Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (278)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Vlahuţă, aflat în faţa statuii lui Ovidiu, din Constanţa: „Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile minore ale cetăţenilor români, şi în a căror limbă melodioasă şi sonoră, ca şi versurile tale, ai regăsi cu atâta sfinţenie păstrate urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău” (vezi „Magazin” din 26 mai 1984);

Câteva definiţii: 1. prostul  (nu ştie şi nu ştie că nu ştie); 2. neştiutorul (nu ştie dar ştie că nu ştie); 3. adormitul (ştie şi nu ştie că ştie); 4. înţeleptul (ştie şi ştie că ştie). În aceste  situaţii prostul trebuie ocolit, neştiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înţeleptul trebuie ascultat;

Mircea Eliade despre Emil Cioran: „Îl cunosc foarte bine pe Cioran. Eram prieteni încă din România, din perioada anilor 1933-1938., şi am fost fericit să-l regăsesc aici la Paris. Îl admiram pe Cioran de la primele sale articole publicate în 1932, când avea abia 21 de ani. Cultura filozofică şi literară pe care o avea era extraordinară pentru vârsta lui. Citise deja Hegel şi Nietzsche, misticii germani şi pe Schavagosha  Pe de altă parte,  avea, încă de tânăr, o nemaipomenită măiestrie literară. Scria la fel de bine eseuri filozofice ca şi articole pamflet de o forţă extraordinară: l-am putea compara cu autorii apocaliptici şi cu cei mai cunoscuţi pamfletari politici. Prima sa carte în româneşte, „Pe culmile disperării”, era captivantă ca un roman, iar în 8unele părţi, melancolică şi înspăimântătoare.  Cioran scria atât de bine în româneşte, încât nimeni nu şi-ar fi imaginat că într-o zi va dovedi aceeaşi perfecţiune literară în franţuzeşte. Cred că exemplul său este unic. E drept că ar trebui făcută o statistică. Cioran spunea,  foarte serios, că Flaubert avea dreptate să lucreze o noapte întreagă ca să evite un subjonctiv…” (vezi „SLAST” nr. 22 din 1984, preluare din convorbirea cu Claude-Henri Rocquet);

Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 37 din 2018,   publică eseul „Rusul la bătrâneţe”. Reţinem: „Cum îmbătrânesc intelectualii ruşi eminenţi, vârfurile „intelighenţiei” din Sankt-Petersburg ori Moscova, dacă au plecat din Rusia? La fel ca toţi ceilalţi oameni, am fi tentaţi să răspundem, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. La bătrâneţe, marele intelectual rus adaugă aurei lui o nuanţă suplimentară spre deosebire de englezi, francezi, germani, italieni sau spanioli, ruşii îmbătrânesc reîntorcându-se cu fervoare la Rusia lor iubită lăsată în urmă. Revenirea explicită la aria rusească şi la limba rusă e semnul lor indubitabil de senectute.

Publicitate

            La fel ca ruşii reacţionează şi românii, bulgarii, maghiarii sau albanezii aflaţi în aceeaşi situaţie. Ei sunt însă din păcate mai puţini ca număr şi mai puţin semnificativi ca celebritate. (Câţi ştim de exemplu că, aflat în prada unei boli avansate, înainte de a se stinge, Cioran nu mai vorbea decât româna, adică limba pe care încercase toată viaţa să o uite?)”;

Ovid Densuşianu în 1911: „Aţi aruncat vreodată ochii peste lista donatorilor Universităţii noastre? Nu veţi găsi un nume dintre acelea care se văd zilnic prin „carnetele mondene”. Aristocraţia română şi Universitatea sunt cuvinte care nu se pot apropia – sunt ca apa şi untdelemnul. Cei mai buni români sunt străinii Halfon sau Hille, care au dăruit Universităţii române zeci de mii de lei, pe când din aristocraţia română nu se vede nimeni alături de dânşii”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică un interviu cu chirurgul Martin S. Martin, unul din prietenii buni ai lui Nichita Stănescu. Reţinem: 1. „Umanitatea şi tehnica vor fi luate, vor fi considerate împreună, la pachet”; 2. „[Textul ] niciodată nu va muri. Cât timp vor exista oameni, vor exista şi textele. Viaţa textelor este legată de viaţa oamenilor”; 3. “Din puterea actuală, foarte mare deja, a biologiei şi a geneticii derivă şi preocupările ei, dar şi riscurile”; 4. “Marii scriitori vindecă omenirea. O fac spunând adevărul, un adevăr pe care un om obişnuit nu îl poate vedea. O fac dându-ne acces la emoţii vindecătoare, înălţătoare, formatoare”; 5. “O mulţime dintre lucrurile critice din vieţile noastre – reprimarea, frica, anxietăţile, ura, invidia, greşelile de gândire – sunt educabile prin frecventzarea marilor scriitori”; 6. “Cultura formează interesul real faţă de persoana umană, responsabilitatea de om”; 7. “Responsabilitatea îţi interzice dreptul de a fi slab, de a ceda, de a te lăsa deprimat, înmuiat”;

Chirurgul Martin  S. Martin, în „România literară” nr. 37 din 2018, despre Nichita Stănescu: „Omul acela era de o mare inteligenţă. Nu era numai un mare poet, ci putea să înţeleagă şi să explice lucruri de mare fineţe din varii domenii. Cei mai mulţi şi-l amintesc pe Nichita ca pe un mare poet, unii pentru stilul lui de viaţă, alţii pentru generozitatea lui extraordinară.  Dar nu sunt mulţi care vorbesc despre fantastica inteligenţă a lui Nichita. Era perspicace, prindea tot ce era important în secunde. Ghicea situaţiile, oamenii, făcea legături şi asociaţii rapide. Era un om extrem de inteligent care făcea poezie. Era genial. Avea tipul acela de genialitate care i-ar fi permis să fie, la limită, orice. Dacă şi-ar fi propus. Ar fi putut foarte bine să fie şi medic. Ceea ce, în chip subtil, prin poezia lui, chiar a fost…”;

Gheorghe Pituţ despre Nichita Stănescu: 1. „geniul lui Nichita Stănescu s-a manifestat printr-o energie a Logosului”; 2. „între Omul şi Poetul Nichita Stănescu există o identitate neştirbită la baza căreia stă cea mai înaltă morală, aceea a Frumosului; 3. „sufletul lui este un neistovit izvor de generozitate”; 4. „este un geniu al Poporului Român”; 5. „este un mare poet fiindcă ajunsese până acolo cu starea sa de Poet încât îşi ridicase toate bucuriile, suferinţele şi dorurile la aceeaşi înălţime”;

Constantin Călin despre Nichita Stănescu: 1. „a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici”; 2. „a prins „culoarul” bun, creat de Labiş pentru a se desfăşura în plenitudinea forţelor sale”; 3. „a trăit până  în ultima clipă ca poet”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

acum 4 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

acum 5 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

acum 5 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

acum 6 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending