Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (271)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Se apropie „Sânzienele” şi arhim. Mihail Daniliuc, în „Ziarul Lumina” din 22 iunie 2018, ne recomandă să recitim  romanul „Nopţile de  Sânziene” publicat de Mihail Sadoveanu în 1934.  Reţinem: 1. „Cartea nu se arată interesantă doar prin prisma titlului ales de romancier, ci îndeosebi prin tematica ei care, din păcate, rămâne actuală şi astăzi: dramatica înstrăinare şi distrugere a codrilor seculari româneşti”; 2. „De ce „nopţi de  Sânziene”?Şi în această carte, Sadoveanu conturează o imagine paradisiacă a pământurilor noastre româneşti, văzându-le drept lucrul mâinilor lui Dumnezeu”; 3. „De ce recurge scriitorul la acest mod de a susţine  lupta pentru păstrarea codrilor Borzei? Nu cumva oamenii s-au dovedit atunci, ca şi astăzi, laşi, corupţi, incapabili să înţeleagă rostul şi rolul secularelor păduri în existenţa milenară a neamului nostru?”; 4. „Spun unii critici literari, printre care şi cel mai competent exeget al operei sadoveniene, Ion Oprişan, că romancierul întovărăşeşte pe om cu lumea necuvântătoarelor tocmai fiindcă animalierul îndeplineşte, în opera sa, rolul de etalon al nevinovăţiei. Prin ochii lor, de o rară sensibilitate şi expresivitate, animalele îndeamnă la prietenie şi sinceritate, amintind parcă de timpuri imemorabile, de atmosfera din grădina Raiului””; 5.  „O carte în care Sadoveanu adună cu multă trudă şi dragoste, ca în aproape întreaga sa creaţie literară, credinţa, tradiţiile neamului nostru, frumuseţea şi poezia pământului românesc”;

Am citit cartea de interviuri ale Elenei Condrei cu academicianul Vasile Tăriţeanu („Arheul eminescian la Cernăuţi”, Editura „Geea”, Botoşani, 2017). Conştientă de calibrul personalităţii pe care o are în faţă, Elena Condrei şi-a exersat cu succes unele abilităţi precum gândirea rapidă, cultura sa generală, deseori curiozitatea… dar mai ales empatia.  Întrebările Elenei Condrei sunt exacte, perfect circumscrise obiectivului propus, ceea ce înseamnă o bună pregătire pentru întâlnirea cu academicianul, poetul, publicistul, editorul şi fruntaşul vieţii publice din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu. Evidentă fiind  dorinţa de exprimare a interlocutorului, Elena Condrei simte acest aspect şi-l lasă să se exprime prin fraze  ferite de un academism supărător,  dominate însă de o coerenţă dulce, ceea ce le face plăcute şi provocatoare de interes.

Publicitate

Elena Condrei, în „Arheul eminescian la Cernăuţi”  (Editura „Geea”, Botoşani, 2017), despre Vasile Tărâţeanu: 1. „uricar la curtea Dorului de Ţară”; 2. „oştean al limbii române”; 3. „un suflet înrămat în poezie”; 4. „şi-a creat universul său poetic  cu o cauză bine definită, de a sluji Patria – Limba – Biserica”; 5. „din „harpa” sufletului lui Vasile Tăriţeanu iese strigătul dezrădăcinaţilor printr-o sârmă ghimpată”; 6. „este „desfrunzirea amintirilor” renăscătoare”; 7. „este spiritul românilor „fărdeţară”; 8. „cu pana înmuiată în istoria Moldovei… strigă pătimirile noastre”; 9. „scrie cu litere de foc despre înaintaşii care au stropit cu sânge glia străbună” etc.;

Mihai Zamfir, în „România literara” nr.  27 din 2018,  prezintă ceea ce el numeşte „formula personală a romancierului Vintilă Horia”:  „…constă în brodarea naraţiunii pe pretextul vieţii unui artist celebru, transformând în roman existenţa unui poet, pictor ori filozof; asemenea variantă romanescă presupune în egală măsură talent literar şi cultură solidă, condiţii greu de reunit.  Romanul livresc, dus la strălucire în secolul trecut de Hermann Hesse, Marguerite Yourcenar, Michel Tournier ori Thornton Wilder, nu a avut în proza românească, în afara lui Vintilă Horia, vreun reprezentant cât de cât notabil. El s-a priceput să îmbrace destinul individual al marelui artist ori al marelui gânditor cu o funcţie simbolică, transformând viaţa acestuia într-o paradigmă universală. Pornind de la Platon, Ovidiu, Boetiu ori El Greco, naraţiunea devine pretext de refacere a unui portret. Aceasta se înserează într-o poveste inventată de prozator, transformându-se în prototip uman etern. Romanele de acest fel semnate de Vintilă Horia au format treptat o serie distinctă”;

Pascal Bruckner răspunzând lui Cristian Pătrăşconiu „de ce eticheta de comunist este departe de a fi atât de demonizantă, atât de teribilă cum este cea de fascist”: „E ceva foarte straniu. Funcţionează, pentru stânga, un soi de indulgenţă care merge până acolo încât, la limită, acceptă despre stânga, despre comunişti că aceştia au ucis, dar, spun imediat, au făcut-o cu bune intenţii. Nu mai e aşa de relevant că, probabil, nimeni în întreaga istorie a umanităţii nu are atâtea crime la activ câte au regimurile comuniste, contează, mai ales, că au făcut-o cu bune intenţii. „Logica” e, pe scurt, aceasta: naziştii şi fasciştii au ucis din motive sumbre, întunecate, în timp ce Mao şi Stalin au ucis pentru că au vrut să-şi revoluţioneze, să-şi renoveze societăţile pe care le-au condus. Sigur, spune aceeaşi „logică”, au făcut şi unele greşeli, dar ar trebui să fim înţelegători – când faci o omletă, cum spunea unul dintre cei doi mari înainte numiţi, trebuie să spargi şi ouă”(vezi „România literara” nr.  27 din 2018);

Publicitate

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 749 din 2018, făcând câteva observaţii privind demitizarea azi: 1. „se demitizează din ce în ce mai puţin idei şi din ce în ce mai mult oameni”; 2. „se ascunde o altă miză periculoasă a demitizării de modă nouă: merge pe simplu şi superficial. Detaliul care dărâmă opera este, adesea, de ordin tabloid”; 3. „demitizarea poate avea unele bune rezultate în planul personal al demitizatorului, căci este şi o cale de afirmare”;

Scriitorul libanez Elias Khoury despre scriere ca formă de rescriere, într-un interviu dat Adelei Greceanu: „De la epopeea  lui Ghilgameş şi naraţiunile Greciei antice şi până în zilele noastre, temele literare sunt foarte puţine. Sunt patru, cinci, şase teme pe care le reluăm la nesfârşit. Dar mereu le scoatem din contextul lor şi le  punem în altul, în contextul prezentului nostru. Şi le re-repovestim în alt mod. Aşa că într-un fel da, scrierea e rescriere. În procesul rescrierii adăugăm, desigur, lucruri noi, dar scrisul în profunzime este un act de rescriere” (vezi „Dilema veche” nr. 749 din 2018) ;

Liliana Danciu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2018, făcând un inventar al formelor de timp din poezia Rodicăi Braga (volumul „Timp în derivă”): „Există un timp al curgerii şi un timp al nodurilor, un timp al solarităţii stinse de ochii orbi ai semenilor şi un timp al dragostei solare, un timp dureros al poemului ce strigă viu în sânge, un timp al tăcerii şi unul al ţipătului, un timp al strălucirii şi al risipei clipelor şi unul al eclipsei şi al furtului de timp, oferit cu zgârcenie”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un botoșănean a sunat de 5160 de ori la 112 pentru a face glume şi înjura operatorii. Este pe locul trei în România în topul celor care sună abuziv

Publicat

Publicitate

Peste un milion şi jumătate din apelurile de la 112 recepţionate de la începutul anului şi până în prezent au fost efectuate de persoane care fie au sunat din greşeală, fie nu au spus nimic la telefon, fie au fost apeluri abuzive, aducând ofense operatorilor, anunţă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Acestea reprezintă mai mult de jumătate din cele aproximativ 2,7 milioane de apeluri non-urgente recepţionate în această perioadă, relatează agerpres.ro

Printre ei se află și un botoșănean care a sunat la 112 de nu mai puțin de 5160 de ori, botoșănean care se află practic pe locul trei în România topul celor care sună abuziv la 112, după un ieșean care a sunat de 15000 de ori și un locuitor din Maramureș care a sunat la acest servciu 7109 ori.

Purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Cătălin Chirca, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că în anul 2024 un număr de 163.000 de apeluri la 112 au fost abuzive, fiind efectuate de persoane care au făcut glume sau au adresat injurii operatorilor. Trei sferturi dintre apelanţii abuzivi au fost adulţi.

“Apelul abuziv este atunci când o persoană sună în mod intenţionat la 112, fără a avea o urgenţă şi încarcă acest serviciu de urgenţă cu apeluri care nu sunt necesare. În cazul apelului fals, persoana sună şi descrie o potenţială urgenţă, iar atunci când ajung echipajele la faţa locului constată că acea urgenţă nu se confirmă”, a explicat Cătălin Chirca.

În total, în primele opt luni ale acestui an, operatorii STS din cadrul Serviciului de urgenţă au preluat şi gestionat peste 6,7 milioane de apeluri.

O pondere semnificativă a apelurilor non-urgente la 112 provine din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide.

Publicitate

Totodată, sunt şi multe situaţii de apelare neintenţionată, involuntară, din buzunar (“pocket dial”). În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112. Aceste apeluri sunt efectuate de pe telefoane, ceasuri smart sau diferite gadgeturi. Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a acestor dispozitive şi, în cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgenţă 112, să răspundă şi să informeze că apelul a fost făcut din greşeală.

Pe de altă parte, au fost şi apelanţi abuzivi care au sunat la 112 pentru a face glume şi a adresa înjurături, aceştia irosind peste 50.000 de minute (880 de ore) din timpul ce se putea aloca celor care au avut cu adevărat nevoie de ajutorul Serviciului de urgenţă, în situaţii critice.

Spre exemplu, o persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri. Apelantul a utilizat o cartelă prepay şi, de cele mai multe ori, a avut un comportament neadecvat faţă de operatori şi a adresat cuvinte jignitoare.

Publicitate

De asemenea, o persoană din judeţul Mureş a sunat de 7.109 ori la numărul 112 de la începutul anului, iar o alta din judeţul Botoşani de 5.160 de ori.

Potrivit legislaţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliţia Română, în vederea identificării şi sancţionării acestora.

Apelarea abuzivă a Serviciului de urgenţă 112 se pedepseşte cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenţie se deplasează în teren şi constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenţie, în interval de un an, se sancţionează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

“Este esenţială apelarea cu responsabilitate a numărului 112 doar în situaţii de urgenţă. Apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără a avea o urgenţă ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz şi se sancţionează, dar cel mai important poate costa viaţa unei persoane care are nevoie urgent de ajutor”, spune colonelul Cătălin Chirca.

Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr care se întorcea din Belgia a dispărut după ce a ajuns în București. Polițiștii și familia îl caută

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au anunțat că efectuează verificări pentru localizarea unui tânăr, de 33 de ani, din municipiul Botoșani, care în data de 14 august a.c. ar fi ajuns în București, cu un autocar care l-a transportat din Belgia, însă după momentul în care și-a anunțat familia ca ajuns in țară, nu a mai putut fi contactat.

ISPIR RAJ are următoarele semnalmente: păr șaten, ochi căprui, 1,70 m înălțime, aproximativ 80 de kg.

Acesta are tatuaje pe ambele mâini.

“Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO. Dacă plecați la drum: A nins pe Transalpina. Stratul de zăpadă este deja de cinci centimetri iar vizibilitatea redusă

Publicat

Publicitate

Deși este abia mijlocul lunii septembrie deja a nins pe Transalpina. Şoferii care vor să traverseze Transalpina peste masivul Parâng sunt sfătuiţi să renunţe sau să caute rute alternative. Stratul de zăpadă în zonă măsoară cinci centimetri, iar vizibilitatea este redusă, a transmis, duminică, şeful Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu.

Potrivit acestuia, din cauza temperaturilor scăzute se vor forma sectoare de polei, zăpadă îngheţată şi gheaţă.


De asemenea, circulație este îngreunată pe DN 67C, Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului, au transmis reprezentanții DRPD Craiova.

Ce spun reprezentanții Salvamont

„Pe Transalpina, la peste 1.900 de metri altitudine, în sectorul Dengherul – Cărbunele, stratul de zăpadă căzut se apropie de media de 5 centimetri, iar vizibilitatea este redusă din cauza ceţii. Conducătorii auto care vor să traverseze Transalpina peste masivul Parâng sunt sfătuiţi să renunţe, să caute o cale rutieră alternativă sau să fie pregătiţi pentru drum în condiţii de iarnă”, a spus Cornoiu.

El a adăugat că, în cursul zilei, un grup de turişti străini aflaţi pe creastă au anunţat că au probleme de orientare din cauza ceţii.

Publicitate

„Imediat, ei au primit indicaţiile necesare pentru a reveni la traseul marcat şi de aici fiind recuperaţi la coborâre. Salvamontiştii vor rămâne în zonă, cu o ambulanţă de intervenţie Salvamont, pe partea sudică a masivului, către Gorj, şi vor ajuta toate persoanele care vor avea probleme. În zonă sunt deja două maşini care nu mai pot continua drumul, iar salvamontiştii vor analiza cu conducătorii auto dacă pot să se întoarcă sau le vor lăsa acolo peste noapte”, a mai spus şeful Salvamont Gorj.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 15 septembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 15 septembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 15 septembrie 2024:

Loto 6 din 49: 38, 6, 16, 14, 3, 29

Loto 5 din 40: 28, 4, 25, 29, 18, 1

Noroc: 3, 1, 9, 4, 6, 5, 7

SuperNoroc: 8, 1, 6, 2, 2, 7

Publicitate

Noroc Plus: 8, 5, 5, 0, 0, 8

Joker: 6 – 17, 41, 14, 23, 16

Loteria Română a organizat duminică 15 septembrie și Tragerile Speciale Loto Aniversare cu ocazia celor 118 ani de activitate.

Publicitate

Loto 6 din 49 suplimentară: 2, 15, 17, 16, 46, 6

Loto 5 din 40 suplimentară: 7, 22, 33, 5, 2, 8

Joker suplimentar: 5 – 32, 4, 23, 39, 29

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending