Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (271)

Publicat

acum 4 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

 

Se apropie „Sânzienele” şi arhim. Mihail Daniliuc, în „Ziarul Lumina” din 22 iunie 2018, ne recomandă să recitim  romanul „Nopţile de  Sânziene” publicat de Mihail Sadoveanu în 1934.  Reţinem: 1. „Cartea nu se arată interesantă doar prin prisma titlului ales de romancier, ci îndeosebi prin tematica ei care, din păcate, rămâne actuală şi astăzi: dramatica înstrăinare şi distrugere a codrilor seculari româneşti”; 2. „De ce „nopţi de  Sânziene”?Şi în această carte, Sadoveanu conturează o imagine paradisiacă a pământurilor noastre româneşti, văzându-le drept lucrul mâinilor lui Dumnezeu”; 3. „De ce recurge scriitorul la acest mod de a susţine  lupta pentru păstrarea codrilor Borzei? Nu cumva oamenii s-au dovedit atunci, ca şi astăzi, laşi, corupţi, incapabili să înţeleagă rostul şi rolul secularelor păduri în existenţa milenară a neamului nostru?”; 4. „Spun unii critici literari, printre care şi cel mai competent exeget al operei sadoveniene, Ion Oprişan, că romancierul întovărăşeşte pe om cu lumea necuvântătoarelor tocmai fiindcă animalierul îndeplineşte, în opera sa, rolul de etalon al nevinovăţiei. Prin ochii lor, de o rară sensibilitate şi expresivitate, animalele îndeamnă la prietenie şi sinceritate, amintind parcă de timpuri imemorabile, de atmosfera din grădina Raiului””; 5.  „O carte în care Sadoveanu adună cu multă trudă şi dragoste, ca în aproape întreaga sa creaţie literară, credinţa, tradiţiile neamului nostru, frumuseţea şi poezia pământului românesc”;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Publicitate

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Mihai Zamfir, în „România literara” nr.  27 din 2018,  prezintă ceea ce el numeşte „formula personală a romancierului Vintilă Horia”:  „…constă în brodarea naraţiunii pe pretextul vieţii unui artist celebru, transformând în roman existenţa unui poet, pictor ori filozof; asemenea variantă romanescă presupune în egală măsură talent literar şi cultură solidă, condiţii greu de reunit.  Romanul livresc, dus la strălucire în secolul trecut de Hermann Hesse, Marguerite Yourcenar, Michel Tournier ori Thornton Wilder, nu a avut în proza românească, în afara lui Vintilă Horia, vreun reprezentant cât de cât notabil. El s-a priceput să îmbrace destinul individual al marelui artist ori al marelui gânditor cu o funcţie simbolică, transformând viaţa acestuia într-o paradigmă universală. Pornind de la Platon, Ovidiu, Boetiu ori El Greco, naraţiunea devine pretext de refacere a unui portret. Aceasta se înserează într-o poveste inventată de prozator, transformându-se în prototip uman etern. Romanele de acest fel semnate de Vintilă Horia au format treptat o serie distinctă”;

Pascal Bruckner răspunzând lui Cristian Pătrăşconiu „de ce eticheta de comunist este departe de a fi atât de demonizantă, atât de teribilă cum este cea de fascist”: „E ceva foarte straniu. Funcţionează, pentru stânga, un soi de indulgenţă care merge până acolo încât, la limită, acceptă despre stânga, despre comunişti că aceştia au ucis, dar, spun imediat, au făcut-o cu bune intenţii. Nu mai e aşa de relevant că, probabil, nimeni în întreaga istorie a umanităţii nu are atâtea crime la activ câte au regimurile comuniste, contează, mai ales, că au făcut-o cu bune intenţii. „Logica” e, pe scurt, aceasta: naziştii şi fasciştii au ucis din motive sumbre, întunecate, în timp ce Mao şi Stalin au ucis pentru că au vrut să-şi revoluţioneze, să-şi renoveze societăţile pe care le-au condus. Sigur, spune aceeaşi „logică”, au făcut şi unele greşeli, dar ar trebui să fim înţelegători – când faci o omletă, cum spunea unul dintre cei doi mari înainte numiţi, trebuie să spargi şi ouă”(vezi „România literara” nr.  27 din 2018);

Publicitate

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 749 din 2018, făcând câteva observaţii privind demitizarea azi: 1. „se demitizează din ce în ce mai puţin idei şi din ce în ce mai mult oameni”; 2. „se ascunde o altă miză periculoasă a demitizării de modă nouă: merge pe simplu şi superficial. Detaliul care dărâmă opera este, adesea, de ordin tabloid”; 3. „demitizarea poate avea unele bune rezultate în planul personal al demitizatorului, căci este şi o cale de afirmare”;

Scriitorul libanez Elias Khoury despre scriere ca formă de rescriere, într-un interviu dat Adelei Greceanu: „De la epopeea  lui Ghilgameş şi naraţiunile Greciei antice şi până în zilele noastre, temele literare sunt foarte puţine. Sunt patru, cinci, şase teme pe care le reluăm la nesfârşit. Dar mereu le scoatem din contextul lor şi le  punem în altul, în contextul prezentului nostru. Şi le re-repovestim în alt mod. Aşa că într-un fel da, scrierea e rescriere. În procesul rescrierii adăugăm, desigur, lucruri noi, dar scrisul în profunzime este un act de rescriere” (vezi „Dilema veche” nr. 749 din 2018) ;

Liliana Danciu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, făcând un inventar al formelor de timp din poezia Rodicăi Braga (volumul „Timp în derivă”): „Există un timp al curgerii şi un timp al nodurilor, un timp al solarităţii stinse de ochii orbi ai semenilor şi un timp al dragostei solare, un timp dureros al poemului ce strigă viu în sânge, un timp al tăcerii şi unul al ţipătului, un timp al strălucirii şi al risipei clipelor şi unul al eclipsei şi al furtului de timp, oferit cu zgârcenie”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi a deschis dezbaterea cu liberalii cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare

Publicat

acum 41 de minute

joi, 21.11.2024

de

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a răspuns la cererea pentru dezbatere din partea secunzilor șefului PNL Botoșani cu adresarea a patru întrebări legate de Programul PNL de guvernare.

Social-democratul a spus că va participa la o dezbatere în direct cu șeful PNL Botoșani, dacă acesta va răspunde la întrebările de care fuge de la începutul campaniei și dacă dezbaterea va fi despre alegerile parlamentare și nu despre cele locale, cum propuneau liberalii.

Marius Budăi a deschis dezbaterea cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare:

Publicitate
  1. „De ce nu ați scris nimic despre sistemul public de pensii, despre Pilonul 1? Nimic despre creșterea pensiei medii? Asta înseamnă că vreți să înghețați pensiile, cum ați mai făcut-o în 2021!
  2. De ce vorbiți în programul dumneavoastră de „punctul de pensie”? Această noțiune nu mai e aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Acum pensiile se calculează pe baza „valorii punctului de referință”.
  3. De ce promiteți în programul dvs. că nu veți coborî pragul pentru regimul de impozitare la microîntreprinderi? Tot dvs. ați scris în PNRR exact opusul! Că în 3 ani trebuie redus acest prag cu 15%, apoi cu 33% și apoi din nou cu 33%, astfel încât doar una din 5 microîntreprinderi să mai poată beneficia de impozitarea cu 1% din cifra de afaceri.
  4. De ce colegii dumneavoastră de la PNL vorbesc despre generalizarea cotei unice? Asta însemnă creșterea impozitului la salarii de la 10% la 16%, la pensiile sub 3.000 de lei, de la 0% la 16%, la pensiile de peste 3.000 de lei, de la 10% la 16%, dublarea impozitului de 8% pe dividende și desființarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și trecerea lor la impozit pe profit!Ați vrut dezbatere! Poftim dezbatere! Nu circ! Răspundeți la întrebări!”, a scris Marius Budăi.

 

https://www.facebook.com/share/p/182HYhMNog/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM  Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

acum 53 de minute

joi, 21.11.2024

de

Publicitate

La sfârșitul lunii octombrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.938 șomeri (din care 2.288 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.938 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 897 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.041 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.576 șomeri provin din mediul rural și 1.362 sunt din mediul urban.

 

Publicitate

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.938
< 25 ani    414
între 25-29    193
între 30-39    779
între 40-49       1.333
între 50-55 1.071
peste 55 ani       1.148

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,99%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,71% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,62%,  cei cu învățământ profesional 15,82%,cei cu studii superioare sunt 2,84% iar cei cu învățământ postliceal  1,03% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 326 persoane foarte greu ocupabile, 3.358 greu ocupabile,1.227 mediu ocupabile, iar 27 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Zi emoționantă pentru părintele profesor Grigore Diaconu, un Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani

Publicat

acum o oră

joi, 21.11.2024

de

Publicitate

Astăzi, 21 noiembrie, părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, își sărbătorește ziua de naștere. În finalul slujbei de la Biserica „Sfântul Gheorghe”, biserică unde părintele profesor slujește de câteva luni, viceprimarul Dana Bețenchi i-a oferit, din partea Executivului Primăriei Botoșani, flori și un mic dar, în semn de prețuire pentru întreaga activitate în slujba comunității. Vizibil emoționat, preotul Grigore Diaconu a mulțumit și s-a declarat încântat de faptul că edilii botoșăneni știu să fie alături de oameni. Sărbătoritul a mai fost felicitat de preoții Dumitru Mateciuc și Aurel Chiroșcă, dar și de botoșănenii care au participat la slujba oficiată cu prilejul marii sărbători Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

Viață închinată Bisericii Ortodoxe Române și semenilor

Părintele Grigore Diaconu a împlinit 76 de ani de viață și 55 de ani de preoție. El și-a început activitatea de preot în comuna Santa Mare. A slujit apoi la Biserica „Sfinții Voievozi” și Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. În perioada 1 ianuarie 1978 – 1 februarie 1990, a fost protopop al Protopopiatului Botoșani, pentru ca în perioada aprilie 1997 – septembrie 2014 să se afle la conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe” Botoșani.

Publicitate

Construirea de biserici, transformarea Seminarului Teologic “Sfântul Gheorghe” într-o instituție de învățământ modernă, implicarea în multe proiecte sociale – acestea sunt coordonatele vieții preotului Grigore Diaconu.

El a îmbinat activitatea de slujitor al Bisericii Ortodoxe Române cu cea socială, de sprijinire a unor spitale, instituții de învățământ, cămine de bătrâni, parohii, elevi merituoși și familii nevoiașe.

“M-am pregătit pentru a sluji Biserica, școala, familia și pe credincioși. Acolo unde am fost chemat să lucrez, n-am știut ce-i tihna și odihna, pentru ca Biserica Ortodoxă Română, pentru care m-am pregătit să o slujesc și pentru care am depus jurământ în fața lui Dumnezeu, să se întărească și să fie în slujba semenilor. Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, a declarat Grigore Diaconu.

Publicitate

Preotul Grigore Diaconu a primit Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani în toamna anului trecut.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Accidentele de circulaţie vor fi mai rare după ce A7 va prelua o parte din traficul de pe „Drumul Morții”

Publicat

acum o oră

joi, 21.11.2024

de

Publicitate

Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie din România (AVAC) preconizează reducerea accidentelor de circulaţie cu mai bine de jumătate pe DN 2 (E85), în contextul deschiderii circulaţiei pe cele două loturi ale Autostrăzii A7, între Buzău şi Râmnicu Sărat, respectiv viitoarelor loturi din Autostrada Moldovei, drumul de mare viteză urmând să preia o mare parte din valorile de trafic înregistrate pe acest drum, scrie Adevărul.

Potrivit AVAC, deschiderea primelor loturi din Autostrada A7 vor avea un impact semnificativ asupra siguranţei rutiere şi a confortului în trafic. Specialiştii apreciază că o mare parte din traficul rutier înregistrat pe DN 2 (E85), drumul care leagă Capitala de zona Moldovei, va fi preluat de autostradă, consecinţa directă urmând să se reflecte în scăderea accidentelor grave de circulaţie, scrie Agerpres.

„Această autostradă, în primul rând va scădea presiunea pe Drumul Naţional (DN) 2, va creşte confortul pentru participanţii care se deplasează spre sau vin dinspre zona Moldovei spre Capitală şi va creşte gradul de siguranţă rutieră. Autostrăzile, deşi sunt drumuri de mare viteză, sunt cele mai sigure artere rutiere, cel puţin din Europa, conform statisticilor Comisiei Europene, doar 8% din accidentele grave de circulaţie se produc pe autostrăzi. Acelaşi lucru sigur că se va întâmpla şi la noi, va creşte gradul de siguranţă pentru că acest segment de autostradă, sau toată Autostrada Moldovei va prelua o mare parte din traficul de pe DN 2, în condiţiile în care DN 2 este considerat ‘drumul morţii’, pentru că s-au produs accidente cu consecinţe dintre cele mai grave. Din păcate, cele mai nesigure artere din România sunt cele dintre localităţi, din zona Bucureştiului spre Moldova, în această zonă se produc foarte multe accidente pe arterele din afara localităţilor. Când transferi o parte din trafic de pe astfel de artere nesigure sau cu risc ridicat de accident unde ai viteze de 90-100 km/h, dar fără a proteja participanţii la trafic, pe arterele rutiere unde ai protecţie foarte bună pentru participanţii la trafic, în opinia noastră va scădea numărul accidentelor cu consecinţe grave”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele AVAC, Cătălin Radu Codescu.

Publicitate

Primele efecte generate de construirea Autostrăzii A7 din punct de vedere rutier, respectiv procentele referitoare la accidentele de circulaţie înregistrate pe celelalte sectoare de drumuri, ar urma să se modifice într-o perioadă scurtă de timp, odată cu creşterea valorilor de trafic pe sectoarele date în folosinţă.

„Vom putea vorbi de procente când toată autostrada va fi gata, dar ce putem spune acum este că autostrada este mult mai sigură decât drumurile naţionale şi probabil că vom vedea schimbări în bine în statistica accidentelor chiar de la început, probabil că procentele vor fi 10-15% la început, iar când vom avea mai mulţi kilometri de autostradă şi vom asigura conexiunea între zona de sud şi cea de nord printr-un astfel de drum de mare viteză, accidentele se pot reduce şi la jumătate, sau chiar mai mult decât atât”, a precizat preşedintele AVAC.

Cele mai multe accidente de circulaţie înregistrate pe DN 2 (E85) au drept cauză viteza excesivă, pătrunderea neregulamentară pe contrasens, neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi neatenţia la volan.

Publicitate

„DN 2 are o bandă pe sens şi un acostament consolidat, de aceea există o mare presiune din cauza valorilor mari de trafic în a se circula pe două benzi, pentru că acostamentul nu este bandă de circulaţie şi are dimensiuni mult reduse. Din acest motiv se produceau multe accidente pentru că lumea nici nu înţelegea bine cum să utilizeze banda de circulaţie şi mulţi ieşeau pe acostamentul consolidat pentru a face loc vehiculelor care circulau cu viteză crescută. De aceea se produceau multe accidente, pe de altă parte nu este protejată circulaţia din ambele sensuri, nu există sistem de parapete median care să prevină pătrunderea pe contrasens şi atunci, dacă vorbim de un drum deschis traficului internaţional, unde în afara localităţii se circulă cu 100 km/h, riscul producerii de accidente rutiere cu consecinţe grave este foarte mare. Ar fi trebuit să avem şi un marcaj rezonator, dar el, din păcate, nu există”, a spus Cătălin Radu Codescu.

În anul 2023, pe Drumul Naţional 2 (E85), pe raza judeţului Buzău, se puteau număra 199 de cruci ridicate în amintirea persoanelor care şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie, mai multe decât cei aproximativ 85 de kilometri de drum, în ultimii 10 ani 272 de persoane decedând în această zonă în evenimente rutiere.

„DN 2 District Mărăcineni Km 114+500 – 132+000 = 41 cruci. Pe DN 2 de la Km 68 până la km 100+600 avem 88 de cruci. Ultimul sector, de la intersecţia DN 2 cu Racoviţeni, până la limita cu judeţul Vrancea, sunt 70 de cruci. În total 199 de cruci”, informa, la acea dată, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău, în urma unei solicitări AGERPRES.

Publicitate

Cele mai multe accidente grave s-au produs pe DN 2 (E85) în anul 2016 (108 accidente rutiere, 21 de persoane rănite grav, 41 de persoane decedate) şi anul 2018 (105 accidente rutiere,16 persoane rănite grav, 43 de persoane decedate), potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău.

România se poziţionează în continuare pe locul I în ceea ce priveşte frecvenţa accidentelor rutiere şi pe locul secund la indicatorul decese.

În cursul zilei de miercuri a fost programată deschiderea circulaţiei pe loturile 1 şi 2 ale Autostrăzii A7, sectorul Buzău – Râmnicu Sărat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending