Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (278)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Vlahuţă, aflat în faţa statuii lui Ovidiu, din Constanţa: „Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile minore ale cetăţenilor români, şi în a căror limbă melodioasă şi sonoră, ca şi versurile tale, ai regăsi cu atâta sfinţenie păstrate urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău” (vezi „Magazin” din 26 mai 1984);

Câteva definiţii: 1. prostul  (nu ştie şi nu ştie că nu ştie); 2. neştiutorul (nu ştie dar ştie că nu ştie); 3. adormitul (ştie şi nu ştie că ştie); 4. înţeleptul (ştie şi ştie că ştie). În aceste  situaţii prostul trebuie ocolit, neştiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înţeleptul trebuie ascultat;

Mircea Eliade despre Emil Cioran: „Îl cunosc foarte bine pe Cioran. Eram prieteni încă din România, din perioada anilor 1933-1938., şi am fost fericit să-l regăsesc aici la Paris. Îl admiram pe Cioran de la primele sale articole publicate în 1932, când avea abia 21 de ani. Cultura filozofică şi literară pe care o avea era extraordinară pentru vârsta lui. Citise deja Hegel şi Nietzsche, misticii germani şi pe Schavagosha  Pe de altă parte,  avea, încă de tânăr, o nemaipomenită măiestrie literară. Scria la fel de bine eseuri filozofice ca şi articole pamflet de o forţă extraordinară: l-am putea compara cu autorii apocaliptici şi cu cei mai cunoscuţi pamfletari politici. Prima sa carte în româneşte, „Pe culmile disperării”, era captivantă ca un roman, iar în 8unele părţi, melancolică şi înspăimântătoare.  Cioran scria atât de bine în româneşte, încât nimeni nu şi-ar fi imaginat că într-o zi va dovedi aceeaşi perfecţiune literară în franţuzeşte. Cred că exemplul său este unic. E drept că ar trebui făcută o statistică. Cioran spunea,  foarte serios, că Flaubert avea dreptate să lucreze o noapte întreagă ca să evite un subjonctiv…” (vezi „SLAST” nr. 22 din 1984, preluare din convorbirea cu Claude-Henri Rocquet);

Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 37 din 2018,   publică eseul „Rusul la bătrâneţe”. Reţinem: „Cum îmbătrânesc intelectualii ruşi eminenţi, vârfurile „intelighenţiei” din Sankt-Petersburg ori Moscova, dacă au plecat din Rusia? La fel ca toţi ceilalţi oameni, am fi tentaţi să răspundem, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. La bătrâneţe, marele intelectual rus adaugă aurei lui o nuanţă suplimentară spre deosebire de englezi, francezi, germani, italieni sau spanioli, ruşii îmbătrânesc reîntorcându-se cu fervoare la Rusia lor iubită lăsată în urmă. Revenirea explicită la aria rusească şi la limba rusă e semnul lor indubitabil de senectute.

Publicitate

            La fel ca ruşii reacţionează şi românii, bulgarii, maghiarii sau albanezii aflaţi în aceeaşi situaţie. Ei sunt însă din păcate mai puţini ca număr şi mai puţin semnificativi ca celebritate. (Câţi ştim de exemplu că, aflat în prada unei boli avansate, înainte de a se stinge, Cioran nu mai vorbea decât româna, adică limba pe care încercase toată viaţa să o uite?)”;

Ovid Densuşianu în 1911: „Aţi aruncat vreodată ochii peste lista donatorilor Universităţii noastre? Nu veţi găsi un nume dintre acelea care se văd zilnic prin „carnetele mondene”. Aristocraţia română şi Universitatea sunt cuvinte care nu se pot apropia – sunt ca apa şi untdelemnul. Cei mai buni români sunt străinii Halfon sau Hille, care au dăruit Universităţii române zeci de mii de lei, pe când din aristocraţia română nu se vede nimeni alături de dânşii”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică un interviu cu chirurgul Martin S. Martin, unul din prietenii buni ai lui Nichita Stănescu. Reţinem: 1. „Umanitatea şi tehnica vor fi luate, vor fi considerate împreună, la pachet”; 2. „[Textul ] niciodată nu va muri. Cât timp vor exista oameni, vor exista şi textele. Viaţa textelor este legată de viaţa oamenilor”; 3. “Din puterea actuală, foarte mare deja, a biologiei şi a geneticii derivă şi preocupările ei, dar şi riscurile”; 4. “Marii scriitori vindecă omenirea. O fac spunând adevărul, un adevăr pe care un om obişnuit nu îl poate vedea. O fac dându-ne acces la emoţii vindecătoare, înălţătoare, formatoare”; 5. “O mulţime dintre lucrurile critice din vieţile noastre – reprimarea, frica, anxietăţile, ura, invidia, greşelile de gândire – sunt educabile prin frecventzarea marilor scriitori”; 6. “Cultura formează interesul real faţă de persoana umană, responsabilitatea de om”; 7. “Responsabilitatea îţi interzice dreptul de a fi slab, de a ceda, de a te lăsa deprimat, înmuiat”;

Chirurgul Martin  S. Martin, în „România literară” nr. 37 din 2018, despre Nichita Stănescu: „Omul acela era de o mare inteligenţă. Nu era numai un mare poet, ci putea să înţeleagă şi să explice lucruri de mare fineţe din varii domenii. Cei mai mulţi şi-l amintesc pe Nichita ca pe un mare poet, unii pentru stilul lui de viaţă, alţii pentru generozitatea lui extraordinară.  Dar nu sunt mulţi care vorbesc despre fantastica inteligenţă a lui Nichita. Era perspicace, prindea tot ce era important în secunde. Ghicea situaţiile, oamenii, făcea legături şi asociaţii rapide. Era un om extrem de inteligent care făcea poezie. Era genial. Avea tipul acela de genialitate care i-ar fi permis să fie, la limită, orice. Dacă şi-ar fi propus. Ar fi putut foarte bine să fie şi medic. Ceea ce, în chip subtil, prin poezia lui, chiar a fost…”;

Gheorghe Pituţ despre Nichita Stănescu: 1. „geniul lui Nichita Stănescu s-a manifestat printr-o energie a Logosului”; 2. „între Omul şi Poetul Nichita Stănescu există o identitate neştirbită la baza căreia stă cea mai înaltă morală, aceea a Frumosului; 3. „sufletul lui este un neistovit izvor de generozitate”; 4. „este un geniu al Poporului Român”; 5. „este un mare poet fiindcă ajunsese până acolo cu starea sa de Poet încât îşi ridicase toate bucuriile, suferinţele şi dorurile la aceeaşi înălţime”;

Constantin Călin despre Nichita Stănescu: 1. „a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici”; 2. „a prins „culoarul” bun, creat de Labiş pentru a se desfăşura în plenitudinea forţelor sale”; 3. „a trăit până  în ultima clipă ca poet”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Vehicul cu document fals descoperit la Frontiera Stânca

Publicat

acum 10 minute

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privința unui cetățean R. Moldova care a încercat să intre în țară cu un autoturism având certificat de înmatriculare fals.

 În data de 12 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, pentru a intra în țară, un bărbat, cu cetățenie Republica Moldova, în vârstă de 28 de ani, în calitate de conducător auto al unui microbuz înmatriculat în R. Moldova.

La controlul de frontieră, persoana a prezentat pentru mijlocul de transport un certificat de înmatriculare cu însemnele autorităților din R. Moldova, pentru care polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la autenticitatea lui.

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că documentul nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui document autentic, fiind fals. Conducătorul auto a declarat polițiștilor de frontieră că a achiziționat certificatul de înmatriculare în schimbul sumei de 200 de euro, deoarece documentul original a fost reținut de către autoritățile din Italia.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Impozit crescut pe dividende, reguli noi la microîntreprinderi și digitalizare extinsă

Publicat

acum o oră

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: crește impozitul pe dividende, se introduc reguli noi pentru microîntreprinderi și va fi utilizată o digitalizare extinsă, scrie alba24.ro.

Începând cu 1 ianuarie 2026, vor intra în vigoare mai multe modificări fiscale deja adoptate prin lege, care vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri.

Noile prevederi vor influența modul în care firmele își planifică bugetele, gestionează fluxurile financiare și analizează profitabilitatea, potrivit MBS Lichidări Judiciare, într-o analiză transmisă Alba24.

Impozitul pe dividende crește la 16%

Dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 vor fi impozitate cu o cotă de 16%, indiferent de anul în care a fost realizat profitul.

În schimb, dividendele distribuite până la 31 decembrie 2025 vor fi taxate cu cota actuală de 10%.

Pentru firme, acest lucru înseamnă că deciziile privind distribuirea profitului devin o prioritate de final de an, fiind necesară o analiză atentă a disponibilităților financiare, a impactului asupra cash-flow-ului și o planificare pe termen lung pentru menținerea stabilității financiare.

Plafonul pentru microîntreprinderi scade la 100.000 de euro

De la 1 ianuarie 2026, plafonul de încadrare în regimul microîntreprinderilor va fi redus la 100.000 de euro.

Publicitate

Firmele care depășesc acest prag vor trece la impozit pe profit, în cotă de 16%, chiar din trimestrul în care plafonul este depășit.

În acest context, planificarea veniturilor și monitorizarea cifrei de afaceri devin esențiale, iar pentru anumite domenii de activitate, trecerea la impozitul pe profit ar putea fi mai avantajoasă, în funcție de modelul de business.

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Digitalizarea fiscală devine obligatorie

În anul 2026 se va generaliza utilizarea sistemelor digitale fiscale.

RO e-Factura va deveni obligatorie pentru toate firmele, ceea ce presupune adaptări tehnice, proceduri interne clare și o organizare riguroasă a documentelor.

Totodată, raportarea SAF-T se va extinde treptat către contribuabilii mici și micro. Deși acest sistem contribuie la creșterea transparenței contabile, implementarea lui necesită soluții software adecvate și proceduri bine definite.

Capitalul social minim pentru SRL, în curs de adoptare finală

Parlamentul a adoptat o lege care prevede majorarea capitalului social minim pentru societățile cu răspundere limitată, între 500 și 5.000 de lei, în funcție de cifra de afaceri.

Aplicarea este prevăzută pentru anul 2026, cu un termen de conformare de doi ani. Actul normativ se află în prezent în procedura de control constituțional și promulgare.

Cresc taxele locale pe locuințe, terenuri și mașini, se majorează impozitul pe câștiguri din bursă și apare „taxa Temu”.

  • De reținut: O parte dintre măsurile din Pachetul Fiscal 2 vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2026. Reamintim că pachetul amintit s-a transformat din punct de vedere legislativ în șase proiecte, pe mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM, reforma în sănătate, pensiile magistraților și reforma administrației locale.

Cum se pot pregăti firmele pentru 2026: Pentru o tranziție fiscală fără dificultăți, specialiștii recomandă o analiză detaliată a distribuirii dividendelor planificate, simulări privind regimul fiscal optim, evaluarea impactului digitalizării asupra activității contabile, verificarea bugetelor pentru 2026 și monitorizarea evoluțiilor legislative privind capitalul social.

Citeste mai mult

Cultura

Atelier handmade de confecționare ornamente de Crăciun, la Memorialul Ipotești  

Publicat

acum 2 ore

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează marți, 16 decembrie 2025, începând cu ora 09.00, Atelierul Stele și Luceferi, atelier hand-made de confecționare decorațiuni de Crăciun.

Atelierul are ca punct central motivul stelei, motiv specific sărbătorilor de iarnă, simbol al luminii și al speranței, dar în același timp simbol des întâlnit în poezia eminesciană, reprezentând adesea idealul, frumosul și eternitatea.

 Atelierul este structurat în trei părți distincte, în care vor fi utilizate tehnici diferite. În prima parte, elevii vor picta decorațiuni stelate realizate din clay cu uscare la aer, iar cu acestea vor putea decora un brad în curtea Memorialului Ipotești. În cea de-a doua parte vor picta cu culori acrilice mini-tablouri, ajutându-se de tipare stelate, iar în cea de-a treia, vor utiliza tehnica string-art. Toate aceste activități vor avea o amprentă poetică, elevii având posibilitatea de a citi din poeziile lui Eminescu: Luceafărul, La steaua, Colinde, colinde!, Steaua vieții, etc.

La activitate participă elevii Școlii Gimnaziale ,,Elena Rareș’’ din Botoșani și elevii Școlii Primare Cumpărătura, Comuna Bosanci, județul Suceava.

Activitatea va avea loc în Mediatecă/ Sala de ateliere a Memorialului Ipotești și va fi coordonat de Magda Atănăsoie, muzeograf.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Vacanța de Crăciun 2025, cea mai lungă vacanță din anul școlar. Când va începe și câte zile libere vor avea elevii și profesorii

Publicat

acum 4 ore

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Vacanța de Crăciun 2025, cea mai lungă vacanță din anul școlar. Elevii vor intra în vacanța de Crăciun sâmbătă, 20 decembrie 2025, imediat după încheierea celui de-al doilea modul de cursuri. Vacanța de iarnă se va încheia miercuri, 7 ianuarie 2026.

Este cea mai lungă vacanță din anul educațional 2025 – 2026, oferind 19 zile libere consecutive atât elevilor, cât și cadrelor didactice.

Reamintim că anul școlar 2025 – 2026 este organizat în cinci module de învățare, fiecare fiind urmat de o vacanță, însumând un total de 36 de săptămâni de cursuri.

Primul modul de învățare a fost în perioada 8 septembrie – 24 octombrie, iar în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie a avut loc vacanța de toamnă. Modulul al doilea a început luni, 3 noiembrie 2025 și se va încheia vineri, 19 decembrie 2025.

Vacanța de Crăciun 2025, cea mai lungă vacanță din anul școlar

Elevii vor intra în vacanța de Crăciun sâmbătă, 20 decembrie 2025.

Perioada de odihnă se va încheia miercuri, 7 ianuarie 2026, oferind aproape trei săptămâni de pauză înainte de reluarea programului școlar. Vacanța acoperă și sărbătorile legale de Bobotează (6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), iar durata totală de 19 zile calendaristice o transformă în cea mai lungă pauză din anul școlar 2025 – 2026.

Publicitate

Cursurile celui de-al treilea modul vor începe joi, 8 ianuarie 2026 și se vor desfășura până până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026 sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene / al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

Vacanța de schi, în februarie 2026

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, inspectoratele școlare au stabilit ca săptămâna de vacanță, cunoscută și sub denumirea de „vacanță de schi” – sau vacanța mobilă, să fie cuprinsă între 9 februarie și 1 martie 2026.

Cum se împarte vacanța de schi în 2026, în funcție de județ:

  • În perioada 9 – 15 februarie 2026 vor avea vacanța de schi elevii din județele: Bistrița-Năsăud, Cluj și Timiș;
  • În perioada 16 – 22 februarie 2026 vor avea vacanța de schi elevii din județele: Bihor, Sălaj, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Vâlcea, Gorj, Olt, Dolj, Mehedinți, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Prahova, Ilfov, București, Buzău, Ialomița, Călărași, Tulcea, Iași;
  • În perioada 23 februarie – 1 martie 2026 vor fi în vacanța de schi elevii din județele: Alba, Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Neamț, Bacău, Vrancea, Galați, Vaslui, Brăila, Constanța, Giurgiu.

Modulul 4 de cursuri va începe de joi, 8 ianuarie 2026 – până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026 sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

Vacanța de primăvară sau vacanța de Paște va începe sâmbătă, 4 aprilie 2026 și va dura până marți, 14 aprilie 2026, scrie edupedu.ro.

Modul 5 de cursuri va începe pe 15 aprilie 2026 și va ține până vineri, 19 iunie 2026;

Vacanța de vară de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Când termină școala în 2026 elevii din clasele a VIII-a și a XII-a / a XIII-a

Anul şcolar 2025 – 2026 începe la data de 1 septembrie 2025, se încheie la data de 31 august 2026 şi are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2025 – 2026 încep la data de 8 septembrie 2025, conform Art. 1.

Prin excepţie, se stabilesc următoarele:

  • Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 5 iunie 2026;
  • Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 12 iunie 2026;
  • Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la litera a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 26 iunie 2026;
  • Pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

sursa: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending