Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (271)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Se apropie „Sânzienele” şi arhim. Mihail Daniliuc, în „Ziarul Lumina” din 22 iunie 2018, ne recomandă să recitim  romanul „Nopţile de  Sânziene” publicat de Mihail Sadoveanu în 1934.  Reţinem: 1. „Cartea nu se arată interesantă doar prin prisma titlului ales de romancier, ci îndeosebi prin tematica ei care, din păcate, rămâne actuală şi astăzi: dramatica înstrăinare şi distrugere a codrilor seculari româneşti”; 2. „De ce „nopţi de  Sânziene”?Şi în această carte, Sadoveanu conturează o imagine paradisiacă a pământurilor noastre româneşti, văzându-le drept lucrul mâinilor lui Dumnezeu”; 3. „De ce recurge scriitorul la acest mod de a susţine  lupta pentru păstrarea codrilor Borzei? Nu cumva oamenii s-au dovedit atunci, ca şi astăzi, laşi, corupţi, incapabili să înţeleagă rostul şi rolul secularelor păduri în existenţa milenară a neamului nostru?”; 4. „Spun unii critici literari, printre care şi cel mai competent exeget al operei sadoveniene, Ion Oprişan, că romancierul întovărăşeşte pe om cu lumea necuvântătoarelor tocmai fiindcă animalierul îndeplineşte, în opera sa, rolul de etalon al nevinovăţiei. Prin ochii lor, de o rară sensibilitate şi expresivitate, animalele îndeamnă la prietenie şi sinceritate, amintind parcă de timpuri imemorabile, de atmosfera din grădina Raiului””; 5.  „O carte în care Sadoveanu adună cu multă trudă şi dragoste, ca în aproape întreaga sa creaţie literară, credinţa, tradiţiile neamului nostru, frumuseţea şi poezia pământului românesc”;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Publicitate

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Mihai Zamfir, în „România literara” nr.  27 din 2018,  prezintă ceea ce el numeşte „formula personală a romancierului Vintilă Horia”:  „…constă în brodarea naraţiunii pe pretextul vieţii unui artist celebru, transformând în roman existenţa unui poet, pictor ori filozof; asemenea variantă romanescă presupune în egală măsură talent literar şi cultură solidă, condiţii greu de reunit.  Romanul livresc, dus la strălucire în secolul trecut de Hermann Hesse, Marguerite Yourcenar, Michel Tournier ori Thornton Wilder, nu a avut în proza românească, în afara lui Vintilă Horia, vreun reprezentant cât de cât notabil. El s-a priceput să îmbrace destinul individual al marelui artist ori al marelui gânditor cu o funcţie simbolică, transformând viaţa acestuia într-o paradigmă universală. Pornind de la Platon, Ovidiu, Boetiu ori El Greco, naraţiunea devine pretext de refacere a unui portret. Aceasta se înserează într-o poveste inventată de prozator, transformându-se în prototip uman etern. Romanele de acest fel semnate de Vintilă Horia au format treptat o serie distinctă”;

Pascal Bruckner răspunzând lui Cristian Pătrăşconiu „de ce eticheta de comunist este departe de a fi atât de demonizantă, atât de teribilă cum este cea de fascist”: „E ceva foarte straniu. Funcţionează, pentru stânga, un soi de indulgenţă care merge până acolo încât, la limită, acceptă despre stânga, despre comunişti că aceştia au ucis, dar, spun imediat, au făcut-o cu bune intenţii. Nu mai e aşa de relevant că, probabil, nimeni în întreaga istorie a umanităţii nu are atâtea crime la activ câte au regimurile comuniste, contează, mai ales, că au făcut-o cu bune intenţii. „Logica” e, pe scurt, aceasta: naziştii şi fasciştii au ucis din motive sumbre, întunecate, în timp ce Mao şi Stalin au ucis pentru că au vrut să-şi revoluţioneze, să-şi renoveze societăţile pe care le-au condus. Sigur, spune aceeaşi „logică”, au făcut şi unele greşeli, dar ar trebui să fim înţelegători – când faci o omletă, cum spunea unul dintre cei doi mari înainte numiţi, trebuie să spargi şi ouă”(vezi „România literara” nr.  27 din 2018);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 749 din 2018, făcând câteva observaţii privind demitizarea azi: 1. „se demitizează din ce în ce mai puţin idei şi din ce în ce mai mult oameni”; 2. „se ascunde o altă miză periculoasă a demitizării de modă nouă: merge pe simplu şi superficial. Detaliul care dărâmă opera este, adesea, de ordin tabloid”; 3. „demitizarea poate avea unele bune rezultate în planul personal al demitizatorului, căci este şi o cale de afirmare”;

Scriitorul libanez Elias Khoury despre scriere ca formă de rescriere, într-un interviu dat Adelei Greceanu: „De la epopeea  lui Ghilgameş şi naraţiunile Greciei antice şi până în zilele noastre, temele literare sunt foarte puţine. Sunt patru, cinci, şase teme pe care le reluăm la nesfârşit. Dar mereu le scoatem din contextul lor şi le  punem în altul, în contextul prezentului nostru. Şi le re-repovestim în alt mod. Aşa că într-un fel da, scrierea e rescriere. În procesul rescrierii adăugăm, desigur, lucruri noi, dar scrisul în profunzime este un act de rescriere” (vezi „Dilema veche” nr. 749 din 2018) ;

Liliana Danciu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, făcând un inventar al formelor de timp din poezia Rodicăi Braga (volumul „Timp în derivă”): „Există un timp al curgerii şi un timp al nodurilor, un timp al solarităţii stinse de ochii orbi ai semenilor şi un timp al dragostei solare, un timp dureros al poemului ce strigă viu în sânge, un timp al tăcerii şi unul al ţipătului, un timp al strălucirii şi al risipei clipelor şi unul al eclipsei şi al furtului de timp, oferit cu zgârcenie”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade în zona seismică Vrancea

Publicat

Publicitate

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,6 s-a produs marți seara, la ora 16:13, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatrează agerpres.ro

Seismul a avut loc la adâncimea de 133,6 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 51 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 64 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 72 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

De la începutul lunii ianuarie, în România s-au produs 22 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,9.

Cel mai important cutremur din 2024, cu o magnitudine de 5,4 grade, a avut loc în județul Buzău în data de 16 septembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

DECIZIE: Consumul de droguri la volan, infracțiune DOAR dacă se demonstrează că au afectat capacitatea şoferului de a conduce

Publicat

Publicitate

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea şoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), citată de Agerpres.

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esentiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența in probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei, se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.

Sesizare de la Curtea de Apel Cluj

”Instanța supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunțarea unei botărâri prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substantelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal pentru realizarea cerintel esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenta unor substante psihoactive este suficient så se constate prezenta in probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influența asupra capacității de a conduce find prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putand fi combătută prin mijloace de proba stiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacități de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”, arată ÎCCJ.

Interpretări despre șoferi

De asemenea, Instanța supremă trebuie să răspundă la întrebarea: Dacă dispoziția aflată sub influența unor substante psihoactive, din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este aiterată în urma consumului de substante psihoactive?.

Concret, sesizările se refereau la modul in care trebuie interpretată sintagma persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanțe psihoactive, respectiv dacă este necesar să se introducă un prag valoric pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența drogurilor, aşa cum este la consumul de alcool la volan.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenta unor substante psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Senatorul Cătălin Silegeanu în Parlamentul European: Viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a fost prezent astăzi, 27 ianuarie 2025, la Bruxelles, la invitația colegilor săi din Parlamentul European, pentru a participa la a doua ediție a evenimentului „Make Europe Great Again”. Prima ediție a acestui eveniment a avut loc la București, iar acum reunește patrioți, lideri și reprezentanți din toate țările membre ale Uniunii Europene, precum și din întreaga lume.

Într-un comunicat emis de AUR Botoșani către redacția noastră se precizează că în cadrul conferinței, senatorul Silegeanu a subliniat că „viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!”. Acesta a evidențiat importanța valorilor care definesc identitatea europeană: familia, credința creștină, libertatea și suveranitatea națională.

„Acest moment istoric este o oportunitate de a discuta și apăra valorile fundamentale care ne unesc și ne definesc ca europeni. Este timpul să ne unim și să construim împreună o mișcare istorică, pentru o Europă liberă, suverană și prosperă!”, a declarat senatorul.

Un subiect esențial abordat la eveniment a fost situația gravă din România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate fără ca publicului să i se prezinte vreo probă concretă. Senatorul Silegeanu a accentuat sprijinul partenerilor internaționali în lupta României pentru democrație, libertate și dreptate, subliniind că anularea alegerilor a atras atenția și îngrijorarea comunității internaționale.

„Europa nu aparține birocraților, ci popoarelor sale. Trebuie să ne asigurăm că democrația și libertatea sunt apărate și respectate peste tot în Europa”, a concluzionat Cătălin Silegeanu.

Evenimentul „Make Europe Great Again” continuă să fie un forum vital pentru discuții și colaborări între liderii europeni care își propun să consolideze o Europă a popoarelor, liberă și suverană.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A fost întocmită prima hartă seismică interactivă a României: În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Începând de astăzi România dispune de prima hartă interactivă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor”, a precizat ministrul Cseke Attila, relatează mediafax.ro. 

Harta este interactivă și va ajuta atât locuitorii să știe în ce zonă stau, cât și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru consolidări dacă localitățile sunt vizate de un cutremur, a explicat într-un comunicat de presă ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Conform hărții, majoritatea județului Botoșani este situată în zone cu un risc seismic scăzut, având valori ale accelerației terenului în intervalul 0.15 g – 0.20 g. Localități importante precum municipiile Botoșani, Dorohoi, Săveni sau Darabani se află în această zonă cu risc seismic redus.

Harta interactivă poate fi vizualizată AICI.

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, și fac un apel ferm către autoritățile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilități, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziție de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila, care a reiterat că finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.

Ce spun reprezentanții ministerului Dezvoltării

Guvernul a creat instrumente de finanțare pentru siguranța seismică, este responsabilitatea autorităților locale să aducă documentația necesară pentru proiecte mature care pot fi finanțate, a declarat Cseke Attila.

Publicitate

Până în prezent, dintre toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuințe și 3 școli din municipiul București sunt finanțate.

”Avem prea puține contracte la nivel național și la nivelul municipiului București, în condițiile în care Capitala țării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viața și siguranța oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reușim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în București”, a spus ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending