Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (271)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Se apropie „Sânzienele” şi arhim. Mihail Daniliuc, în „Ziarul Lumina” din 22 iunie 2018, ne recomandă să recitim  romanul „Nopţile de  Sânziene” publicat de Mihail Sadoveanu în 1934.  Reţinem: 1. „Cartea nu se arată interesantă doar prin prisma titlului ales de romancier, ci îndeosebi prin tematica ei care, din păcate, rămâne actuală şi astăzi: dramatica înstrăinare şi distrugere a codrilor seculari româneşti”; 2. „De ce „nopţi de  Sânziene”?Şi în această carte, Sadoveanu conturează o imagine paradisiacă a pământurilor noastre româneşti, văzându-le drept lucrul mâinilor lui Dumnezeu”; 3. „De ce recurge scriitorul la acest mod de a susţine  lupta pentru păstrarea codrilor Borzei? Nu cumva oamenii s-au dovedit atunci, ca şi astăzi, laşi, corupţi, incapabili să înţeleagă rostul şi rolul secularelor păduri în existenţa milenară a neamului nostru?”; 4. „Spun unii critici literari, printre care şi cel mai competent exeget al operei sadoveniene, Ion Oprişan, că romancierul întovărăşeşte pe om cu lumea necuvântătoarelor tocmai fiindcă animalierul îndeplineşte, în opera sa, rolul de etalon al nevinovăţiei. Prin ochii lor, de o rară sensibilitate şi expresivitate, animalele îndeamnă la prietenie şi sinceritate, amintind parcă de timpuri imemorabile, de atmosfera din grădina Raiului””; 5.  „O carte în care Sadoveanu adună cu multă trudă şi dragoste, ca în aproape întreaga sa creaţie literară, credinţa, tradiţiile neamului nostru, frumuseţea şi poezia pământului românesc”;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Publicitate

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Mihai Zamfir, în „România literara” nr.  27 din 2018,  prezintă ceea ce el numeşte „formula personală a romancierului Vintilă Horia”:  „…constă în brodarea naraţiunii pe pretextul vieţii unui artist celebru, transformând în roman existenţa unui poet, pictor ori filozof; asemenea variantă romanescă presupune în egală măsură talent literar şi cultură solidă, condiţii greu de reunit.  Romanul livresc, dus la strălucire în secolul trecut de Hermann Hesse, Marguerite Yourcenar, Michel Tournier ori Thornton Wilder, nu a avut în proza românească, în afara lui Vintilă Horia, vreun reprezentant cât de cât notabil. El s-a priceput să îmbrace destinul individual al marelui artist ori al marelui gânditor cu o funcţie simbolică, transformând viaţa acestuia într-o paradigmă universală. Pornind de la Platon, Ovidiu, Boetiu ori El Greco, naraţiunea devine pretext de refacere a unui portret. Aceasta se înserează într-o poveste inventată de prozator, transformându-se în prototip uman etern. Romanele de acest fel semnate de Vintilă Horia au format treptat o serie distinctă”;

Pascal Bruckner răspunzând lui Cristian Pătrăşconiu „de ce eticheta de comunist este departe de a fi atât de demonizantă, atât de teribilă cum este cea de fascist”: „E ceva foarte straniu. Funcţionează, pentru stânga, un soi de indulgenţă care merge până acolo încât, la limită, acceptă despre stânga, despre comunişti că aceştia au ucis, dar, spun imediat, au făcut-o cu bune intenţii. Nu mai e aşa de relevant că, probabil, nimeni în întreaga istorie a umanităţii nu are atâtea crime la activ câte au regimurile comuniste, contează, mai ales, că au făcut-o cu bune intenţii. „Logica” e, pe scurt, aceasta: naziştii şi fasciştii au ucis din motive sumbre, întunecate, în timp ce Mao şi Stalin au ucis pentru că au vrut să-şi revoluţioneze, să-şi renoveze societăţile pe care le-au condus. Sigur, spune aceeaşi „logică”, au făcut şi unele greşeli, dar ar trebui să fim înţelegători – când faci o omletă, cum spunea unul dintre cei doi mari înainte numiţi, trebuie să spargi şi ouă”(vezi „România literara” nr.  27 din 2018);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 749 din 2018, făcând câteva observaţii privind demitizarea azi: 1. „se demitizează din ce în ce mai puţin idei şi din ce în ce mai mult oameni”; 2. „se ascunde o altă miză periculoasă a demitizării de modă nouă: merge pe simplu şi superficial. Detaliul care dărâmă opera este, adesea, de ordin tabloid”; 3. „demitizarea poate avea unele bune rezultate în planul personal al demitizatorului, căci este şi o cale de afirmare”;

Scriitorul libanez Elias Khoury despre scriere ca formă de rescriere, într-un interviu dat Adelei Greceanu: „De la epopeea  lui Ghilgameş şi naraţiunile Greciei antice şi până în zilele noastre, temele literare sunt foarte puţine. Sunt patru, cinci, şase teme pe care le reluăm la nesfârşit. Dar mereu le scoatem din contextul lor şi le  punem în altul, în contextul prezentului nostru. Şi le re-repovestim în alt mod. Aşa că într-un fel da, scrierea e rescriere. În procesul rescrierii adăugăm, desigur, lucruri noi, dar scrisul în profunzime este un act de rescriere” (vezi „Dilema veche” nr. 749 din 2018) ;

Liliana Danciu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, făcând un inventar al formelor de timp din poezia Rodicăi Braga (volumul „Timp în derivă”): „Există un timp al curgerii şi un timp al nodurilor, un timp al solarităţii stinse de ochii orbi ai semenilor şi un timp al dragostei solare, un timp dureros al poemului ce strigă viu în sânge, un timp al tăcerii şi unul al ţipătului, un timp al strălucirii şi al risipei clipelor şi unul al eclipsei şi al furtului de timp, oferit cu zgârcenie”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Expoziția „Cromatici ipoteștene”, de Aurel Azamfirei, la Memorialul Ipotești

Publicat

acum 24 de minute

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

 

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

 

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meu – străzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

acum o oră

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

acum o oră

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

acum 6 ore

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending