O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DOUĂ REVISTE BOTOŞĂNENE
Am intrat în posesia a încă două reviste care apar la Botoşani:
“VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” ( nr. 55, iulie – septembrie 2024, periodic al Filialei judeţene Botoşani a “Uniunii Vatra Românească”, redactor-şef : Paul – Mircea Iordache).Revista se deschide cu un articol semnat de Nicolae Dabija a cărui arhitectură se mulează pe argumente şi mărturii ale unui număr de 63 de personalităţi naţionale şi internationale, ca răspuns la întrebarea “De ce limba noastră e română?” Reţinem din argumentele lui Mihai Eminescu: 1. “Dacă în limbă nu s-are reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: “Aşa voiesc eu să fiu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? Prin urmare, simplul fapt că noi , românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, “una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim noi şi nu altfel”; 2. “Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români”. Paginile următoare sunt dedicate Basarabiei. Cititorii vor găsi partea a doua a reportajului de la Bălţi, unde au avut loc o serie de activităţi dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România, în acest număr aspecte de la simpozionul “Unirea Basarabiei cu România: valori spirituale şi educaţie”. O atenţie deosebită acordă revista şi Conferinţelor anuale de Instalaţii ale Universităţilor Tehnice din Iaşi şi Chişinău. La dezbaterile tehnice au luat parte reprezentanţi ai elitei tehnice din domeniu, existente în cele două state româneşti. Paginile revistei ne orientează spre comuna Mereni (raionul Anenii Noi) unde a avut loc o confernţă ştiinţifică sub genericul “75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia”, unde Ioan Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie USM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova “Alexandru Moşanu”, a prezentat studiul de caz “Deportările din 5-7 iulie 1949 din raza raionului Vadul lui Vodă, RSS Moldovenească”, iar eleva Maria Siretean a dat citire unui fragment din eseul său “Contextul istoric general din perioada deportărilor staliniste”, eseu care a câştigat marele premiu.
“ŢARA DE SUS” (nr. 1-2 din 2024, periodic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, manager: Iustina Irimia-Cenuşă; referent: Daliana Bejan; lector: Florentina Toniţă, iconografie: Sorin Ivasciuc).Publică în această ediţie: Iustina Irimia-Cenuşă, Ciprian Iacinschi, Corneliu Iaţu, Mariana Ichim Hodan, Victor Tănasă, Daliana Bejan, Gabriel Asoltanei, Cristina Rîznic, Al. D. Funduianu, Ciprian Lungu, Dorel Gaftoneanu, Mihaela Viziteu şi Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu portretele celor două personalităţi ale meşteşugului popular botoşănean, cărora în 2023 li s-au acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu: Ileana Ţîrliman şi Constantin Ciubotariţa. Al. D. Funduianu scrie despre ultimele cărţi ale lui Vasile Ungureanu, considerându-l „un OM al datoriilor împlinite”:„În cei aproape 50 de ani de când ne cunoaştem, am scris în mai multe rânduri, despre omul, intelectualul, scriitorul/cărturarul Vasile Ungureanu. Am scris cronici de întâmpinare/semnale editoriale la majoritatea cărţilor pe care le-a publicat. L-am apreciat pentru devotamentul şi profesionalismul dovedit în calitatea de profesor de limba şi literatura română, coleg de cancelarie şi prieten, director de cămin cultural, folclorist, publicist şi scriitor, dar şi de membru dedicat comunităţii tudorene. Familist devotat şi respectat, constructor harnic şi iscusit, remarcabil pictor, maestru iconar etc. Pentru toate acestea, eminentul profesor Vasile Ungureanu a fost răsplătit cu importante distincţii, între care o menţionez doar pe cea de Cetăţean de Onoare al Comunei Tudora.” Dorel Mihai Gaftoneanu face un scurt rezumat al cercetărilor sale, sau în colaborare, prin arhivele naţionale, legând numele înaintaşilor poetului Mihai Eminescu de vatra veche a satului Bursuceni, concretizate în studiul său „Naşterea, renaşterea şi stingerea unei legende”. Volumul conţine biografii sentimentale, documente şi controversă despre care autorul spune: „…vine de la povestirea de familie – o legendă pentru generaţiile anterioare, confirmată, stinsă, de documentele găsite în arhive. Ne-am propus şi am schiţat o carte, un minifilm documentar şi un modest monument cu plăci de marmură inscripţionate”. Corneliu Iaţu face un laudaţio lui George Şpaiuc, artistul căruia „nectarul zeilor sau „roua coborâtă din stele” i-a fost servită atunci când ursitoarele i-au hotărât destinul”.Alte pagini ale revistei fac referire la obiectivele pentru care a fost creată: festivaluri de datini şi obiceiuri, moştenirile muzicale de altădată, creaţia eminesciană, şezătorile iernii, târgul mărţişorului, arte vizuale, muzica sacră, arta ouălor încondeiate, frumuseţea sacră a pricesnelor, personalităţi care promovează cultura tradiţională, tineri interpreţi de folclor, relaţia tradiţie – modernitate, folclor coregrafic etc.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sâmbătă, satul Victoria din comuna Stăuceni a fost cu adevărat în sărbătoare. Localnicii, alături de credincioși veniți din alte zone ale județului Botoșani, au participat cu emoție și recunoștință la un eveniment dedicat unuia dintre cei mai importanți ierarhi ai Ortodoxiei românești, Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu, fiu al acestor meleaguri și al cincilea Patriarh al României.
Momentul a avut o încărcătură aparte, și a coincis cu un eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română care a avut loc cu o zi înainte și anume canonizarea a 16 sfinte femei, fapt ce a sporit solemnitatea zilei.
La biserica din Victoria, ctitorită de Preafericitul Teoctist, a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoți, alături de părintele paroh al bisericii „Nașterea Maicii Domnului”, pr. Bogdan Azamfirei.
La Sfânta Liturghie au participat și oficialități locale și județene, printre care senatorul Doina Federovici, și primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș, cunoscut drept un susținător al valorilor culturale și creștine din zonă.
După momentele înălțătoare ale Sfintei Liturghii, în biserică a fost oficiat parastasul pentru odihna sufletului Preafericitului Părinte Teoctist, în semn de profundă prețuire și neuitare.
Ulterior, alaiul de preoți și credincioși s-a îndreptat către Casa Memorială din satul Tocileni, loc de pelerinaj sufletesc pentru cei care doresc să păstreze vie amintirea marelui patriarh. Zeci de persoane au fost prezente, demonstrând că legăturile clădite pe dragoste, credință și recunoștință vor dăinui peste vreme.
Publicitate
După slujba parastasului oficiată la Tocileni, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt emoționant, evocând personalitatea marcantă a Preafericitului Teoctist și subliniind atașamentul sincer al comunității, care se adună an de an pentru a-i cinsti memoria.
Evenimentul s-a încheiat cu o agapă frățească, unde nelipsitele sărmăluțe au fost pregătite cu grijă de gospodinele din Tocileni. Acestea au dovedit încă o dată că, pe lângă evlavie și respect pentru moștenirea spirituală a patriarhului, sunt și păstrătoare iscusite ale tradițiilor culinare locale.
Părintele Patriarh Teoctist s-a născut în data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni din județul Botoșani. A primit numele de Teodor, fiind cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu. A intrat frate în Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi în Mănăstirea Neamț în anul 1931.
Studii
Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și a fost hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.
Între 1940-45 a studiat la Facultatea de Teologie din București, în paralel, îndeplinind diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.
Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași. În data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de Episcop vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul.
Părintele Teoctist a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.
Activitate pastorală
În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea).
La 25 februarie 1973 a fost întronizat Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie).
În data de 9 octombrie 1977, Părintele Teoctist a primit demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (ales la 25 septembrie).
Începând cu luna iulie a anului 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului. După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de Patriarh.
La data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.
Foto: facebook Biserica Adormirea Maicii Domnului Stîuceni
Duminică, 8 februarie 2026, începând cu ora 17:00, pe Stadionul Municipal din Botoșani, se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Metaloglobus București , meci contând pentru etapa 26 a sezonului regulat 2025–2026 al Superligii României.
Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării ordinii publice și protecției cetățenilor.
Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 15:00. Pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, se recomandă publicului sosirea din timp la porțile de intrare.
Toți participanții vor fi supuși unui control corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta stadionului vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii de materiale pirotehnice și alte obiecte interzise.
Recomandări pentru spectatori:
* Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.
* Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.
* Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.
* Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.
* Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.
Precizări legale:
Potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare la adresa altor spectatori, oficiali sau forțe de ordine constituie contravenție și se sancționează cu:
* Amenzi cuprinse între 150 și 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de muncă în folosul comunității.
* În cazul amenințării forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 lei amendă și 150 ore de muncă în folosul comunității, precum și interzicerea accesului la competițiile sportive pentru o perioadă de 6 luni.
Jandarmeria Română reamintește că siguranța tuturor participanților este prioritară. Orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.
Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare și vă dorim un spectacol sportiv fără incidente!
Sâmbătă, polițiștii din Mihăileni au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară , în localitățile Lozna și Vârful Câmpului, la două persoane bănuite de comiterea infracțiunii de furt de material lemnos .
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în perioada 27 ianuarie – 02 februarie 2026, cei doi au sustras un număr de 12 arbori de diferite specii, cauzând un prejudiciu în valoare de 2.000 de lei .
La domiciliul celor doi bărbați, au fost identificate mai multe mijloace de probe care interesează cauza, fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.
Bărbații au fost conduși la sediul poliției, în baza unor mandate de aducere, pentru audieri .
La activitate am beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale Botoșani .
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de furt de material lemnos .
Vineri, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, în cazul unei femei de 43 de ani, din municipiul Botoșani, cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.
Din verificările efectuate de polițiști, a reieși faptul că aceasta ar fi încălcat cu rea credință obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar.
Mai mult decât atât, la data de 21 ianuarie 2026, profitând de neatenția victimei, o tânără de 30 de ani, din municipiul Botoșani, i-ar fi sustras acesteia portofelul pe care îl avea într-un rucsac.
Inițial, față de aceasta a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind arestată preventiv pentru 30 de zile.