O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DOUĂ REVISTE BOTOŞĂNENE

Am intrat în posesia a încă două reviste care apar la Botoşani:

1. “VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” ( nr. 55, iulie – septembrie 2024, periodic al Filialei  judeţene Botoşani a “Uniunii Vatra Românească”, redactor-şef : Paul – Mircea Iordache).Revista se deschide  cu un articol semnat de Nicolae Dabija a cărui arhitectură se mulează pe argumente şi mărturii ale unui număr de 63 de personalităţi naţionale şi internationale,  ca răspuns la întrebarea “De ce limba noastră e  română?” Reţinem din argumentele lui Mihai Eminescu: 1. “Dacă în limbă nu s-are reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: “Aşa voiesc eu să fiu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? Prin urmare, simplul fapt că noi , românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, “una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim noi şi nu altfel”; 2. “Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români”. Paginile următoare sunt dedicate Basarabiei. Cititorii vor găsi partea a doua a  reportajului de la Bălţi, unde  au avut loc o serie de activităţi dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România, în acest număr aspecte de la simpozionul “Unirea Basarabiei cu România: valori spirituale şi educaţie”.  O atenţie deosebită acordă revista şi Conferinţelor anuale de Instalaţii ale Universităţilor Tehnice din Iaşi şi Chişinău. La dezbaterile tehnice   au luat parte reprezentanţi ai elitei tehnice din domeniu, existente în cele două state româneşti.  Paginile revistei ne orientează spre comuna Mereni (raionul Anenii Noi) unde a avut loc o confernţă ştiinţifică sub genericul “75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia”, unde Ioan Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie USM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova “Alexandru Moşanu”,  a prezentat studiul de caz “Deportările din 5-7 iulie 1949 din raza raionului Vadul lui Vodă, RSS Moldovenească”, iar eleva Maria Siretean  a dat citire unui fragment din eseul său “Contextul istoric general din perioada deportărilor staliniste”, eseu care a câştigat marele premiu.
2. “ŢARA DE SUS” (nr. 1-2 din 2024, periodic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, manager: Iustina Irimia-Cenuşă; referent: Daliana Bejan; lector: Florentina Toniţă, iconografie: Sorin Ivasciuc).Publică în această ediţie: Iustina Irimia-Cenuşă, Ciprian Iacinschi, Corneliu Iaţu, Mariana Ichim Hodan, Victor Tănasă,  Daliana Bejan, Gabriel Asoltanei, Cristina Rîznic, Al. D. Funduianu, Ciprian Lungu, Dorel Gaftoneanu, Mihaela Viziteu şi Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu portretele celor două personalităţi ale meşteşugului popular botoşănean, cărora în 2023 li s-au acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu: Ileana Ţîrliman şi Constantin Ciubotariţa.  Al. D. Funduianu scrie despre ultimele cărţi ale lui Vasile Ungureanu, considerându-l  „un OM al datoriilor împlinite”:„În cei aproape 50 de ani de când ne cunoaştem, am scris în mai multe rânduri, despre omul, intelectualul, scriitorul/cărturarul Vasile Ungureanu. Am scris cronici de întâmpinare/semnale editoriale la majoritatea cărţilor pe care le-a publicat. L-am apreciat pentru devotamentul şi profesionalismul dovedit în calitatea de profesor de limba şi literatura română, coleg de cancelarie şi prieten, director de cămin cultural, folclorist, publicist şi scriitor, dar şi de membru dedicat comunităţii tudorene. Familist devotat şi respectat, constructor harnic şi iscusit, remarcabil pictor, maestru iconar etc. Pentru toate acestea, eminentul profesor Vasile Ungureanu a fost răsplătit cu importante distincţii, între care o menţionez doar pe cea de Cetăţean de Onoare al Comunei Tudora.” Dorel Mihai Gaftoneanu face un scurt rezumat al cercetărilor sale, sau în colaborare, prin arhivele naţionale, legând numele înaintaşilor poetului Mihai Eminescu de vatra veche a satului Bursuceni, concretizate în studiul său „Naşterea, renaşterea şi stingerea unei legende”.  Volumul conţine biografii sentimentale, documente şi controversă despre care autorul spune: „…vine de la povestirea de familie – o legendă pentru generaţiile anterioare, confirmată, stinsă, de documentele găsite în arhive. Ne-am propus şi am schiţat o carte, un minifilm documentar şi un modest monument cu plăci de marmură inscripţionate”.  Corneliu Iaţu face un laudaţio lui George Şpaiuc,  artistul  căruia „nectarul zeilor sau „roua coborâtă din stele” i-a fost servită atunci când ursitoarele i-au hotărât destinul”. Alte pagini ale revistei fac referire la  obiectivele pentru care a fost creată: festivaluri de datini şi obiceiuri, moştenirile muzicale de altădată, creaţia eminesciană, şezătorile iernii, târgul mărţişorului,  arte vizuale, muzica sacră,  arta ouălor încondeiate, frumuseţea sacră a pricesnelor, personalităţi care promovează cultura tradiţională, tineri interpreţi de folclor, relaţia tradiţie – modernitate, folclor coregrafic etc.