Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (283)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

ÎN DIALOG  CU PROFESORUL OCTOGENAR  NICOLAE  BRĂDĂŢENU, FOST INSPECTOR ŞCOLAR (PARTEA a II-a)

Georgică Manole: Pe când o carte intitulată “Amintiri despre viaţa de inspector”?

Nicolae Brădăţeanu: N-a sosit momentul, cu toate că mai am un teanc de caiete ordonate pe ani. Consider că nu sunt omul potrivit pentru aşa ceva, dar, ca simplă amintire, am una care s-ar putea intitula “Cum am ţinut în braţe un ministru”.  Se întâmpla în aprilie 1987 când, împreună cu inspectorul general Mihai Matei, l-am întâmpinat la gară pe cel mai înalt delegat din partea Ministerului la faza finală a Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română, ministrul Ioan Teoreanu. Cum vagonul de dormit se afla  lângă locomotivă care a tras hăt departe de peron, distanţa dintre scara vagonului şi pământul gol era de peste un metro. După un “Să trăiţi şi bine aţi venit!”, domnul general i-a preluat geanta de voiaj, iar eu l-am luat pur şi simplu în braţe pentru o aterizare uşoară pe care numai un profesor de educaţie fizică ştie s-o facă. Norocul meu a fost că ministrul nu avea decât 70 de kilograme şi  nu s-a întâmplat să fie Suzana Gâdea. Cu ce m-am ales? Pentru cei care nu m-au crezut că am intrat în birou la ministrul Şora pentru a obţine aprobarea înfiinţării Liceului Sportiv, le spun că de la această întâmplare mi-a venit curajul, sau mai bine zis tupeul. Sau, când a venit  Aneta Spornic şi a dorit să cunoască aparatul I. S. J., a dat mâna cu inspectorii şi, de când i-am sărutat mâna am scăpat de herpesurile care se repetau.  Când mergeam la minister  pentru diferite aprobări (posturi, clase, grupe etc.), în faţa inspectorilor care mă cunoşteau bine îi întrebam: “PEŞTE KENT timp mai VIN”. Sau, în urma brigăzii de la Flămânzi, toşi inspectorii scriau pe ordinul de deplasare  “Sosit Flămânzi” şi “Plecat Flămânzi”. Eu am scris “Sosit FLĂMÂNZI”, “Plecat SĂTUI”. De la partid ne întrebau ce putem face ca elevii să nu mai meargă de sărbători cu Steaua, atunci eu am zis că “Să meargă cu Dinamo!”. O altă situaţie hazlie a fost când am fost chemat la partid la ora 9, la camera 10, iar eu m-am dus la ora 10, la camera 9. Am acasă o adeverinţă din care rezultă că sunt “OM”, şi asta fiindcă secretara nu a mai adăugat şi “AL MUNCII”. Am avut şi o adeverinţă că  sunt inspector  “COMPETENT”, fiindcă  CFR cerea printr-o adresă “un cadru competent” pentru a se discuta  noul mers al trenurilor  în interesul tuturor categoriilor. Bineînţeles, aceste aspecte colorează, dar nu poate cuprinde întreaga activitate ca inspector, mai ales că la începutul anilor 80 postul de inspector s-a redus la jumătate de normă, completând cu munca educativă, una fără margini (colaborare cu UTC, cu Pionierii, tabere, excursii, PTAP, Gărzi Patriotice etc.), toate spărgându-se în capul meu.

  1. M.: Începând cu 10 ianuarie 1991 aţi revenit la catedră la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, un colegiu de prestigiu.
  2. B.: Mai întâi o precizare. În mod normal trebuia să mă întorc la catedra de la Liceul Pedagogic., însă un ordin al ministrului care a interzis rezervările de catedre la acest profil, m-a lăsat în aer, urmând un transfer din oficiu la Liceul “Mihai Eminescu” începând cu anul 1985. Dacă prima m-a dezavantajat, a doua situaţie m-a avantajat întrucât o hotărîre data de Guvern preciza că inspectorii şcolari cu mai mult de 6 ani în această funcţie să revină la catedră, iar eu care făcusem de trei ori şi încă ceva am nimerit bine. Începând cu 10 ianuarie 1991, la Liceul “Mihai Eminescu” am întâlnit un colectiv minunat ca ţinută şi prestigiu şi elevi dornici de performanţă. Pe plan sportiv am implementat pasiunea şi specializarea mea din facultate, voleiul. Am început cu un campionat intern de volei, atât la băieţi cât şi la fete, dublat de o riguroasă selecţie şi antrenamente pe baze ştiinţifice. Rezultatele nu au întârziat să apară. Cu echipele pregătite de mine, în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, trecând peste etapele judeţene şi zonale, am reprezentat judeţul Botoşani la nouă finale pe ţară: două la băieţi şi şapte la fete. Rezultate? Niciodată ultimul loc, doar cele mai mari. Cu echipele de fete: campioană naţională în 2005, trei locuri III, două locuri IV, an în care Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”  a câştigat toate titlurile (volei gimnaziu fete şi băieţi, volei licee fete şi băieţi). Au fost şi premii individuale: Iulia Oniciuc (cea mai tehnică jucătoare), Iulia Parpalea (cea mai bună ridicătoare), Cristina Roman (cea mai bună trăgătoare) ş. a.
  3. G.: Un sfat pentru tinerii profesori de educaţie fizică?
  4. B.: Să fie ce am fost noi şi… mai mult decât atât! Să nu se descurajeze, să continue cu selecţia şi pregătirile, fiindcă judeţul nostru dispune de un potential enorm în rândul tinerilor.
  5. G.: Aţi cochetat şi cu tenisul. Cum a fost?
  6. B.: Corect definit tenis de câmp,  fiindcă uneori se mai consideră a fi şi tenis de masă, care este un sport puţin asemănător ca tehnică, dar total diferit.  Lucrurile au stat cam aşa: revenit la catedră la vârsta de 50 de ani, mi-a trebuit o perioadă de acomodare, încărcată cu exerciţii fizice specifice pentru a avea o condiţie bună să pot demonstra în faţa elevilor cât mai bine elementele din programa şcolară printre care am inclus şi tenisul de camp şi, cu o carte privind tehnica de lovire în faţă, cu racheta în dreapta şi cu mingea în stânga, dar şi cu un perete neprimitor, cu un fileu desenat, am început iniţierea pe cont propriu, folosindu-mă de cunoştinţele, priceperile şi deprinderile anterioare. Continuând  cu  nişte amici ce practicau de ceva ani  tenisul de camp şi cu ceva progrese, am mers direct la concursuri de veterani unde, la început, am suportat înfrângeri ruşinoase. Păstrând distanţa de cei mai buni, au venit, totuşi, şi rezultatele, urcând în clasamentul national (datele există pe siteul F. R. A.). Am câştigat şi câteva turnee la categoria mea, cum ar fi cele de la Piatra Neamţ, Iaşi şi Baia Mare, sau cel de la dublu de la Alba Iulia, toate după 2000,  amintind anii şi locul al III-lea la Cupa Aviaţiei de la Bucureşti. Toate aceste trofee le păstrez cu sfinţenie împreună cu diplomele oficiale, spre aducere aminte. Poate ar trebui să amintesc faptul că iarna ieşeam împreună cu copiii mei la schi pe acolo pe unde acum este complexul Cornişa.  În timp ce copiii mei schiază, eu am abandonat acest sport al sănătăţii rămânând doar cu nostalgia vremurilor pe care le-am inclus în următorul catren: “Când cade lin întâia nea / Privind la schiuri şi la  beţe, /  Uit că “iarna” vieţii-i grea / Şi-alunec spre… tinereţe”. (VA URMA)

 

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Intrarea în UE se schimbă: Sistemul EES pornește oficial în 12 puncte de frontieră

Publicat

acum 23 de minute

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) funcționează începând de miercuri cu preluarea datelor biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – în cele 12 puncte de trecere a frontierei în care a fost deja implementat.

‘La acest moment, sistemul este operațional în următoarele puncte de trecere a frontierei: Sighet (județul Maramureș), Vicovu de Sus (județul Suceava), Stânca și Racovăț (județul Botoșani), Midia (județul Constanța), Naidaș (județul Caraș-Severin), Jimbolia, Lunga, Moravița (județul Timiș), Halmeu (județul Satu Mare), aeroporturile Suceava și Sibiu’, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis AGERPRES.

 

EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile).

Pentru fiecare cetățean non-UE, sistemul înregistrează data și locul de intrare și ieșire, colectează date alfanumerice și biometrice și calculează automat durata șederii legale.

‘La prima intrare vor fi prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră’, arată sursa citată.

Publicitate

 

Datele vor fi păstrate timp de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii duratei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.

Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Anunț de interes public: Revizuire autorizație de mediu SC HIDROPLASTO SRL

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

SC HIDROPLASTO SRL solicită revizuirea autorizației de mediu pentru obiectivul „Fabrică colectare și prelucrare mase plastice” situat în Cătamărăști Deal, com. Mihai Eminescu, str. Pacea nr. 26, județul Botoșani.

Contestațiile se depun la sediul Direcției Județene de Mediu Botoșani din B-dul Mihai Eminescu nr. 44 în termen de 5 zile de la data apariției prezentului anunț.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povești la gura sobei”, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a bibliotecii

Vineri, 12 decembrie 2025, ora 13:00, Filialanr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene’Mihai Eminescu’ Botoșani organizează activitatea ‘Povești la gura sobei’, un eveniment care îi invită pe copii să pătrundă în atmosfera caldă și liniștită a poveștilor de iarnă.

Participă elevii Clasei I B Step by Step ‘Veverițele Curioase’ din cadrul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu.

În cadrul plăcut al secției, copiii vor descoperi farmecul poveștilor citite și interpretate, vor participa la jocuri de imaginație, vor crea mici texte inspirate de iarnă și vor lucra în ateliere tematice.

O întâlnire plină de simplitatea și bucuria copilăriei, unde spiritul poveștilor de iarnă prinde viață.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Explozie de conținut periculos cu minori în mediul online. Autoritățile lansează campania: „Dacă locul ei nu e în ramă, oprește distribuirea!”

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 10.12.2025

de

Publicitate

„Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”: campanie-avertisment: Proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător, în creștere îngrijorătoare

 

Peste 90.000 de link-uri individuale raportate în 45.245 de sesizări primite prin linia esc_Abuz privind materiale de exploatare a minorilor în 2025

 

București, 10 decembrie 2025: Organizația Salvați Copiii România avertizează asupra faptului că proliferarea în mediul online a imaginilor ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor sau cele care prezintă conținut dăunător a crescut față de anul trecut cu 133%. O serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – se alătură astfel campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a reaminti că, în mediul digital, responsabilitatea nu se oprește la cel care apasă pe declanșator. La linia de raportare esc_ABUZ a Organizatiei Salvați Copiii, care vizează conținutul ilegal sau dăunător pentru copii din mediul online, au fost primite, în perioada 01.01- 03.12.2025, 45.245 de raportări conținând peste 90.000 de link-uri individuale.

 

Publicitate

Aceste cifre arată o nevoie crescută de a conștientiza riscurile online la care sunt expuși copiii și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția acestora în mediul digital.

 

Inițiativa „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe” aduce în prim-plan riscurile distribuirii necontrolate a datelor personale și îi invită pe tineri să privească altfel gesturile aparent inofensive din online. Printr-un mesaj direct și ușor de reținut, campania propune un criteriu simplu de decizie: dacă o fotografie nu ar putea fi pusă într-o ramă, atunci nu ar trebui să fie văzută de alții și, cu atât mai puțin, distribuită. În același timp, campania evită orice ton de culpabilizare: adolescentele nu sunt învinovățite sau reduse la statutul de victime, ci încurajate să spună „nu” atunci când sunt puse sub presiune și să ceară ajutor atunci când simt că nu mai au control asupra situației.

 

Demersul început în această toamnă continuă printr-o expoziție fotografică, construită ca o celebrare a fotografiilor care merită să fie înrămate și privite de o lume întreagă. Imagini rare din adolescența unor persoane publice, admirate pentru parcursul lor, reamintesc o vârstă complicată, dar memorabilă. Fotografii cu voluntarii Salvați Copiii România spun povestea dorinței de a face bine fără a aștepta nimic la schimb, iar instantanee din activitățile organizației surprind inițiativele care au produs schimbare în comunități. Fiecare fotografie poartă o poveste și, prin așezarea ei în ramă, trece simbolic pragul de a fi expusă, asumată și împărtășită în siguranță.

 

Expoziția de fotografie poate fi vizitată în perioada 10–17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra (București), în intervalul orar 12:00–18:00.

 

În acest contrast stă mesajul central al expoziției: există imagini prețioase care pot fi celebrate și există imagini care nu ar trebui împărtășite cu nimeni, pentru că pot afecta profund adolescențe. Expoziția devine, astfel, un gest-simbol care continuă și întărește mesajul campaniei Salvați Copiii România.

 

Printre persoanele publice care au ales să susțină această expoziție-manifest se numără Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței.

 

“În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. Iar atunci când o fotografie nu e de pus în ramă, nu e nici de trimis pe internet. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. De aceea, avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos. Prevenția începe cu noi toți, cu un singur gest care poate opri un abuz.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

 

Uneori, abuzul nu începe cu un agresor, ci cu un simplu “trimite mai departe”. Materialele încadrate în categoria celor de abuz sexual asupra minorilor, care au fost produse chiar de către victimele copii (autogenerate – Self-Generated Child Sexual Abuse Material) reprezintă conținut cu caracter sexual care implică un minor și care este produs direct de copil, de regulă prin intermediul propriului telefon inteligent. Conform INHOPE1, chiar dacă materialele explicite au fost inițial trimise de către minor, odată ce copilul pierde controlul asupra lor, acestea sunt descărcate – prin metoda capturii de ecran, iar ulterior distribuite, iar situația devine de exploatare. Totodată, INHOPE subliniază că producerea voluntară a materialelor nu reduce caracterul abuziv al acestora, deoarece pierderea controlului transformă situația într-o formă clară de exploatare digitală. Conform definiției IWF (Internet Watch Foundation)2, materialele autogenerate se referă la imagini sau videoclipuri cu minori care produc singuri conținut cu caracter sexual, imagini ce pot fi ulterior exploatate în scopuri sexuale. Acest punct de vedere este împărtășit și de alte organizații internaționale, precum We Protect Global Alliance3, care consideră că mediul digital a agravat fundamental riscurile pentru copii.

Fenomenul materialelor autogenerate care implică abuz sexual asupra minorilor (SG-CSAM) a înregistrat o creștere bruscă începând cu perioada pandemiei, când izolarea, trecerea la mediul online și timpul îndelungat petrecut de copii în spațiul digital au creat condiții favorabile pentru interacțiuni nesigure și contact cu persoane necunoscute 4. Această creștere nu a fost temporară. Nivelul conținutului de tip SG-CSAM continuă să se mențină ridicat și să se amplifice, pe fondul utilizării masive a dispozitivelor mobile, expunerii constante la diferite rețele sociale, funcțiilor de mesagerie criptată și anonimizării crescute a interacțiunilor online 5.

 

Necesitatea înlocuirii sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor”

Legislația română, prin Codul Penal (Legea nr. 286/2009, art. 374)6, folosește sintagma „materiale pornografice cu minori” pentru a defini și sancționa producerea, deținerea, distribuirea și promovarea oricărui material ce prezintă un minor în ipostaze sexuale explicite. Deși articolul interzice toate formele de creare și circulație a acestor materiale, considerăm că denumirea infracțiunii este inexactă. În context uzual, termenul „pornografie” este folosit pentru a descrie activități sexuale legale, consensuale între adulți sau materiale destinate exclusiv adulților, produse fără existența unei victime. Copiii nu pot consimți la un act sexual și nu pot participa legal la realizarea de conținut sexual, astfel că „pornografie” și „pornografie infantilă” sunt termeni incompatibili și se exclud reciproc.

De aceea, considerăm că materialele care arată minori în contexte sexuale nu sunt produse pornografice, ci probe ale unei infracțiuni grave, ce documentează un abuz sexual asupra unui copil. Folosirea termenului „pornografie” în relație cu abuzul asupra minorilor minimizează gravitatea faptelor, estompează diferența fundamentală dintre conținutul sexual legal și cel ilegal și riscă să normalizeze sau să banalizeze victimizarea copiilor.

Organizațiile internaționale recomandă în mod constant înlocuirea termenului „pornografie infantilă” cu sintagme care descriu precis această formă de abuz, precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” și „exploatare sexuală a copiilor”, deoarece acestea reflectă cu acuratețe natura infracțională a faptelor și statutul de victimă a copilului. Terminologia actualizată pune accent pe definirea abuzului, respectiv manipularea la care este supus minorul și pe traumele psihice și fizice asociate.

Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale de abuz sexual asupra copiilor” nu este doar o modificare terminologică, ci o aliniere necesară la standardele europene și internaționale, care recunoaște natura reală a acestor materiale: nu produse destinate consumului, ci dovezi ale unei infracțiuni severe, imprescriptibile și cu efecte profund traumatizante asupra minorului victimă.

 

Context:

 

Conform raportului anual al Internet Watch Foundation din 2024 https://www.iwf.org.uk/annual-data-insights-report-2024/data-and-insights/reports-assessment/, 91% dintre rapoartele clasificate ca ilegale de către analiștii IWF conțineau materiale auto-generate. Dintre rapoartele care prezentau materiale auto-generate, 94% se refereau la victime de sex feminin.

 

Din raportul anual INHOPE 2024: Victimele de sex feminin au continuat să fie reprezentate în mod covârșitor, reprezentând 98,71% din cazurile raportate, o creștere față de 94,60% în 2023. În contrast, procentul victimelor de sex masculin a scăzut semnificativ, de la 3,66% în 2023 la doar 0,76% în 2024. (raportul anual INHOPE, pagina 30)

 

Un analist de la o linie telefonică de urgență membră INHOPE a estimat că numai în 2024, linia telefonică de urgență a gestionat înregistrări online care descriau cel puțin 30.000 de copii. Un memento îngrozitor că aceste înregistrări documentează crime reale care afectează copii reali. (raportul anual INHOPE, pagina 19)

 

Cel mai recent studiu al organizatiei Salvati Copiii arată că un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

 

În plus, doar 9% dintre părinți declară că știu faptul că copilul lor s-a confruntat în ultimul an cu o situație neplăcută online.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending