu este unul dintre autorii formați în Cenaclul Universitas de la Universitatea din București, condus de Mircea Martin. Timp de trei decenii, până în 2018, a activat în presă, scriind atât pentru publicații culturale, cât și pentru cotidiene. Primul volum de versuri, Evenimentul zilei – un poem văzut de Lucian Vasilescu, i-a apărut în  1995 și a fost distins cu Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 1996. A mai publicat volumele de poezie: Ingineria poemului de dragoste (1996), Sanatoriul de boli discrete (1997), Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000), Fără de care ar fi în zadar (2006), aproape. atât de departe. close. so far away (ediţie bilingvă; 2009), Institutul de Poezie Legală (2014), Ţara mea, viaţa mea, dragostea mea – despre modesta mea ratare personală (2014), Viaţa dăunează grav sănătăţii (antologie de autor; 2016), Sunt cel mai bun poet din acest spital (2016).

 

În aceeași zi, pe 15 ianuarie, la ora 11.00, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de acasă?” vor avea o întâlnire cu scriitoare Adina Rosetti; evenimentul va avea loc la Școala Gimnazială nr. 7 Botoșani și va fi moderat de Loredana Carcea.

Adina Rosetti este jurnalistă, eseistă și prozatoare. A debutat în 2010 cu romanul Deadline, urmat de volumul de povestiri De zece ori pe buze (2015). În 2014 a început să scrie proză pentru copii, publicând până în prezent mai multe volume din seria despre Domnișoara Poimâine, precum și: De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură? (și alte 10 întrebări fantastice) (2016), Cartea curajului: 10 povești despre ființe mici care fac gesturi mari (2016), Povestea kendamei pierdute (2018), Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Țara Cuvintelor Anapoda (2018), De ce și-a pierdut balaurul tableta…și alte întâmplări fantastice (2022), O istorie cu gust de kiwi (2023) ș.a.

 

Pe parcursul acestor întâlniri, vor avea loc lecturi din creația autorilor invitați, dar și din poezia lui Mihai Eminescu, discuții despre literatură și rolul lecturii.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza excesivă, în vizorul polițiștilor. Acțiuni preventive în Tudora și Vorona

Publicat

acum 6 ore

joi, 08.01.2026

de

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Biroului Rutier, împreună cu cei de la ordine publică au acționat, atât în municipiul Botoșani, cât și în localitățile Tudora și Vorona, pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere.

 

Acțiunea s-a desfășurat pe principalele artere rutiere, cu accent pe zonele în care au fost înregistrate accidente rutiere, fiind organizate 3 filtre rutiere.

 

Astfel, au fost controlate peste 60 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 42 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 14.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Publicitate

Totodată, a fost reținut un permis de conducere și două certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending