Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (278)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Vlahuţă, aflat în faţa statuii lui Ovidiu, din Constanţa: „Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile minore ale cetăţenilor români, şi în a căror limbă melodioasă şi sonoră, ca şi versurile tale, ai regăsi cu atâta sfinţenie păstrate urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău” (vezi „Magazin” din 26 mai 1984);

Câteva definiţii: 1. prostul  (nu ştie şi nu ştie că nu ştie); 2. neştiutorul (nu ştie dar ştie că nu ştie); 3. adormitul (ştie şi nu ştie că ştie); 4. înţeleptul (ştie şi ştie că ştie). În aceste  situaţii prostul trebuie ocolit, neştiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înţeleptul trebuie ascultat;

Mircea Eliade despre Emil Cioran: „Îl cunosc foarte bine pe Cioran. Eram prieteni încă din România, din perioada anilor 1933-1938., şi am fost fericit să-l regăsesc aici la Paris. Îl admiram pe Cioran de la primele sale articole publicate în 1932, când avea abia 21 de ani. Cultura filozofică şi literară pe care o avea era extraordinară pentru vârsta lui. Citise deja Hegel şi Nietzsche, misticii germani şi pe Schavagosha  Pe de altă parte,  avea, încă de tânăr, o nemaipomenită măiestrie literară. Scria la fel de bine eseuri filozofice ca şi articole pamflet de o forţă extraordinară: l-am putea compara cu autorii apocaliptici şi cu cei mai cunoscuţi pamfletari politici. Prima sa carte în româneşte, „Pe culmile disperării”, era captivantă ca un roman, iar în 8unele părţi, melancolică şi înspăimântătoare.  Cioran scria atât de bine în româneşte, încât nimeni nu şi-ar fi imaginat că într-o zi va dovedi aceeaşi perfecţiune literară în franţuzeşte. Cred că exemplul său este unic. E drept că ar trebui făcută o statistică. Cioran spunea,  foarte serios, că Flaubert avea dreptate să lucreze o noapte întreagă ca să evite un subjonctiv…” (vezi „SLAST” nr. 22 din 1984, preluare din convorbirea cu Claude-Henri Rocquet);

Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 37 din 2018,   publică eseul „Rusul la bătrâneţe”. Reţinem: „Cum îmbătrânesc intelectualii ruşi eminenţi, vârfurile „intelighenţiei” din Sankt-Petersburg ori Moscova, dacă au plecat din Rusia? La fel ca toţi ceilalţi oameni, am fi tentaţi să răspundem, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. La bătrâneţe, marele intelectual rus adaugă aurei lui o nuanţă suplimentară spre deosebire de englezi, francezi, germani, italieni sau spanioli, ruşii îmbătrânesc reîntorcându-se cu fervoare la Rusia lor iubită lăsată în urmă. Revenirea explicită la aria rusească şi la limba rusă e semnul lor indubitabil de senectute.

Publicitate

            La fel ca ruşii reacţionează şi românii, bulgarii, maghiarii sau albanezii aflaţi în aceeaşi situaţie. Ei sunt însă din păcate mai puţini ca număr şi mai puţin semnificativi ca celebritate. (Câţi ştim de exemplu că, aflat în prada unei boli avansate, înainte de a se stinge, Cioran nu mai vorbea decât româna, adică limba pe care încercase toată viaţa să o uite?)”;

Ovid Densuşianu în 1911: „Aţi aruncat vreodată ochii peste lista donatorilor Universităţii noastre? Nu veţi găsi un nume dintre acelea care se văd zilnic prin „carnetele mondene”. Aristocraţia română şi Universitatea sunt cuvinte care nu se pot apropia – sunt ca apa şi untdelemnul. Cei mai buni români sunt străinii Halfon sau Hille, care au dăruit Universităţii române zeci de mii de lei, pe când din aristocraţia română nu se vede nimeni alături de dânşii”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică un interviu cu chirurgul Martin S. Martin, unul din prietenii buni ai lui Nichita Stănescu. Reţinem: 1. „Umanitatea şi tehnica vor fi luate, vor fi considerate împreună, la pachet”; 2. „[Textul ] niciodată nu va muri. Cât timp vor exista oameni, vor exista şi textele. Viaţa textelor este legată de viaţa oamenilor”; 3. “Din puterea actuală, foarte mare deja, a biologiei şi a geneticii derivă şi preocupările ei, dar şi riscurile”; 4. “Marii scriitori vindecă omenirea. O fac spunând adevărul, un adevăr pe care un om obişnuit nu îl poate vedea. O fac dându-ne acces la emoţii vindecătoare, înălţătoare, formatoare”; 5. “O mulţime dintre lucrurile critice din vieţile noastre – reprimarea, frica, anxietăţile, ura, invidia, greşelile de gândire – sunt educabile prin frecventzarea marilor scriitori”; 6. “Cultura formează interesul real faţă de persoana umană, responsabilitatea de om”; 7. “Responsabilitatea îţi interzice dreptul de a fi slab, de a ceda, de a te lăsa deprimat, înmuiat”;

Chirurgul Martin  S. Martin, în „România literară” nr. 37 din 2018, despre Nichita Stănescu: „Omul acela era de o mare inteligenţă. Nu era numai un mare poet, ci putea să înţeleagă şi să explice lucruri de mare fineţe din varii domenii. Cei mai mulţi şi-l amintesc pe Nichita ca pe un mare poet, unii pentru stilul lui de viaţă, alţii pentru generozitatea lui extraordinară.  Dar nu sunt mulţi care vorbesc despre fantastica inteligenţă a lui Nichita. Era perspicace, prindea tot ce era important în secunde. Ghicea situaţiile, oamenii, făcea legături şi asociaţii rapide. Era un om extrem de inteligent care făcea poezie. Era genial. Avea tipul acela de genialitate care i-ar fi permis să fie, la limită, orice. Dacă şi-ar fi propus. Ar fi putut foarte bine să fie şi medic. Ceea ce, în chip subtil, prin poezia lui, chiar a fost…”;

Gheorghe Pituţ despre Nichita Stănescu: 1. „geniul lui Nichita Stănescu s-a manifestat printr-o energie a Logosului”; 2. „între Omul şi Poetul Nichita Stănescu există o identitate neştirbită la baza căreia stă cea mai înaltă morală, aceea a Frumosului; 3. „sufletul lui este un neistovit izvor de generozitate”; 4. „este un geniu al Poporului Român”; 5. „este un mare poet fiindcă ajunsese până acolo cu starea sa de Poet încât îşi ridicase toate bucuriile, suferinţele şi dorurile la aceeaşi înălţime”;

Constantin Călin despre Nichita Stănescu: 1. „a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici”; 2. „a prins „culoarul” bun, creat de Labiş pentru a se desfăşura în plenitudinea forţelor sale”; 3. „a trăit până  în ultima clipă ca poet”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

MAE confirmă prezența a doi români printre persoanele afectate de accidentul feroviar din Spania

Publicat

acum 9 minute

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează luni că în accidentul feroviar petrecut în regiunea Cordoba, Regatul Spaniei, au fost răniți ușor doi cetățeni români.

Reprezentanții Consulatului General al României la Sevilla au comunicat telefonic cu cele două persoane de cetățenie română, acestea confirmând că se află în afara oricărui pericol, conform unui comunicat al MAE.

La nivelul oficiului consular nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară legate de acest accident, potrivit sursei citate.

MAE informează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Consulatului General al României la Sevilla: +34 954 233 243; +34 954 230 947; +34 954 624 053, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

MAE amintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Sevilla: +34 648 212 169.

Un tren Iryo care se deplasa de la Malaga la Madrid a deraiat duminică și a intrat pe șinele pe care un tren Alvia circula cu 200 de kilometri pe oră în direcția opusă, îndreptându-se spre Huelva. Un total de 484 de pasageri din ambele trenuri au fost afectați. Numărul morților a ajuns la 39, potrivit unor surse apropiate anchetei care au discutat luni cu agenția EFE. Un total de 73 de persoane sunt încă spitalizate, 24 dintre ele fiind în stare gravă, inclusiv patru minori. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Eroii tăcuți ai unei intervenții decisive: Jandarmii care au salvat o familie la Vatra Dornei

Publicat

acum 12 minute

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Un grav accident petrecut acum două săptămâni, la Vatra Dornei, a pus la încercare nu doar limitele unei intervenții de urgență, ci și forța umană a celor care au fost chemați să acționeze atunci când fiecare secundă conta. În mijlocul haosului și al disperării, patru jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Suceava au demonstrat ce înseamnă curajul, profesionalismul și stăpânirea de sine.

Este vorba despre:

  • sergent-major Ioan Mihnea Nicolescu,
  • plutonier adjutant-șef Vangu-Hunea Toma,
  • plutonier adjutant-șef Cristea Cătălin-Bogdan,
  • plutonier Jureschi Laurențiu-Florentin,

care, alături de colegii lor, au intervenit prompt și eficient, reușind să salveze familia părintelui Ioan Cozma, aflată într-o situație limită.

Operațiunea de salvare a fost una complexă și a presupus o coordonare exemplară între mai multe structuri de intervenție. Alături de jandarmi, la fața locului au acționat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Serviciului Județean de Ambulanță, profesioniști care și-au făcut datoria nu doar respectând proceduri, ci punând suflet în fiecare gest.

„Astfel de momente scot la iveală adevărații eroi, oameni care nu caută recunoaștere publică și nu cer aplauze, dar care, prin faptele lor, devin un sprijin vital pentru cei aflați în suferință. În clipele în care speranța pare să se stingă, salvatorii sunt cei care o reaprind prin acțiuni concrete, calme și decisive. Cinste tuturor celor implicați pentru viețile salvate, pentru luciditatea din mijlocul pericolului și pentru devotamentul față de semeni” notează presa locală.

FOTO: Bogdan Blog

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Cât câștigau românii la finalul anului trecut: Salariul mediu net, conform INS

Publicat

acum 50 de minute

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

Cât a fost salariul mediu net în România, la sfârșitul anului trecut: Institutul Național de Statistică (INS) a făcut publice datele pe luna noiembrie 2025, scrie alba24.ro. 

Potrivit instituției, salariul mediu net 5.615 lei a fost salariul mediu net în noiembrie 2025, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025, a anunțat INS.

În luna noiembrie a anului trecut, salariul mediu brut a fost 9.371 lei, cu 219 lei (+2,4%) mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2025, în timp ce salariul mediu net a fost 5.615 lei, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025.

Salariul mediu net pe ramură a înregistrat cele mai mari valori de peste 12.900 de lei printre angajații care furnizează servicii în tehnologia informației (inclusiv activităţi de servicii informatice).

La polul opus, cele mai mici valori au fost în hoteluri şi restaurante (3403 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3468 lei), arată datele INS.

În România, diferența dintre salariul brut și salariul net ține de taxele și contribuțiile obligatorii reținute de stat.

Publicitate

Salariul brut este suma totală trecută în contractul de muncă, înainte de orice reținere. Din salariul brut se calculează contribuțiile sociale, impozitul pe venit și alte obligații legale.

De cealaltă parte, salariul net este suma pe care o primește efectiv angajatul „în mână”, după reținerea tuturor taxelor și contribuțiilor.

Citeste mai mult

Administratie

Taxa pe gunoi, cea mai mare povară pentru botoșăneni: Primăria Botoșani caută soluții să o reducă sub 26 de lei/persoană

Publicat

acum 2 ore

luni, 19.01.2026

de

Publicitate

După deciziile recente ale Guvernului Bolojan de majorare a taxelor și impozitelor locale, discuțiile aprinse despre noile dări au ajuns inevitabil și la Botoșani. Însă, potrivit administrației locale, nu impozitele pe locuințe sau terenuri reprezintă problema principală pentru populație, ci taxa de salubrizare – care rămâne cea mai grea de suportat în bugetul lunar al multor familii.

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a explicat că taxa pe gunoi este ridicată în special din cauza obligațiilor legale privind colectarea selectivă, care devin tot mai stricte de la an la an. În practică, municipiul nu reușește să atingă procentele impuse, iar acest lucru generează penalizări care se reflectă direct în costurile plătite de cetățeni.

„Dintre toate taxele pe care le avem la nivelul municipiului, într-adevăr, cea de salubrizare este cea mai mare. Avem constrângeri să colectăm selectiv într-un procent din ce în ce mai mare, lucru greu de realizat la nivelul municipiului și atunci suntem penalizați cu o sumă pe care trebuie să o plătim pentru diferența dintre deșeurile colectate selectiv și cantitatea totală”, a explicat Cosmin Andrei.

În prezent, taxa de salubrizare este de 26 de lei pe persoană, iar administrația locală spune că aceasta ar putea fi diminuată sau, cel puțin, menținută la acest nivel, printr-o măsură concretă: mărirea bazei de colectare. Mai exact, Primăria a identificat persoane care nu plăteau taxa, deși beneficiau de serviciu, iar includerea lor în sistem ar putea reduce presiunea financiară asupra celor care achită corect.

„Am realizat un calcul și am ajuns la acest nivel de 26 de lei pe persoană, care poate scădea prin mărirea bazei de impozitare, pentru că am depistat persoane care nu plăteau colectarea deșeurilor. Suntem în evaluarea acestui proces pentru a putea scădea sau pentru a putea păstra cel puțin același nivel taxa de salubrizare”, a mai precizat Cosmin Andrei.

Publicitate

În plus, primarul a arătat că taxa include și alte costuri inevitabile, precum depozitarea și transportul deșeurilor până la Stăuceni, cheltuieli care cresc constant și contribuie la menținerea unui tarif ridicat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending