O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Alexandru Vlahuţă, aflat în faţa statuii lui Ovidiu, din Constanţa:„Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile minore ale cetăţenilor români, şi în a căror limbă melodioasă şi sonoră, ca şi versurile tale, ai regăsi cu atâta sfinţenie păstrate urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău” (vezi „Magazin” din 26 mai 1984);
Câteva definiţii:1. prostul (nu ştie şi nu ştie că nu ştie); 2. neştiutorul (nu ştie dar ştie că nu ştie); 3. adormitul (ştie şi nu ştie că ştie); 4. înţeleptul (ştie şi ştie că ştie). În aceste situaţii prostul trebuie ocolit, neştiutorul trebuie învăţat, adormitul trebuie trezit, iar înţeleptul trebuie ascultat;
Mircea Eliade despre Emil Cioran: „Îl cunosc foarte bine pe Cioran. Eram prieteni încă din România, din perioada anilor 1933-1938., şi am fost fericit să-l regăsesc aici la Paris. Îl admiram pe Cioran de la primele sale articole publicate în 1932, când avea abia 21 de ani. Cultura filozofică şi literară pe care o avea era extraordinară pentru vârsta lui. Citise deja Hegel şi Nietzsche, misticii germani şi pe Schavagosha Pe de altă parte, avea, încă de tânăr, o nemaipomenită măiestrie literară. Scria la fel de bine eseuri filozofice ca şi articole pamflet de o forţă extraordinară: l-am putea compara cu autorii apocaliptici şi cu cei mai cunoscuţi pamfletari politici. Prima sa carte în româneşte, „Pe culmile disperării”, era captivantă ca un roman, iar în 8unele părţi, melancolică şi înspăimântătoare. Cioran scria atât de bine în româneşte, încât nimeni nu şi-ar fi imaginat că într-o zi va dovedi aceeaşi perfecţiune literară în franţuzeşte. Cred că exemplul său este unic. E drept că ar trebui făcută o statistică. Cioran spunea, foarte serios, că Flaubert avea dreptate să lucreze o noapte întreagă ca să evite un subjonctiv…” (vezi „SLAST” nr. 22 din 1984, preluare din convorbirea cu Claude-Henri Rocquet);
Mihai Zamfir, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică eseul „Rusul la bătrâneţe”. Reţinem: „Cum îmbătrânesc intelectualii ruşi eminenţi, vârfurile „intelighenţiei” din Sankt-Petersburg ori Moscova, dacă au plecat din Rusia? La fel ca toţi ceilalţi oameni, am fi tentaţi să răspundem, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. La bătrâneţe, marele intelectual rus adaugă aurei lui o nuanţă suplimentară spre deosebire de englezi, francezi, germani, italieni sau spanioli, ruşii îmbătrânesc reîntorcându-se cu fervoare la Rusia lor iubită lăsată în urmă. Revenirea explicită la aria rusească şi la limba rusă e semnul lor indubitabil de senectute.
Publicitate
La fel ca ruşii reacţionează şi românii, bulgarii, maghiarii sau albanezii aflaţi în aceeaşi situaţie. Ei sunt însă din păcate mai puţini ca număr şi mai puţin semnificativi ca celebritate. (Câţi ştim de exemplu că, aflat în prada unei boli avansate, înainte de a se stinge, Cioran nu mai vorbea decât româna, adică limba pe care încercase toată viaţa să o uite?)”;
Ovid Densuşianu în 1911:„Aţi aruncat vreodată ochii peste lista donatorilor Universităţii noastre? Nu veţi găsi un nume dintre acelea care se văd zilnic prin „carnetele mondene”. Aristocraţia română şi Universitatea sunt cuvinte care nu se pot apropia – sunt ca apa şi untdelemnul. Cei mai buni români sunt străinii Halfon sau Hille, care au dăruit Universităţii române zeci de mii de lei, pe când din aristocraţia română nu se vede nimeni alături de dânşii”;
Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 37 din 2018, publică un interviu cu chirurgul Martin S. Martin, unul din prietenii buni ai lui Nichita Stănescu. Reţinem: 1. „Umanitatea şi tehnica vor fi luate, vor fi considerate împreună, la pachet”; 2. „[Textul ] niciodată nu va muri. Cât timp vor exista oameni, vor exista şi textele. Viaţa textelor este legată de viaţa oamenilor”; 3. “Din puterea actuală, foarte mare deja, a biologiei şi a geneticii derivă şi preocupările ei, dar şi riscurile”; 4. “Marii scriitori vindecă omenirea. O fac spunând adevărul, un adevăr pe care un om obişnuit nu îl poate vedea. O fac dându-ne acces la emoţii vindecătoare, înălţătoare, formatoare”; 5. “O mulţime dintre lucrurile critice din vieţile noastre – reprimarea, frica, anxietăţile, ura, invidia, greşelile de gândire – sunt educabile prin frecventzarea marilor scriitori”; 6. “Cultura formează interesul real faţă de persoana umană, responsabilitatea de om”; 7. “Responsabilitatea îţi interzice dreptul de a fi slab, de a ceda, de a te lăsa deprimat, înmuiat”;
Chirurgul Martin S. Martin, în „România literară” nr. 37 din 2018, despre Nichita Stănescu:„Omul acela era de o mare inteligenţă. Nu era numai un mare poet, ci putea să înţeleagă şi să explice lucruri de mare fineţe din varii domenii. Cei mai mulţi şi-l amintesc pe Nichita ca pe un mare poet, unii pentru stilul lui de viaţă, alţii pentru generozitatea lui extraordinară. Dar nu sunt mulţi care vorbesc despre fantastica inteligenţă a lui Nichita. Era perspicace, prindea tot ce era important în secunde. Ghicea situaţiile, oamenii, făcea legături şi asociaţii rapide. Era un om extrem de inteligent care făcea poezie. Era genial. Avea tipul acela de genialitate care i-ar fi permis să fie, la limită, orice. Dacă şi-ar fi propus. Ar fi putut foarte bine să fie şi medic. Ceea ce, în chip subtil, prin poezia lui, chiar a fost…”;
Gheorghe Pituţ despre Nichita Stănescu:1. „geniul lui Nichita Stănescu s-a manifestat printr-o energie a Logosului”; 2. „între Omul şi Poetul Nichita Stănescu există o identitate neştirbită la baza căreia stă cea mai înaltă morală, aceea a Frumosului; 3. „sufletul lui este un neistovit izvor de generozitate”; 4. „este un geniu al Poporului Român”; 5. „este un mare poet fiindcă ajunsese până acolo cu starea sa de Poet încât îşi ridicase toate bucuriile, suferinţele şi dorurile la aceeaşi înălţime”;
Constantin Călin despre Nichita Stănescu: 1. „a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici”; 2. „a prins „culoarul” bun, creat de Labiş pentru a se desfăşura în plenitudinea forţelor sale”; 3. „a trăit până în ultima clipă ca poet”;
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Comuna Hănești încheie anul 2025 cu proiecte importante duse la capăt și cu altele aflate foarte aproape de finalizare. Primarul Costel Matei spune că a fost „un an bun” pentru administrația locală, chiar dacă nu toate investițiile propuse au reușit să treacă linia de finish. Totuși, lucrările care au prins contur schimbă deja fața comunității.
Una dintre realizările majore ale acestui an este investiția în infrastructura rutieră, derulată prin programul „Anghel Saligny”. La Hănești, lucrările se apropie de recepția finală, iar proiectul – în valoare de 4,9 milioane de lei – promite drumuri moderne și sigure pentru localnici. „Suntem în pragul recepției și ne bucurăm că am reușit să ducem acest proiect la capăt”, spune edilul, care subliniază că modernizarea drumurilor era o nevoie esențială pentru comunitate.
Veștile bune vin și din satele Sărata, Basarab și Borolea, unde alimentarea cu apă a ajuns în proporție de 98% la stadiul de execuție. Lucrările sunt aproape gata, iar oamenii vor beneficia în sfârșit de o resursă vitală, accesibilă direct la robinet. Primarul afirmă că „acesta este unul dintre proiectele care vor schimba pe termen lung calitatea vieții în comună”.
Pe lângă marile investiții, administrația locală a reușit să finalizeze și proiecte mai mici, care însă contează pentru viața de zi cu zi a locuitorilor. În același timp, nu toate planurile au mers însă înainte. Primarul Matei vorbește deschis despre dezamăgirile aduse de blocajele apărute în unele investiții finanțate prin PNRR. Un exemplu este platforma pentru compostarea gunoiului de grajd, proiect în care se ajunsese deja la etapa achiziției utilajelor, dar finanțarea a fost sistată. „A fost o reală nemulțumire pentru noi”, spune edilul, care a primit ulterior o informare că proiectul ar urma să fie preluat de Administrația Fondului pentru Mediu.
Cu toate acestea, comuna nu rămâne pe loc. Primăria lucrează deja la un alt proiect destinat comunității: un spațiu modern pentru petrecerea timpului liber, amenajat lângă terenul de sport din Hănești. Acolo va prinde contur o zonă pentru fitness și activități în aer liber, menită să ofere tinerilor și familiilor un loc plăcut pentru mișcare și socializare.
Publicitate
„Ne dorim ca oamenii din Hănești să simtă că lucrurile se schimbă în bine”, spune primarul Costel Matei, convins că anul viitor va aduce noi motive de optimism. Indiferent de provocări, administrația locală rămâne cu ochii pe proiecte, cu gândul la confortul și siguranța fiecărui locuitor, a mai adăugat Costel Matei.
Credincioșii din Botoșani au cinstit-o pe Sfânta Ecaterina la biserica din cartierul ANL. Sfânta Liturghie impresionantă oficiată de părintele protopop Petru Fercal
Biserica „Sfânta Ecaterina” din cartierul ANL Bucovina, Botoșani, s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea de credincioși veniți din toate colțurile municipiului pentru a se închina la icoana marii mucenițe, exemplu de curaj, înțelepciune și credință neclintită. Atmosfera de sărbătoare s-a simțit încă de luni seară, iar fiorul duhovnicesc a însoțit fiecare moment.
Vecernia, început sub semnul binecuvântării
Sărbătoarea parohiei a debutat cu slujba Vecerniei, oficiată de un impresionant sobor de preoți. În frunte s-au aflat părintele protopop misionar Daniel Țăranu și părintele profesor Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic din Botoșani, cel care a rostit și cuvântul de învățătură.
Răspunsurile la strană au fost oferite de psalți veniți din mai multe zone ale orașului. Vocile lor s-au împletit cu rugăciunile celor prezenți, ridicând în biserică o atmosferă de Rai, cum rar se poate simți într-o lume grăbită.
În cadrul slujbei a fost săvârșită Litia. Cele cinci pâini au fost binecuvântate printr-o rugăciune specială rostită de părintele profesor Daniel Dascălu, amintind de minunea înmulțirii celor cinci pâini în pustie, cu care Mântuitorul a hrănit mulțimea de cinci mii. La final, pâinea a fost împărțită credincioșilor, semn al dărniciei lui Dumnezeu și al legăturii frățești dintre membrii comunității.
Predica părintelui profesor Daniel Dascălu a captivat atenția tuturor prin tactul său pedagogic și prin profunzimea temei abordate. Pornind de la viața Sfintei Mucenițe Ecaterina, părintele a zugrăvit contextul istoric, jertfa ei, dragostea ei pentru Hristos și puterea credinței care poate transforma și cele mai împietrite inimi.
Publicitate
La final, credincioșii au primit un îndemn cald, menit să aducă în suflete curaj, lumină și un strop de liniște într-o lume tot mai tulburată.
Continuarea sărbătorii – Utrenia și Dumnezeiasca Liturghie
Marți dimineață, hramul a continuat cu slujba Utreniei și apoi cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele protopop Petru Fercal, alături de un sobor de preoți deosebit. Din nou, lăcașul s-a dovedit neîncăpător, nu aveai unde să arunci un ac, credincioșii venind în număr mare și din alte parohii ale orașului. De la an la an, evlavia botoșănenilor la Sfânta Ecaterina a crescut exponențial și această realitate se desprinde clar din mulțimea de preoți și credincioși care participă la hramul bisericii din cartierul ANL.
Sfânta Liturghie este este în esență pătrunzător de spirituală și înălțătoare. Marți, credincioșii prezenți au avut parte de emoții duhovnicești de neuitat. Liantul între Sfântul Altar și credincioși a fost realizat și prin cântările deosebite ale membrilor corului Seminarului Teologic, coordonat de profesorul Cezar Grădinaru.
Cei care au primit binecuvântare de la duhovnic au primit Trupul și Sângele Domnului, un moment care rămâne Taina fiecăruia dintre cei care s-au învrednicit.
La final, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt de încurajare, întărind credința și chemând la statornicie în fapta bună, dar mai ales îndemnând credincioșii să aibă curajul Sfintei Ecaterina.
Părintele paroh Liviu Ilie Florariu a mulțumit credincioșilor pentru evlavia și dragostea arătată Sfintei Ecaterina prin prezența numeroasă la hram, făcând din această sărbătoare un nou prilej de unitate și mărturisire a credinței.
Scurt istoric al parohiei „Sfânta Ecaterina”
Parohia a fost înființată în anul 2006, având astăzi peste o mie de familii.
În 2008 au început demersurile pentru ridicarea noii biserici.
2009 – turnarea temeliei
2011 – ridicarea zidurilor
27 mai 2012 – sfințirea temeliei de către ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
30 octombrie 2018 – prima slujbă oficiată în biserica actuală
Viața Sfintei Mucenițe Ecaterina – model de înțelepciune și curaj
Sfânta Muceniță Ecaterina s-a născut în Alexandria Egiptului, în prima jumătate a secolului al IV-lea, în familia guvernatorului cetății. Înzestrată cu o inteligență rară, a studiat literatura, filosofia, retorica și științele vremii, devenind una dintre cele mai cultivate tinere ale epocii.
Dorind însă o viață mai înaltă decât cea pe care i-o rezervau ambițiile lumii, Ecaterina L-a întâlnit pe Hristos, singurul Mire care le întrece pe toate făpturile în noblețe, frumusețe și înțelepciune. Două viziuni minunate au condus-o la botez, iar Mântuitorul însuși i-a dăruit un inel ca semn al logodnei duhovnicești.
Credința ei puternică a făcut-o să înfrunte public cultul zeilor, iar împăratul Maximian a trimis cincizeci de înțelepți să o contrazică. Însă toți au fost înfrânți de puterea cuvântului ei și, mișcați, s-au convertit, primind martiriul.
După chinuri cumplite, inclusiv sfărâmarea roții cu ascuțișuri, Sfânta Ecaterina a primit moarte martirică, iar din trupul ei a curs lapte în loc de sânge. După tradiție, îngerii i-au dus moaștele pe Muntele Sinai, unde se află și astăzi, la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina”, una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din lume.
Prăznuită la 25 noiembrie, Sfânta Ecaterina este considerată ocrotitoarea tinerilor, a elevilor și a studenților, dar și un izvor de înțelepciune pentru toți cei care caută adevărul cu inimă curată.
Vorona arată încă o dată că, atunci când fondurile europene sunt folosite cu cap, rezultatele chiar se văd. Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” a ridicat ștacheta învățământului de specialitate după ce a finalizat proiectul „Dotări moderne pentru învățământul profesional și tehnic”, finanțat prin PNRR, în valoare de 1.085.182,20 lei – bani investiți în spații care, până nu demult, abia făceau față nevoilor elevilor.
Prin această investiție, trei dintre atelierele esențiale pentru pregătirea profesională au fost complet transformate: laboratorul de informatică, atelierul pentru specializarea Turism și alimentație și atelierul de Horticultură. Fiecare spațiu a fost dotat cu echipamente IT performante, mobilier modern și materiale de specialitate, aducând școala într-o zonă în care practica nu mai înseamnă improvizație, ci profesionalism.
Elevii găsesc acum în ateliere un mediu actual, apropiat de standardele din companii, ceea ce îi ajută nu doar să înțeleagă meseria, ci și să se pregătească pentru piața muncii, care cere competențe digitale, adaptare și practică reală. Profesorii vorbesc despre un plus evident în dinamica orelor, iar atmosfera din laboratoare a devenit una în care elevii vin cu plăcere, nu din obligație.
Modernizarea a schimbat și percepția asupra liceului: de la o instituție rurală cu resurse limitate, la un spațiu educațional modern, unde tehnologia și practica merg mână în mână. Este un exemplu despre cum pot fi folosiți banii europeni pentru a rezolva probleme concrete și pentru a ridica standardele de pregătire profesională.
Atelierele sunt acum pregătite să primească elevii de la Turism și alimentație și Horticultură în cele mai bune condiții, cu echipamente care permit o învățare reală, aplicată. Pentru comunitatea din Vorona, proiectul reprezintă una dintre cele mai vizibile transformări din ultimii ani și un semn că investițiile europene, gestionate corect, pot schimba cu adevărat fața educației.
Micuții botoșăneni pot viziona la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache” spectacolul „Pinocchio”, Carlo Collodi în această săptămână, în zilele de joi, 27 noiembrie 2025, de la ora 18:00 şi duminică, 30 noiembrie 2025, de la orele 11:00 şi 12:30 . Adaptarea, dramatizarea şi regia artistică Valentin Dobrescu, scenografia îi aparţine lui Mihai Pastramagiu, iar muzica este compusă de Alin Macovei Moraru.
Din distribuție fac parte îndrăgiții actori: Adelina Cojocariu, Pavel Petrași, Cosmin Tanasă, Renata Voloșcu, Andrei Bordianu, Anamaria Chelaru și Andrei Iurescu
«Povestea lui Pinocchio, atât de cunoscută celor mari si celor mici, vă invit să o priviți așa cum am văzut-o eu, care am trecut deja prin vârstele voastre. Și veți vedea că toate peripețiile, întâmplările, încercările, mai mult sau mai puțin amuzante, de care va avea parte păpușa de lemn, pot să ni se întâmple și nouă tuturor în drumul spre a deveni ,,OAMENI”» Valentin Dobrescu, regizor artistic.