Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (285)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DOUĂ REVISTE BOTOŞĂNENE

Am intrat în posesia a încă două reviste care apar la Botoşani:

  1. “VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” ( nr. 55, iulie – septembrie 2024, periodic al Filialei  judeţene Botoşani a “Uniunii Vatra Românească”, redactor-şef : Paul – Mircea Iordache).Revista se deschide  cu un articol semnat de Nicolae Dabija a cărui arhitectură se mulează pe argumente şi mărturii ale unui număr de 63 de personalităţi naţionale şi internationale,  ca răspuns la întrebarea “De ce limba noastră e  română?” Reţinem din argumentele lui Mihai Eminescu: 1. “Dacă în limbă nu s-are reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: “Aşa voiesc eu să fiu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? Prin urmare, simplul fapt că noi , românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, “una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim noi şi nu altfel”; 2. “Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români”. Paginile următoare sunt dedicate Basarabiei. Cititorii vor găsi partea a doua a  reportajului de la Bălţi, unde  au avut loc o serie de activităţi dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România, în acest număr aspecte de la simpozionul “Unirea Basarabiei cu România: valori spirituale şi educaţie”.  O atenţie deosebită acordă revista şi Conferinţelor anuale de Instalaţii ale Universităţilor Tehnice din Iaşi şi Chişinău. La dezbaterile tehnice   au luat parte reprezentanţi ai elitei tehnice din domeniu, existente în cele două state româneşti.  Paginile revistei ne orientează spre comuna Mereni (raionul Anenii Noi) unde a avut loc o confernţă ştiinţifică sub genericul “75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia”, unde Ioan Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie USM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova “Alexandru Moşanu”,  a prezentat studiul de caz “Deportările din 5-7 iulie 1949 din raza raionului Vadul lui Vodă, RSS Moldovenească”, iar eleva Maria Siretean  a dat citire unui fragment din eseul său “Contextul istoric general din perioada deportărilor staliniste”, eseu care a câştigat marele premiu.
  2. “ŢARA DE SUS” (nr. 1-2 din 2024, periodic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, manager: Iustina Irimia-Cenuşă; referent: Daliana Bejan; lector: Florentina Toniţă, iconografie: Sorin Ivasciuc).Publică în această ediţie: Iustina Irimia-Cenuşă, Ciprian Iacinschi, Corneliu Iaţu, Mariana Ichim Hodan, Victor Tănasă,  Daliana Bejan, Gabriel Asoltanei, Cristina Rîznic, Al. D. Funduianu, Ciprian Lungu, Dorel Gaftoneanu, Mihaela Viziteu şi Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu portretele celor două personalităţi ale meşteşugului popular botoşănean, cărora în 2023 li s-au acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu: Ileana Ţîrliman şi Constantin Ciubotariţa.  Al. D. Funduianu scrie despre ultimele cărţi ale lui Vasile Ungureanu, considerându-l  „un OM al datoriilor împlinite”:„În cei aproape 50 de ani de când ne cunoaştem, am scris în mai multe rânduri, despre omul, intelectualul, scriitorul/cărturarul Vasile Ungureanu. Am scris cronici de întâmpinare/semnale editoriale la majoritatea cărţilor pe care le-a publicat. L-am apreciat pentru devotamentul şi profesionalismul dovedit în calitatea de profesor de limba şi literatura română, coleg de cancelarie şi prieten, director de cămin cultural, folclorist, publicist şi scriitor, dar şi de membru dedicat comunităţii tudorene. Familist devotat şi respectat, constructor harnic şi iscusit, remarcabil pictor, maestru iconar etc. Pentru toate acestea, eminentul profesor Vasile Ungureanu a fost răsplătit cu importante distincţii, între care o menţionez doar pe cea de Cetăţean de Onoare al Comunei Tudora.” Dorel Mihai Gaftoneanu face un scurt rezumat al cercetărilor sale, sau în colaborare, prin arhivele naţionale, legând numele înaintaşilor poetului Mihai Eminescu de vatra veche a satului Bursuceni, concretizate în studiul său „Naşterea, renaşterea şi stingerea unei legende”.  Volumul conţine biografii sentimentale, documente şi controversă despre care autorul spune: „…vine de la povestirea de familie – o legendă pentru generaţiile anterioare, confirmată, stinsă, de documentele găsite în arhive. Ne-am propus şi am schiţat o carte, un minifilm documentar şi un modest monument cu plăci de marmură inscripţionate”.  Corneliu Iaţu face un laudaţio lui George Şpaiuc,  artistul  căruia „nectarul zeilor sau „roua coborâtă din stele” i-a fost servită atunci când ursitoarele i-au hotărât destinul”. Alte pagini ale revistei fac referire la  obiectivele pentru care a fost creată: festivaluri de datini şi obiceiuri, moştenirile muzicale de altădată, creaţia eminesciană, şezătorile iernii, târgul mărţişorului,  arte vizuale, muzica sacră,  arta ouălor încondeiate, frumuseţea sacră a pricesnelor, personalităţi care promovează cultura tradiţională, tineri interpreţi de folclor, relaţia tradiţie – modernitate, folclor coregrafic etc.

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.

 

Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițiștilor rutieri pentru prevenirea accidentelor rutiere în județul Botoșani

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, precum și depistarea și sancționarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, pe raza județului Botoșani.

 

În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, 9 dintre acestea fiind aplicate pentru depășirea limitei legale de viteză.

 

Valoarea sancțiunilor contravenționale este de aproximativ 10.000 de lei.

 

Publicitate

De asemenea, au fost reținute 4 permise de conducere, dintre care 3 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Polițiștii rutieri vor continua acțiunile pentru siguranța participanților la trafic, cu accent pe prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. Recomandăm tuturor șoferilor să conducă prudent și să respecte limitele legale de viteză.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending