Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (278)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Vlahuţă, aflat în faţa statuii lui Ovidiu, din Constanţa: „Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile minore ale cetăţenilor români, şi în a căror limbă melodioasă şi sonoră, ca şi versurile tale, ai regăsi cu atâta sfinţenie păstrate urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău” (vezi „Magazin” din 26 mai 1984);

Câteva definiţii: 1. prostul  (nu ştie şi nu ştie că nu ştie); 2. neştiutorul (nu ştie dar ştie că nu ştie); 3. adormitul (ştie şi nu ştie că ştie); 4. înţeleptul (ştie şi ştie că ştie). În aceste  situaţii prostul trebuie ocolit, neştiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înţeleptul trebuie ascultat;

Mircea Eliade despre Emil Cioran: „Îl cunosc foarte bine pe Cioran. Eram prieteni încă din România, din perioada anilor 1933-1938., şi am fost fericit să-l regăsesc aici la Paris. Îl admiram pe Cioran de la primele sale articole publicate în 1932, când avea abia 21 de ani. Cultura filozofică şi literară pe care o avea era extraordinară pentru vârsta lui. Citise deja Hegel şi Nietzsche, misticii germani şi pe Schavagosha  Pe de altă parte,  avea, încă de tânăr, o nemaipomenită măiestrie literară. Scria la fel de bine eseuri filozofice ca şi articole pamflet de o forţă extraordinară: l-am putea compara cu autorii apocaliptici şi cu cei mai cunoscuţi pamfletari politici. Prima sa carte în româneşte, „Pe culmile disperării”, era captivantă ca un roman, iar în 8unele părţi, melancolică şi înspăimântătoare.  Cioran scria atât de bine în româneşte, încât nimeni nu şi-ar fi imaginat că într-o zi va dovedi aceeaşi perfecţiune literară în franţuzeşte. Cred că exemplul său este unic. E drept că ar trebui făcută o statistică. Cioran spunea,  foarte serios, că Flaubert avea dreptate să lucreze o noapte întreagă ca să evite un subjonctiv…” (vezi „SLAST” nr. 22 din 1984, preluare din convorbirea cu Claude-Henri Rocquet);

Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 37 din 2018,   publică eseul „Rusul la bătrâneţe”. Reţinem: „Cum îmbătrânesc intelectualii ruşi eminenţi, vârfurile „intelighenţiei” din Sankt-Petersburg ori Moscova, dacă au plecat din Rusia? La fel ca toţi ceilalţi oameni, am fi tentaţi să răspundem, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. La bătrâneţe, marele intelectual rus adaugă aurei lui o nuanţă suplimentară spre deosebire de englezi, francezi, germani, italieni sau spanioli, ruşii îmbătrânesc reîntorcându-se cu fervoare la Rusia lor iubită lăsată în urmă. Revenirea explicită la aria rusească şi la limba rusă e semnul lor indubitabil de senectute.

Publicitate

            La fel ca ruşii reacţionează şi românii, bulgarii, maghiarii sau albanezii aflaţi în aceeaşi situaţie. Ei sunt însă din păcate mai puţini ca număr şi mai puţin semnificativi ca celebritate. (Câţi ştim de exemplu că, aflat în prada unei boli avansate, înainte de a se stinge, Cioran nu mai vorbea decât româna, adică limba pe care încercase toată viaţa să o uite?)”;

Ovid Densuşianu în 1911: „Aţi aruncat vreodată ochii peste lista donatorilor Universităţii noastre? Nu veţi găsi un nume dintre acelea care se văd zilnic prin „carnetele mondene”. Aristocraţia română şi Universitatea sunt cuvinte care nu se pot apropia – sunt ca apa şi untdelemnul. Cei mai buni români sunt străinii Halfon sau Hille, care au dăruit Universităţii române zeci de mii de lei, pe când din aristocraţia română nu se vede nimeni alături de dânşii”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică un interviu cu chirurgul Martin S. Martin, unul din prietenii buni ai lui Nichita Stănescu. Reţinem: 1. „Umanitatea şi tehnica vor fi luate, vor fi considerate împreună, la pachet”; 2. „[Textul ] niciodată nu va muri. Cât timp vor exista oameni, vor exista şi textele. Viaţa textelor este legată de viaţa oamenilor”; 3. “Din puterea actuală, foarte mare deja, a biologiei şi a geneticii derivă şi preocupările ei, dar şi riscurile”; 4. “Marii scriitori vindecă omenirea. O fac spunând adevărul, un adevăr pe care un om obişnuit nu îl poate vedea. O fac dându-ne acces la emoţii vindecătoare, înălţătoare, formatoare”; 5. “O mulţime dintre lucrurile critice din vieţile noastre – reprimarea, frica, anxietăţile, ura, invidia, greşelile de gândire – sunt educabile prin frecventzarea marilor scriitori”; 6. “Cultura formează interesul real faţă de persoana umană, responsabilitatea de om”; 7. “Responsabilitatea îţi interzice dreptul de a fi slab, de a ceda, de a te lăsa deprimat, înmuiat”;

Chirurgul Martin  S. Martin, în „România literară” nr. 37 din 2018, despre Nichita Stănescu: „Omul acela era de o mare inteligenţă. Nu era numai un mare poet, ci putea să înţeleagă şi să explice lucruri de mare fineţe din varii domenii. Cei mai mulţi şi-l amintesc pe Nichita ca pe un mare poet, unii pentru stilul lui de viaţă, alţii pentru generozitatea lui extraordinară.  Dar nu sunt mulţi care vorbesc despre fantastica inteligenţă a lui Nichita. Era perspicace, prindea tot ce era important în secunde. Ghicea situaţiile, oamenii, făcea legături şi asociaţii rapide. Era un om extrem de inteligent care făcea poezie. Era genial. Avea tipul acela de genialitate care i-ar fi permis să fie, la limită, orice. Dacă şi-ar fi propus. Ar fi putut foarte bine să fie şi medic. Ceea ce, în chip subtil, prin poezia lui, chiar a fost…”;

Gheorghe Pituţ despre Nichita Stănescu: 1. „geniul lui Nichita Stănescu s-a manifestat printr-o energie a Logosului”; 2. „între Omul şi Poetul Nichita Stănescu există o identitate neştirbită la baza căreia stă cea mai înaltă morală, aceea a Frumosului; 3. „sufletul lui este un neistovit izvor de generozitate”; 4. „este un geniu al Poporului Român”; 5. „este un mare poet fiindcă ajunsese până acolo cu starea sa de Poet încât îşi ridicase toate bucuriile, suferinţele şi dorurile la aceeaşi înălţime”;

Constantin Călin despre Nichita Stănescu: 1. „a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici”; 2. „a prins „culoarul” bun, creat de Labiş pentru a se desfăşura în plenitudinea forţelor sale”; 3. „a trăit până  în ultima clipă ca poet”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Cât plătește anual statul pe concedii inventate

Publicat

acum 3 secunde

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a oferit explicații privind decizia controversată de a elimina plata primei zile de concediu medical, de la 1 februarie. Potrivit ministrului, măsura a fost necesară pentru a limita abuzurile din sistem, relatează alba24.ro.

Alexandru Rogobete a precizat că, potrivit analizelor realizate la nivelul Ministerului Sănătății, există „câteva milioane de concedii medicale fictive”, care costă statul între 1 și 1,5 miliarde de lei anual. Potrivit acestuia, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical toți pacienții cronici aflați în programele naționale de sănătate, gravidele și persoanele care au nevoie de spitalizare de zi.

Noile măsuri privind plata concediilor medicale. Economii de 120 de milioane de lei pe lună

„După măsurile din vară, controalele care se fac din vară și nu s-au oprit, numărul de concedii medicale a scăzut semnificativ și s-a înregistrat o economie la bugetul Sănătății de 120 de milioane de lei pe lună, în medie”, a declarat ministrul, în cadrul unei emisiuni la B1 TV.

Ministrul a subliniat că aproape 10% din bugetul național al Sănătății ajungea în această zonă, bani care, spune el, erau luați „de la gura bolnavului” pentru a acoperi concedii medicale inventate.

Alexandru Rogobete a precizat că măsura neplății primei zile de concediu medical a fost gândită ca un instrument de reducere a fraudei, nu ca o sancțiune generală.

„Vorbind plastic, sunt bani pe care-i luam de la gura bolnavului, ca să-i mut în concediile inventate ale unora. Acest fenomen, care a fost ignorat din indolență, nepăsare, frica de a nu agita spiritele, s-a maturizat și am ajuns într-un punct în care nu se mai putea continua”, a completat ministrul.

Cine va avea în continuare prima zi de concediu medical plătită

Rogobete a explicat că ordonanța adoptată în decembrie va fi nuanțată, astfel încât să nu afecteze persoanele cu probleme medicale grave, unde nu poate fi pusă la îndoială buna-credință.

Publicitate

„Această măsură, evident, trebuie nuanțată. Când vorbim de cancer, o femeie gravidă sau o boală rară, evident că nu vorbim de un concediu medical fictiv. Ținta era să reducem frauda, nu să afectăm pe toată lumea. Asta face această OUG care e în transparență pe pagina Ministerului Sănătății – vine să nuanțeze și să reducă măsura de neplată a primei zile de concedii acolo unde nu poate fi pus la îndoială că cineva încearcă să fraudeze sistemul sau să beneficieze de o zi de concediu medical fictivă. Exemplu: cancer, pacienții care fac radioterapie, chimioterapie, cei cu talasemie sau boli rare, gravidele…”, a precizat Alexandru Rogobete.

Astfel, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, bolnavii de cancer care urmează tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, persoanele cu boli rare sau talasemie, gravidele, precum și pacienții care necesită spitalizare de zi.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în urma controalelor, au fost aplicate „amenzi peste amenzi” în cazurile în care s-a constatat acordarea de concedii medicale fictive.

Ministrul Sănătății este de părere că, odată cu diminuarea semnificativă a acestui fenomen, măsura neplății primei zile de concediu medical ar putea fi una temporară și eliminată în viitor.

Citeste mai mult

Eveniment

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Moni Stănilă – Alexandru Vakulovski

Publicat

acum 38 de minute

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 19 februarie 2026, ora 11.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii februarie sunt scriitorii Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Evenimentul va avea loc la Liceul „Alexandru cel Bun” din Botoșani și va fi moderat de Lucia Țurcanu; profesoară-coordonatoare: Ionela Balan.

 MONI STĂNILĂ (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. Din 2010 trăiește în Chișinău, unde conduce, împreună cu Alexandru Vakulovski, cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Este redactor-șef al Editurii Prut.

În 2007 a publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe), iar în 2009 și-a făcut debutul în poezie cu Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides). A mai publicat volumele de poezie: Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015; Casa de Editură Max Blecher, 2025), O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Charmides, 2017), Ale noastre dintru ale noastre (Casa de editură Max Blecher, 2020), Ofsaid (Nemira, 2022).

Moni Stănilă este autoarea romanelor Al 4-lea (Tracus Arte, 2013; Polirom, 2024), Războiul solomonarilor (Polirom, 2018), Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Polirom, 2019), Țipă cât poți (Polirom, 2020) și a cărții pentru copii Prietenii Soarelui (cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa; Prut, 2024).

În 2023, a obținut Premiul Radio România Cultural și Premiul „Observator cultural” pentru volumul Ofsaid, cartea fiind tradusă în germană și suedeză. Este laureata Premiului „Constantin Stere” în domeniul literaturii, oferit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

 

Publicitate

ALEXANDRU VAKULOVSKI (n. 1978, Antonești, Ștefan Vodă) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat, împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi, revista online „Tiuk!”. A fost redactor-șef al revistei „Stare de Urgență” (2009) și redactor al „Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine” (2010). Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, iar din 2019 realizează, pentru aceeași instituție, interviurile sub genericul „Dialogurile bibliotecii”.

A debutat editorial cu romanul Pizdeţ (Aula, 2002; Polirom, 2020), nominalizat de ASPRO și „România literară” la Premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului 2002. În același an, a publicat volumul de poezie Oedip, regele mamei lui Freud  (Aula), urmat de: TU (împreună cu Mihail Vakulovski; Biblioteca de Poezie, 2002), ecstasy (Pontica, 2005), Dați foc la cărți (Tracus Arte, 2012 – Premiul „Transmodernitate” al Ministerului Culturii din Republica Moldova), Priveliști (Charmides, 2017), A cui e casa asta? (Charmides, 2020), Poezia Rock (Prut, 2024).

Este autorul romanelor: Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Idea Design & Print, 2004; Polirom, 2022), Bong (Polirom, 2007), 157 trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (Cartier, 2010), Urmuz. Cei dintâi trăsniți (Polirom, 2021). A mai publicat volumul de interviuri Afganii (Tracus Arte, 2016 – nominalizat la premiile revistei „Observator cultural”; Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova) și „povestea”  Ivan Turbincă 2.0 (Editura Muzeelor Literare, 2019).

Volumul de versuri Oedip, regele mamei lui Freud a fost tradus în limba maghiară, iar în limba franceză i-a apărut antologia Père, ouvre la porte.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 33 de ani, din Mitoc, evacuat din domiciliu pentru amenințare. Polițiștii au emis ordin de protecție

Publicat

acum 49 de minute

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Duminică, polițiștii din Vlăsinești au emis ordin de protecție provizoriu, pe numele unui tânăr, de 33 de ani, din comuna Mitoc, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie sub forma amenințării.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi provocat scandal la domiciliu și ar fi amenințat-o cu acte de violență pe concubina sa, creându-i o stare de temere.

 

În urma emiterii ordinului de protecție provizoriu, acesta a fost evacuat din locuința comună și are obligația de a nu se apropia la mai puțin de 200 de metri față de victimă.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările pentru infracțiunea de violență în familie.

Citeste mai mult

Eveniment

Rază de forță în județ: Peste 700 de persoane legitimate și amenzi de zeci de mii de lei într-o singură noapte

Publicat

acum 60 de minute

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

În noaptea de 7 înspre 8 februarie 2026, în intervalul orar 20:00-02:00, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, împreună cu polițiști de ordine publică, polițiști ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și jandarmi au organizat o razie de amploare, pe raza întregului județ, pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică în rândul cetățenilor.

 

Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane și localuri publice, precum și arterele rutiere din proximitatea acestor locuri, prilej cu care au fost legitimate peste 700 de persoane și verificate aproximativ 400 de autovehicule. 97 dintre conducătorii auto au fost testați alcoolscopic, rezultatele fiind negative.

 

Totodată, au fost verificate 20 de unități economice, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale, în valoare de 78.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale privind obligativitatea deținerii și utilizării caselor de marcat electronice și pentru nerespectarea legislații privind sistemele de securitate privată și de pază. În același context, au fost confiscați aproximativ 3.000 de lei, reprezentând numerar nefiscalizat.

 

Publicitate

De asemenea, au fost dispersate 17 grupuri de persoane, predispuse la comiterea de fapte antisociale, iar 10 dintre persoane au fost supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise.

 

În cadrul activităților au fost constatate 92 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 74.000 de lei. Dintre acestea, 68 au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și 17 pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending