Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (271)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Se apropie „Sânzienele” şi arhim. Mihail Daniliuc, în „Ziarul Lumina” din 22 iunie 2018, ne recomandă să recitim  romanul „Nopţile de  Sânziene” publicat de Mihail Sadoveanu în 1934.  Reţinem: 1. „Cartea nu se arată interesantă doar prin prisma titlului ales de romancier, ci îndeosebi prin tematica ei care, din păcate, rămâne actuală şi astăzi: dramatica înstrăinare şi distrugere a codrilor seculari româneşti”; 2. „De ce „nopţi de  Sânziene”?Şi în această carte, Sadoveanu conturează o imagine paradisiacă a pământurilor noastre româneşti, văzându-le drept lucrul mâinilor lui Dumnezeu”; 3. „De ce recurge scriitorul la acest mod de a susţine  lupta pentru păstrarea codrilor Borzei? Nu cumva oamenii s-au dovedit atunci, ca şi astăzi, laşi, corupţi, incapabili să înţeleagă rostul şi rolul secularelor păduri în existenţa milenară a neamului nostru?”; 4. „Spun unii critici literari, printre care şi cel mai competent exeget al operei sadoveniene, Ion Oprişan, că romancierul întovărăşeşte pe om cu lumea necuvântătoarelor tocmai fiindcă animalierul îndeplineşte, în opera sa, rolul de etalon al nevinovăţiei. Prin ochii lor, de o rară sensibilitate şi expresivitate, animalele îndeamnă la prietenie şi sinceritate, amintind parcă de timpuri imemorabile, de atmosfera din grădina Raiului””; 5.  „O carte în care Sadoveanu adună cu multă trudă şi dragoste, ca în aproape întreaga sa creaţie literară, credinţa, tradiţiile neamului nostru, frumuseţea şi poezia pământului românesc”;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Publicitate

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Mihai Zamfir, în „România literara” nr.  27 din 2018,  prezintă ceea ce el numeşte „formula personală a romancierului Vintilă Horia”:  „…constă în brodarea naraţiunii pe pretextul vieţii unui artist celebru, transformând în roman existenţa unui poet, pictor ori filozof; asemenea variantă romanescă presupune în egală măsură talent literar şi cultură solidă, condiţii greu de reunit.  Romanul livresc, dus la strălucire în secolul trecut de Hermann Hesse, Marguerite Yourcenar, Michel Tournier ori Thornton Wilder, nu a avut în proza românească, în afara lui Vintilă Horia, vreun reprezentant cât de cât notabil. El s-a priceput să îmbrace destinul individual al marelui artist ori al marelui gânditor cu o funcţie simbolică, transformând viaţa acestuia într-o paradigmă universală. Pornind de la Platon, Ovidiu, Boetiu ori El Greco, naraţiunea devine pretext de refacere a unui portret. Aceasta se înserează într-o poveste inventată de prozator, transformându-se în prototip uman etern. Romanele de acest fel semnate de Vintilă Horia au format treptat o serie distinctă”;

Pascal Bruckner răspunzând lui Cristian Pătrăşconiu „de ce eticheta de comunist este departe de a fi atât de demonizantă, atât de teribilă cum este cea de fascist”: „E ceva foarte straniu. Funcţionează, pentru stânga, un soi de indulgenţă care merge până acolo încât, la limită, acceptă despre stânga, despre comunişti că aceştia au ucis, dar, spun imediat, au făcut-o cu bune intenţii. Nu mai e aşa de relevant că, probabil, nimeni în întreaga istorie a umanităţii nu are atâtea crime la activ câte au regimurile comuniste, contează, mai ales, că au făcut-o cu bune intenţii. „Logica” e, pe scurt, aceasta: naziştii şi fasciştii au ucis din motive sumbre, întunecate, în timp ce Mao şi Stalin au ucis pentru că au vrut să-şi revoluţioneze, să-şi renoveze societăţile pe care le-au condus. Sigur, spune aceeaşi „logică”, au făcut şi unele greşeli, dar ar trebui să fim înţelegători – când faci o omletă, cum spunea unul dintre cei doi mari înainte numiţi, trebuie să spargi şi ouă”(vezi „România literara” nr.  27 din 2018);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 749 din 2018, făcând câteva observaţii privind demitizarea azi: 1. „se demitizează din ce în ce mai puţin idei şi din ce în ce mai mult oameni”; 2. „se ascunde o altă miză periculoasă a demitizării de modă nouă: merge pe simplu şi superficial. Detaliul care dărâmă opera este, adesea, de ordin tabloid”; 3. „demitizarea poate avea unele bune rezultate în planul personal al demitizatorului, căci este şi o cale de afirmare”;

Scriitorul libanez Elias Khoury despre scriere ca formă de rescriere, într-un interviu dat Adelei Greceanu: „De la epopeea  lui Ghilgameş şi naraţiunile Greciei antice şi până în zilele noastre, temele literare sunt foarte puţine. Sunt patru, cinci, şase teme pe care le reluăm la nesfârşit. Dar mereu le scoatem din contextul lor şi le  punem în altul, în contextul prezentului nostru. Şi le re-repovestim în alt mod. Aşa că într-un fel da, scrierea e rescriere. În procesul rescrierii adăugăm, desigur, lucruri noi, dar scrisul în profunzime este un act de rescriere” (vezi „Dilema veche” nr. 749 din 2018) ;

Liliana Danciu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, făcând un inventar al formelor de timp din poezia Rodicăi Braga (volumul „Timp în derivă”): „Există un timp al curgerii şi un timp al nodurilor, un timp al solarităţii stinse de ochii orbi ai semenilor şi un timp al dragostei solare, un timp dureros al poemului ce strigă viu în sânge, un timp al tăcerii şi unul al ţipătului, un timp al strălucirii şi al risipei clipelor şi unul al eclipsei şi al furtului de timp, oferit cu zgârcenie”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Gripa severă care circulă în România: Care sunt simptomele tulpinei gripale A(H3N2), subclada K și cum se tratează

Publicat

Publicitate

Supergripa care circulă în România: Tulpina gripală A(H3N2), subclada K, aduce simptome mai acute și un număr mare de infecții.  România este afectată în sezonul gripal 2025-2026 de tulpina gripală A(H3N2), subclada K, numită popular „super-gripă”, informează alba24.ro.

Este o tulpină mai agresivă, de unde și porecla „super-gripă”, provocând simptome mai severe.

Această tulpină, dominantă la nivel european, a preluat rapid controlul și la noi, fiind responsabilă pentru cazurile de gripă în sezonul curent.

Nu este un virus nou, ci o variantă a celei cunoscute, care a înlocuit rapid tulpinile anterioare, cauzând infecții mai intense, deși nu este o tulpină complet necunoscută.

Numărul cazurilor de gripă este în creștere de la o săptămână la alta. INSP vorbește de o alertă epidemiologică în acest moment, potrivit Euronews.

Care sunt simptomele tulpinei gripale A(H3N2)

Tulpina gripală A(H3N2) este cunoscută pentru faptul că poate provoca forme mai intense de gripă, în special la copii, vârstnici și persoane cu boli cronice.

Publicitate

Simptomele apar de obicei brusc și pot fi mai severe decât la o răceală obișnuită.

Simptome frecvente ale gripei A(H3N2)

  • Febră mare (38–40°C), adesea însoțită de frisoane
  • Dureri musculare și articulare intense
  • Dureri de cap puternice
  • Stare accentuată de oboseală și slăbiciune
  •  Tuse seacă, persistentă
  • Durere în gât
  • Nas înfundat sau secreții nazale
  • Transpirații
  • Pierderea poftei de mâncare

Simptome digestive (mai ales la copii)

  • greață
  • vărsături
  • diaree

Simptome care pot indica o evoluție severă

  • dificultăți de respirație
  • dureri în piept
  • confuzie sau somnolență accentuată
  • febră persistentă care nu scade cu tratament
  • agravarea bolilor cronice existente

Cât durează

  • simptomele acute: 3–7 zile
  • oboseala și tusea pot persista 1–2 săptămâni sau mai mult

Super – gripa care circulă în România: Cum se tratează corect

Tratamentul corect al gripei (inclusiv tulpina A(H3N2)) depinde de gravitatea simptomelor, dar în majoritatea cazurilor se bazează pe odihnă, tratament simptomatic și monitorizare atentă.

Odihnă și izolare: stai acasă, evită efortul fizic, dormi suficient, evită contactul cu alte persoane (gripa este foarte contagioasă).

Hidratare intensă: apă, ceaiuri calde, supe… ajută la scăderea febrei și prevenirea deshidratării.

Tratament pentru febră și dureri: Paracetamol (pentru febră și dureri), Ibuprofen (alternativ, dacă nu există contraindicații), NU se dă aspirină la copii și adolescenți (risc de sindrom Reye).

Calmarea simptomelor respiratorii

  • pentru tuse: siropuri antitusive sau expectorante (în funcție de tipul tusei)
  • pentru nas înfundat: spray-uri cu ser fiziologic
  • gargară cu apă sărată pentru durerea în gât

Antivirale (doar la recomandarea medicului).

Important: Antibioticele NU tratează gripa.

Dacă simptomele sunt intense și dacă starea se agravează, trebuie să mergi la medic.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod

Publicat

Publicitate

Din Scriptura aflam că magii, sosind la Ierusalim, nu au mai văzut steaua care îi călăuzise până în cetatea sfânta și atunci au început să întrebe unde se afla regele iudeilor. În vremea aceea, regatul evreu era condus de Irod.

Acesta a fost proclamat rege de stăpânitorii romani, împotriva voinței poporului evreu. Vestea că s-a născut un nou rege l-a tulburat. Din acest motiv îi convoacă pe arhierei și cărturari pentru a-i interpreta profețiile legate de nașterea lui Mesia. Aceștia îi vestesc că Mesia se va naște în Betleem, conform profeției lui Mihea.

Irod, orbit de patima puterii lumești și crezând că noul născut îi va lua stăpânirea, va căuta să-l ucidă. Spun orbit pentru că un prunc era incapabil să amenințe. Ii cheamă pe magi „în ascuns” că să afle când s-a arătat pe cer steaua care i-a călăuzit, pentru a identifica vârsta Pruncului. Irod îi va trimite pe magi la Betleem, că urmare a discuției avute cu cărturarii evrei. Însă, că unealta a diavolului, el îi roagă pe magi că atunci când Îl vor găsi pe copil să-i dea și lui de veste spre a merge la el să I se închine.

Dar prin acest indemn, Irod devine o persoana care îi călăuzește pe magi pe drumul cel bun. Nu este singurul caz când o unealta a diavolilor devine un instrument prin care se împlinesc planurile divine. Magii părăsesc Ierusalimul și conform indemnului primit și călăuziți de stea, ajung la Betleem, în locul unde se afla Pruncul. Cad la pământ, I se închină Dumnezeului întrupat și Îi dăruiesc aur, smirna și tămâie. După adorarea Pruncului, magii au primit în vis vestea de nu se mai întoarce pe la Irod. Au ocolit Ierusalimul, întorcându-se pe o altă cale în țara lor.

În același timp, un înger îi vestește lui Iosif să ia Pruncul și mama Lui (Matei 2, 13) și să plece în Egipt, pentru a-L feri de uciderea pe care avea să o aducă porunca lui Irod. Când Irod observa că a fost înșelat de magi, poruncește să fie uciși toți pruncii mai mici de doi ani din Betleem și din jurul acestui oraș. De fapt, magii de la răsărit nu l-au înșelat pe Irod după cum mărturisește Sfântul Nicolae Velimirovici. Ei nu-i făgăduiseră nimic. Evanghelia spune: „Iar ei ascultând pe rege au plecat.” (Matei 2:9). Dar Irod era obișnuit că oricine îi asculta voia lui să i-o împlinească negreșit. Din acest motiv el a socotit că magii l-au înșelat pentru că nu s-au întors la Ierusalim că să-i dea informații despre Pruncul cel sfânt. „După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul că să-L ucidă. Și sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul și pe mama Lui și a plecat în Egipt. Și au stat acolo până la moartea lui Irod, că să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin prorocul: «Din Egipt am chemat pe Fiul Meu»”, spune Sfântul Evanghelist Matei (2, 13-15).

Crima pruncilor mai mici de doi ani din Betleem și din jurul acestui oraș a fost descoperita de prorocul Ieremia prin cuvintele: „Glas în Rama s-a auzit, plângere și tânguire multa. Rahela își plânge copiii și nu voiește să se mângâie pentru că nu mai sunt” (Ieremia 31:15; Matei 2:18). Sunt Părinți care afirma că diavolul cunoștea că Fiul lui Dumnezeu se întrupase, dar nu Îl identificase.

Publicitate

Duhurile rele se folosesc de pofta de a ucide a lui Irod, pe care o împlinise chiar și în cadrul propriei sale familii și căuta să-L ucidă pe Hristos din frageda copilărie. Irod credea că prin crima să va avea parte de o domnie netulburată, în vreme ce diavolul căuta să-L ucidă pentru a nu se împlini lucrarea de mântuire a omului. Crima aceasta fără seamăn s-a petrecut la un an după Nașterea Mântuitorului, când Irod căuta Pruncul că o fiara sălbatică, că să Îl ucidă. Prin voia lui Dumnezeu, familia sfânta și Pruncul Iisus s-au refugiat în Egipt și astfel a scapăt de mania împăratului. Tot în aceasta vreme, la porunca lui Irod, Zaharia, tatăl Sfanțului Ioan Botezătorul, pentru că nu l-a dat pe fiul la moarte, a fost ucis de către soldați în Templul din Ierusalim. După moartea acestuia, Irod a pus la cale omorârea bătrânilor lui Israel, cei pe care îi întrebase despre Prunc, și care îi spuseseră că are să se nască în Betleemul Iudeii.

Tot atunci au fost uciși: Hircan, Marele Preot, și cei șaptezeci de bătrâni ai Sinedriului. După ziua în care prăznuim nașterea Domnului facem pomenirea martirilor și mucenicilor: pe 27 decembrie a Întâiului Mucenic și Arhidiacon Ștefan, pe 28 decembrie a celor 20.000 de mucenici arși în Nicomidia și pe 29 decembrie a celor 14.000 de prunci din Betleem și împrejurimi uciși de Irod. Acest fapt denota că Mântuitorul Se îndreaptă spre jertfa de la începutul vieții Sale pământești. Cu alte cuvinte, nașterea Domnului poarta în ea sămânța Crucii și a Învierii Sale. „După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt, și i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului. Iosif, sculându-se, a luat Pruncul și pe mama Lui și a venit în pământul lui Israel.

Și auzind că domnește Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo și, luând poruncă, în vis, s-a dus în părțile Galileii. Și venind a locuit în orașul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proroci, că Nazarinean Se va chema.” Sfântul Evanghelist Matei (2, 19-23).

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (416)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DICȚIONAR SPECIAL 

 O DEFINIŢIE A SINGURĂTĂŢII:  Aparţine lui Manfred Spitzer şi a fost preluată  din volumul acestuia, „Singurătatea –boală nerecunoscută”, de Cristian Pătrăşconiu în eseul său „Elefantul din încăpere: singurătatea” (vezi „Ramuri” nr. 7 din 2023). Spune Manfred Spitzer: „Imaginaţi-vă că ar exista o boală care s-ar manifesta tot mai des şi ar provoca dureri cronice – o maladie contagioasă, încă necercetată de oamenii de ştiinţă, care s-ar răspândi atât de rapid încât nu am avea timp să ne imunizăm împotriva ei, şi care ar fi clasificată drept una dintre cele mai frecvente cauze ale mortalităţii în lumea occidentală. O boală care favorizează apariţia altor suferinţe, de la răceli, depresie şi demenţă la infarct, accident  vascular cerebral şi cancer.  Această boală ar fi, prin urmare, un factor important de risc pentru apariţia altor maladii cu incidenţă crescută şi fatale. În acelaşi timp ar fi înşelătoare, deoarece mulţi dintre cei afectaţi nici nu ar şti că suferă de ea. Această boală chiar există, şi se numeşte SINGURĂTATE”. 

SINDROMUL PARIS:   L-am găsit explicat de Stela Giurgeanu în “Dilema veche” nr. 1011 din 24-30 august 2023: “Sindromul Paris a fost identificat pentru prima data la mijlocul anilor 1980 de un psihiatru japonez, Hiroaki Ota, care a descoperit că turiştii din Japonia sunt cei mai afectaţi de această tulburare – sindromul poate provoca atacuri de panică, de multe ori caracterizate prin halucinaţii sau chiar atitudini agresive faţă de parizieni.  Potrivit lui Ota, cauza principalâ a acestor cazuri este dezamăgirea: turiştii care se aflau pentru prima oară la Paris vin cu nişte aşteptări prea mari şi descoperă la faţa locului că Parisul nu este acel oraş perfect de carte poştală de care s-au îndrăgostit.”

TEORIA SPARGERII SUFLETULUI UNUI POPOR: Aparţine scriitoarei SERENELA GHIŢEANU şi a fost enunţată în cartea sa „Înainte de apocalipsă”. Am întâlnit-o în revista „Orizont” nr. 9 din 2023, preluată într-o cronică a lui Alexandru Oravitzan făcută volumului amintit: „Te-ai gândit că sufletul unui popor se poate sparge sub PRESIUNEA TIMPULUI, în trei bucăţi: una poate să fugă şi să trăiască peste hotare, alta să găsească mijloace să supravieţuiască pe pământul natal, iar alta să se schimonosească, fiind întruchiparea crimelor trecutului, rămase fără dreptate, şi să se întrupeze într-o femeie uriaşă, cu mintea rătăcită, care duhneşte şi horcăie. Poate asta a fost Nebuna, un crâmpei din sufletul rupt în trei al unui popor.” Eu cred că se potriveşte perfect şi poporului român.

 ÎNTREBAREA ANA BLANDIANA:  Am întâlnit-o într-o „Tabletă de sâmbătă” din „România liberă” (1999):Există oare, în întreaga noastră evoluţie, cineva care să fi făcut pentru imaginea românilor în ochii celorlalţi

Publicitate

mai mult decât au făcut Brâncuşi sau Enescu, Eliade, Ionesco sau Cioran? Există cineva care să ne fi făcut să existăm cu mare intensitate decât Eminescu sau Creangă sau Caragiale?” 

SINDROMUL TRAHANACHE:   L-am întâlnit într-un interviu pe care  Eugen Simion l-a acordat lui Daniel Cristea-Enache şi publicat în „Adevărul literar şi artistic” din 11 septembrie 2001. Spune Eugen Simion: „E un sindrom de care intelectualii români nu scapă. Toţi facem parte, de la o anumită vârstă şi de la un grad de notorietate, din COMITETE ŞI COMIŢII, chiar şi atunci când ne ferim ca de foc de ele”.

HOMO  PREVARICATUS:   L-am întâlnit descris de Vladimir Tismăneanu în volumul său „Despre 1989. Naufragiul utopiei” („Humanitas”, 2009): „Tip uman numit astfel de sociologul rus Iuri Levada, ca urmaş al lui homo sovieticus. Homo prevaricatus îşi face prezenţa într-un mod ostentativ fiind dominat de minciună, ca principal element al moştenirii trecutului comunist. Îi este specifică disimularea şi preocuparea de a dezintegra consensul.” 

CUM PRONUNŢĂM TREI NUMEŞtefan Melancu, în „Apostrof” nr. 11 / 2023, publică un interviu cu Dragomir Costineanu, coautor la „Dicţionarul bengali-român” şi la „Dicţionarul hindi-român”. La un moment dat, Dragomir Costineanu ne prezintă cum trebuie pronunţate trei nume cunoscute românilor:

  1. Amita Bhose (pronunţat: Bhoşu);
  2. Rabindranath Tagore (pronunţat: Rabindronath Thakuru);
  3. Maitreyi Devi (pronunţat: Moitreii Debi) 

METAFORA „TURNULUI ÎNCLINAT”:  Aparţine scriitoarei engleze Virginia Woolf şi reprezintă o alternativă la „turnul de fildeş”. Am găsit-o explicată de Teodor Baconschi în „Dileme veche” nr. 1021 din noiembrie 2023:Metafora „turnului înclinat” trimite la tranziţia de la literatura aristocratică, închise în clase sociale etanşe şi rezervată rarefiatului public educat, către o literatură angajată, anxioasă, prin care romancierii veacului XX s-au văzut forţaţi (de războaie, dictaturi şi revoluţii) să-şi reinventeze umanitatea, deodată cu o conştiinţă civică mai degrabă tragică”.

SPĂIMOLOGUL:  „Meserie nouă” inventată de scriitorul Mihai Buzea. L-am întâlnit în articolul său „Toamna vrajbei noastre” şi publicat în „Dilema veche” nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023. Mihai Buzea descrie astfel această „meserie”: „… foarte la modă, care mai poartă şi alte nume (în limbaj academic, spăimologii se numesc „profeţi apocaliptici”), doar că e concurenţa foarte mare şi nu toţi spăimologii ajung „influenceri”, ci numai unii (foarte puţini, dar foarte bine plătiţi). Specialitatea lor este să anunţe pe toată lumea că vine sfârşitul lumii. Din diverse cauze, că nici spăimologii nu-s proşti, să tabere toţi pe aceeaşi felie de plăcintă: unii s-au autopropus experţi în încălzirea globală, alţii sunt geopoliticieni de înaltă clasă, savanţi de renume mondial care ştiu totul despre războaie. Să nu-i uit pe autodidacţii în ştiinţele economice, oameni care ne explică ce aia „spirala datoriilor” şi cum în curând „se va dărâma toată şandramaua”. Cei mai vechi în branşă sunt desigur experţii în păcate, cei care ştiu exact cât de supărat este pe noi Dumnezeu”. 

LOC DE OFTAT:  Sintagma aparţine poetului Laurenţiu-Ciprian Tudor, şi constituie titlul unui volum al său de poezii, apărut în 2021 la Editura „Şcoala Ardeleană”. „Locul de oftat” l-am găsit explicat chiar de autor într-un interviu acordat Simonei Preda şi publicat în „Ramuri” nr. 11 din 2023: „Orice spaţiu deschis, descris de artă este un LOC DE OFTAT pentru că oftatul este scăparea de preaplinul acumulat. Un volum de poeme este, astfel, un spaţiu cum nu se poate mai bun pentru oftat. Nu pui aici şi tristeţi, şi bucurie, şi doruri, şi amintiri, şi dorinţe, şi chemări? Ba da. Astfel oftatul nu e doar al oboselii, al negativităţii, al încercărilor. E, mai degrabă, un amestec de bine şi rău, de încurcare şi descurcare, de zâmbete şi de încruntări. Oftezi şi de bine, pentru că ai scăpat, pentru că vezi speranţa, pentru că înţelegi că dracul nu e atât de negru şi că îl poţi învinge, te poţi, deci, descurca. Aşa oftatul este semnul cel mai firesc al vieţii, cu toate ale ei. Aşa e şi poezia. Ea este cea care dă seamă de toate”.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea severă de la Botoșani continuă: Vizibilitate sub 100 de metri și rafale violente de vânt

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se va afla și în continuare sub influența unor fenomene meteorologice specifice sezonului rece, caracterizate prin ninsori, viscol și intensificări ale vântului, potrivit informărilor actualizate transmise de meteorologi.

Autoritățile anunță că, în intervalul următor, vor fi în vigoare mai multe avertizări meteo, cu grade diferite de severitate. Astfel, până mâine, la ora 10:00, este emis un cod galben de ninsori și vânt. În acest interval, va ninge viscolit, vizibilitatea va scădea temporar sub 100 de metri, iar vântul va avea viteze de 50–70 km/h. Local, se va depune un strat de zăpadă cu grosimi cuprinse între 3 și 8 centimetri.

Totodată, până mâine, la ora 02:00, este valabil un cod portocaliu de vânt și ninsori. Meteorologii avertizează că vântul va sufla cu putere, cu rafale de 70–90 km/h, va ninge viscolit, iar vizibilitatea va fi foarte redusă, existând riscul producerii unor situații periculoase.

Un nou cod galben de vânt va intra în vigoare mâine, între orele 10:00 și 23:00, când sunt prognozate intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani a înștiințat toate unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele prognozate și a transmis măsurile necesare pentru prevenirea unor evenimente care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau ar putea produce pagube materiale.

Evoluția fenomenelor meteorologice este monitorizată permanent prin Centrul Operațional al ISU Botoșani, iar echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul populației, acolo unde situația o va impune.

Publicitate

Autoritățile recomandă cetățenilor să manifeste prudență sporită, să evite deplasările neesențiale pe durata avertizărilor și să se informeze din surse oficiale.

Pe de altă parte, ISU Botoșani a transmis că dacă sunteți nevoiți să porniți la drum, informați-vă despre condițiile de trafic. Puneți în mașină lucrurile necesare în caz de urgență: lanțuri antiderapante, lopată pentru zăpadă, lanternă, sac cu nisip, apă, pături și încărcător pentru telefon.

Aveți grijă unde parcați autoturismele, astfel încât acestea să fie în siguranță.

Informați-vă permanent asupra condițiilor meteorologice și a modului în care evoluează acestea.

În perioada cu vânt puternic, fiți foarte atenți dacă vă deplasați în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți. Dacă este posibil, întrerupeți orice activitate în aer liber și adăpostiți-vă în locuințe sau în spații care să vă asigure protecția.

Nu atingeți firele de electricitate căzute la pământ și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate: corturi, schele sau clădiri cu fațade degradate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending