Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (278)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Vlahuţă, aflat în faţa statuii lui Ovidiu, din Constanţa: „Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile minore ale cetăţenilor români, şi în a căror limbă melodioasă şi sonoră, ca şi versurile tale, ai regăsi cu atâta sfinţenie păstrate urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău” (vezi „Magazin” din 26 mai 1984);

Câteva definiţii: 1. prostul  (nu ştie şi nu ştie că nu ştie); 2. neştiutorul (nu ştie dar ştie că nu ştie); 3. adormitul (ştie şi nu ştie că ştie); 4. înţeleptul (ştie şi ştie că ştie). În aceste  situaţii prostul trebuie ocolit, neştiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înţeleptul trebuie ascultat;

Mircea Eliade despre Emil Cioran:Îl cunosc foarte bine pe Cioran. Eram prieteni încă din România, din perioada anilor 1933-1938., şi am fost fericit să-l regăsesc aici la Paris. Îl admiram pe Cioran de la primele sale articole publicate în 1932, când avea abia 21 de ani. Cultura filozofică şi literară pe care o avea era extraordinară pentru vârsta lui. Citise deja Hegel şi Nietzsche, misticii germani şi pe Schavagosha  Pe de altă parte,  avea, încă de tânăr, o nemaipomenită măiestrie literară. Scria la fel de bine eseuri filozofice ca şi articole pamflet de o forţă extraordinară: l-am putea compara cu autorii apocaliptici şi cu cei mai cunoscuţi pamfletari politici. Prima sa carte în româneşte, „Pe culmile disperării”, era captivantă ca un roman, iar în 8unele părţi, melancolică şi înspăimântătoare.  Cioran scria atât de bine în româneşte, încât nimeni nu şi-ar fi imaginat că într-o zi va dovedi aceeaşi perfecţiune literară în franţuzeşte. Cred că exemplul său este unic. E drept că ar trebui făcută o statistică. Cioran spunea,  foarte serios, că Flaubert avea dreptate să lucreze o noapte întreagă ca să evite un subjonctiv…” (vezi „SLAST” nr. 22 din 1984, preluare din convorbirea cu Claude-Henri Rocquet);

Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 37 din 2018,   publică eseul „Rusul la bătrâneţe”. Reţinem: „Cum îmbătrânesc intelectualii ruşi eminenţi, vârfurile „intelighenţiei” din Sankt-Petersburg ori Moscova, dacă au plecat din Rusia? La fel ca toţi ceilalţi oameni, am fi tentaţi să răspundem, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. La bătrâneţe, marele intelectual rus adaugă aurei lui o nuanţă suplimentară spre deosebire de englezi, francezi, germani, italieni sau spanioli, ruşii îmbătrânesc reîntorcându-se cu fervoare la Rusia lor iubită lăsată în urmă. Revenirea explicită la aria rusească şi la limba rusă e semnul lor indubitabil de senectute.

Publicitate

            La fel ca ruşii reacţionează şi românii, bulgarii, maghiarii sau albanezii aflaţi în aceeaşi situaţie. Ei sunt însă din păcate mai puţini ca număr şi mai puţin semnificativi ca celebritate. (Câţi ştim de exemplu că, aflat în prada unei boli avansate, înainte de a se stinge, Cioran nu mai vorbea decât româna, adică limba pe care încercase toată viaţa să o uite?)”;

Ovid Densuşianu în 1911: „Aţi aruncat vreodată ochii peste lista donatorilor Universităţii noastre? Nu veţi găsi un nume dintre acelea care se văd zilnic prin „carnetele mondene”. Aristocraţia română şi Universitatea sunt cuvinte care nu se pot apropia – sunt ca apa şi untdelemnul. Cei mai buni români sunt străinii Halfon sau Hille, care au dăruit Universităţii române zeci de mii de lei, pe când din aristocraţia română nu se vede nimeni alături de dânşii”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică un interviu cu chirurgul Martin S. Martin, unul din prietenii buni ai lui Nichita Stănescu. Reţinem: 1. „Umanitatea şi tehnica vor fi luate, vor fi considerate împreună, la pachet”; 2. „[Textul ] niciodată nu va muri. Cât timp vor exista oameni, vor exista şi textele. Viaţa textelor este legată de viaţa oamenilor”; 3. “Din puterea actuală, foarte mare deja, a biologiei şi a geneticii derivă şi preocupările ei, dar şi riscurile”; 4. “Marii scriitori vindecă omenirea. O fac spunând adevărul, un adevăr pe care un om obişnuit nu îl poate vedea. O fac dându-ne acces la emoţii vindecătoare, înălţătoare, formatoare”; 5. “O mulţime dintre lucrurile critice din vieţile noastre – reprimarea, frica, anxietăţile, ura, invidia, greşelile de gândire – sunt educabile prin frecventzarea marilor scriitori”; 6. “Cultura formează interesul real faţă de persoana umană, responsabilitatea de om”; 7. “Responsabilitatea îţi interzice dreptul de a fi slab, de a ceda, de a te lăsa deprimat, înmuiat”;

Chirurgul Martin  S. Martin, în „România literară” nr. 37 din 2018, despre Nichita Stănescu: „Omul acela era de o mare inteligenţă. Nu era numai un mare poet, ci putea să înţeleagă şi să explice lucruri de mare fineţe din varii domenii. Cei mai mulţi şi-l amintesc pe Nichita ca pe un mare poet, unii pentru stilul lui de viaţă, alţii pentru generozitatea lui extraordinară.  Dar nu sunt mulţi care vorbesc despre fantastica inteligenţă a lui Nichita. Era perspicace, prindea tot ce era important în secunde. Ghicea situaţiile, oamenii, făcea legături şi asociaţii rapide. Era un om extrem de inteligent care făcea poezie. Era genial. Avea tipul acela de genialitate care i-ar fi permis să fie, la limită, orice. Dacă şi-ar fi propus. Ar fi putut foarte bine să fie şi medic. Ceea ce, în chip subtil, prin poezia lui, chiar a fost…”;

Gheorghe Pituţ despre Nichita Stănescu: 1. „geniul lui Nichita Stănescu s-a manifestat printr-o energie a Logosului”; 2. „între Omul şi Poetul Nichita Stănescu există o identitate neştirbită la baza căreia stă cea mai înaltă morală, aceea a Frumosului; 3. „sufletul lui este un neistovit izvor de generozitate”; 4. „este un geniu al Poporului Român”; 5. „este un mare poet fiindcă ajunsese până acolo cu starea sa de Poet încât îşi ridicase toate bucuriile, suferinţele şi dorurile la aceeaşi înălţime”;

Constantin Călin despre Nichita Stănescu: 1. „a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici”; 2. „a prins „culoarul” bun, creat de Labiş pentru a se desfăşura în plenitudinea forţelor sale”; 3. „a trăit până  în ultima clipă ca poet”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Experiență europeană pentru elevii din Vorona: Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” a finalizat cu succes proiectul Erasmus+ Grecia 2025

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona încheie cu succes o nouă etapă de internaționalizare a educației prin finalizarea activităților din cadrul proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA121-VET-000206713, derulat în domeniul Turism și Alimentație Publică, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În perioada 5–16 mai 2025, un grup format din 21 de elevi, însoțiți de 3 cadre didactice, a participat la o mobilitate de formare profesională în localitatea Paralia Katerini, Grecia. Activitățile s-au desfășurat în cadrul bucătăriei și restaurantului unui hotel partener, unde elevii, viitori tehnicieni în gastronomie, au lucrat cot la cot cu profesioniști din domeniu, dobândind competențe specifice meseriei și lucrând într-un cadru multicultural, alături de tineri din alte state europene.

Pe lângă formarea practică, participanții au fost implicați în workshopuri tematice, activități interculturale și vizite de studiu în unele dintre cele mai emblematice locuri ale Greciei: complexul monahal Meteora, legendarul Munte Olimp, orașele Salonic și Edessa, dar și la renumitele băi termale Pozar.

În completarea acestei experiențe, în perioada 26–30 mai 2025, două cadre didactice ale liceului au participat la o mobilitate de tip job shadowing, desfășurată tot în Grecia. Aici, profesoarele au observat metodele moderne de predare utilizate în școlile profesionale din Katerini, au participat la sesiuni de lucru și au susținut un atelier despre rolul echilibrului între pregătirea teoretică și formarea practică în domeniul turismului și alimentației.

Acest proiect Erasmus+ a oferit tuturor participanților oportunitatea de a învăța într-un context european autentic, de a face schimb de bune practici și de a-și dezvolta atât competențele profesionale, cât și cele personale. Elevii s-au întors acasă mai încrezători, mai responsabili și cu o deschidere sporită către valorile educației europene.

„Mulțumim partenerilor din Grecia pentru colaborare, echipei de proiect pentru organizare și tuturor celor implicați pentru profesionalism și dăruire. Deși mobilitatea s-a încheiat, experiențele trăite și cunoștințele acumulate vor continua să inspire și să influențeze pozitiv parcursul educațional al elevilor noștri”, au transmis reprezentanții Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse de elevi și profesori în această experiență din Grecia:

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii au strălucit la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv

Publicat

Publicitate

România a avut o prezență remarcabilă la Campionatele Europene de Canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria, în perioada 29 mai – 1 iunie 2025, iar sportivii originari din județul Botoșani au jucat un rol esențial în succesul delegației.

Simona Radiș – Aur și Record European

Simona Radiș, campioană olimpică născută în Botoșani, a cucerit medalia de aur în proba de dublu rame feminin (W2-) alături de Magdalena Rusu. Cele două au stabilit un nou record european, terminând cursa cu timpul de 6:49.18, în fața echipajelor din Italia și Marea Britanie.

Andrada Moroșanu – Bronz în Dublu Vâsle

Andrada Moroșanu, originară din Darabani, a obținut medalia de bronz în proba de dublu vâsle feminin (W2x), alături de Mariana Dumitru. Echipajul românesc a încheiat cursa în urma reprezentantelor Olandei și Greciei, aducând o nouă medalie în palmaresul național.

Iulia Bălăucă și Mugurel Semciuc – Prezențe în Finalele A

Publicitate

Iulia Bălăucă a făcut parte din echipajul de opt plus unu feminin (W8+), care a încheiat finala pe locul 4, la doar câteva secunde de podium.

Tot din județul Botoșani provine și Mugurel Semciuc, component al echipajului de opt plus unu masculin (M8+), care a încheiat cursa pe locul 6 în finala mare.

Toți cei patru sportivi sunt din Botoșani și contribuie, prin performanțele lor, la reconfirmarea tradiției și valorii școlii de canotaj botoșănene, una dintre cele mai productive pepiniere de talente ale sportului românesc, iar rezultatele obținute la Plovdiv subliniază, încă o dată, forța lotului românesc și devotamentul sportivilor care luptă cu pasiune pentru culorile țării.

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copiii din Centrul „Micul Prinț”, de 1 Iunie: Jucării, zâmbete și un mesaj de speranță

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Copilului, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au oferit un dar neprețuit: bucuria de a fi alături de cei care au cel mai mult nevoie de sprijin și afecțiune.

Astăzi, 1 Iunie, aceștia au vizitat copiii din Centrul de primire în regim de urgență „Micul Prinț”, unde au adus jucării, dulciuri și, mai ales, momente de lumină și speranță.

Întâlnirea a fost încărcată de emoție și entuziasm, iar zâmbetele copiilor au fost răsplata cea mai frumoasă pentru gestul simbolic făcut de polițiști. Activitatea s-a dorit a fi nu doar o acțiune festivă, ci și un mesaj puternic de solidaritate cu cei mai vulnerabili membri ai comunității.

„Prin astfel de momente, ne dorim să arătăm că misiunea noastră nu înseamnă doar ordine și siguranță publică, ci și implicare umană, empatie și grijă față de cei care, adesea, au parte de mai puțină căldură sufletească. Copiii din centrele de plasament au nevoie de încredere, de sprijin și de oameni care să creadă în ei”, au transmis reprezentanții IPJ Botoșani.

Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul Asociației Sportive DINAMO și face parte din seria de acțiuni organizate de IPJ Botoșani pentru a marca Ziua Copilului prin fapte care contează.

Pentru micuții de la „Micul Prinț”, ziua de 1 Iunie a însemnat mai mult decât o sărbătoare: a fost o amintire frumoasă, construită pe gesturi simple, dar pline de însemnătate.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Pompierii botoșăneni, mesageri ai bucuriei la Ștefănești: Lecții de viață și clipe magice pentru copiii orașului

Publicat

Publicitate

De 1 Iunie, salvatorii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani au lăsat pentru o zi sirenele în urmă și au adus zâmbete, culoare și emoție în rândul copiilor din orașul Ștefănești.

La invitația Primăriei, pompierii au pregătit o serie de activități speciale dedicate Zilei Internaționale a Copilului, transformând curtea instituției într-un spațiu al aventurii și al poveștilor.

Autospecialele de intervenție, șenilata și nelipsitul Pompier Sam – îndrăgitul erou al celor mici – au fost vedetele unei zile pline de veselie. Copiii au fost în centrul atenției, bucurându-se de jocuri interactive, trasee aplicative, baloane colorate și surprize care le-au luminat chipurile.

Dar dincolo de joacă, ziua a fost și una a învățării. Într-o atmosferă prietenoasă, micuții au aflat cum să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau alte situații de urgență, cum să procedeze dacă descoperă muniții neexplodate dar și ce înseamnă curajul, solidaritatea și spiritul civic.

Prin aceste lecții, salvatorii le-au arătat celor mici că eroismul nu înseamnă doar intervenții spectaculoase, ci și grijă, pregătire și înțelepciune. Fiecare îmbrățișare, fiecare întrebare și fiecare zâmbet primit a fost, pentru pompieri, o adevărată recompensă.

„Copiii sunt sufletul comunității. Ne dorim ca ei să ne vadă nu doar ca salvatori, ci și ca prieteni de nădejde, care le oferă sprijin, siguranță și încredere. Ziua de astăzi este despre ei și pentru ei”, au transmis reprezentanții ISU Botoșani.

Publicitate

Activitatea de la Ștefănești este doar începutul, au transmis responsabilii ISU Botoșani. În perioada următoare, pompierii vor ajunge și în alte localități ale județului, precum Darabani, unde alte mânuțe nerăbdătoare îi așteaptă cu entuziasm și curiozitate.

„La mulți ani tuturor copiilor! Să rămâneți mereu curioși, curajoși și cu inima deschisă – voi sunteți speranța unei lumi mai bune!”, au mai transmis reprezentanții ISU Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending