Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (270)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

“România literară” nr. 26  din  21 iunie 2024 publică un interviu pe care  regretatul Alex Ştefănescu îl acordă pe 16. 06. 2019 Teodorei Stanciu pentru Radio Trinitas. Reţinem:       1.“Eminescu nu  e un poet demodat, nu este depăşit de noi, ci noi suntem depăşiţi de Eminescu. Încă n-am reuşit să-l ajungem din urmă, ba chiar am făcut câţiva paşi înapoi în ceea ce priveşte educaţia sentimentală, cel puţin în tipul e sensibilitate pe care îl avem. Sunt multe de perfecţionat în noi ca să-l ajungem pe Eminescu”;  2. „Da, e o mare problemă să scrii despre postume. Eu mă laud cu faptul că am avut inspiraţia să nu scriu despre Eminescu pe vremea când eram tânăr. Aş fi făcut o greşeală şi ar fi fost o impietate, întrucât trebuie să ai o anumită vârstă ca să înţelegi toate nuanţele poeziei lui Eminescu şi ca să simţi cum reverberează emoţia în conştiinţa ta, pentru că eşti patetic şi unilateral în tinereţe”; 3. „Sunt poezii antume de o valoare uimitoare, care par scrise de un zeu, nu de un om. Asta o spun fără nicio exagerare. Nu-ţi vine să crezi că un om a scris în limba română, pe care o cunoaştem şi noi şi o folosim în viaţa de fiecare zi, asemenea versuri”; 4. „Şi eu, citind şi ediţia Pepessicius, dar şi manuscrisele din ediţia anastatică a Academiei, am înţeles următorul lucru: Eminescu ţinea fiecare poem în stadiul de şantier, ani la rând, de obicei între 7 şi 10 ani, ceea ce este fantastic. Asta nu înseamnă că lucra 7, 8. 9 sau 10 ani la fiecare poem, necontenit,  ci că-l păstra în stadiul de şantier, înainte de a-l pune în circulaţie. Revenea asupra lui, revenea asupra altui poem. În fiecare zi îşi amintea că mai poate schimba ceva”; 5. „…disputa aceea despre ultimul vers din „Floare albastră”: „totuşi este trist în lume” sau „totul este trist în lume# nu a putut fi arbitrată corect, pentru că m-am dus şi eu la manuscris şi am văzut, nu se va putea stabili dacă este scris „totuşi” sau „totul”, niciodată, întrucât sfârşitul cuvântului „totul” este făcut ca un arabesc care poate fi citit şi ca „şi” şi ca un „l”; 6. „… până şi poemele nedesăvârşite te impresionează prin modul cum materia brută tinde să devină poezie. Exact ca şi cum, dintr-un bloc de granit, un sculptor ar dezvălui parţial un grup statuar. Adică simţi cum se ridică, din amorfitatea cuvintelor, o poezie sublimă. Deci chiar acest spectacol este impresionant”; 7. „… m-am dus la manuscrise să văd cum au ajuns forme ultime, de la ce variante a plecat Eminescu şi tot am văzut cum se constituie acea combinaţie armonioasă de cuvinte din cuvinte, de multe ori, încercate la întâmplare. Eminescu voia parcă să epuizeze toate variantele posibile şi aici intra în joc bunul-gust, modul cum selecta combinaţia cea mai bună.  Deci, la el, nu e vorba numai de geniu ci şi de bun gust, un bun-gust desăvârşit”; 8. „Dacă citeşti cu receptivitate şi cu pasiune pentru Eminescu, pur şi simplu  îi retrăieşti viaţa. De exemplu am retrăit, nu spun ironic, am retrăit idile dintre el şi Mite Kremnitz, care a durat trei luni şi care poate fi reconstituit din versuri rămase nepublicate, inclusiv din poemul „Non idem est si duo dicunt idem”, care este poezia pe care a scris-o Eminescu la despărţirea de Mite Kremnitz şi în care ideea este următoarea: aparent avem aceleaşi convingeri”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Consiliul Județean Botoșani: 17 oferte pentru Drumul Vămii

Publicat

Publicitate

Comisia de achiziții din cadrul Consiliului Județean Botoșani analizează cele 17 oferte depuse pentru modernizarea celor trei loturi ale Drumului Vămii, unul dintre cele mai importante proiecte aflate în implementare și finanțat din fonduri europene. Pentru loturile 1 și 3 s-au depus câte șase oferte, iar pentru lotul 2 s-au depus cinci oferte.

Drumul Vămii leagă localitățile Hănești, Vlăsinești, Săveni, Drăgușeni, Coțușca, Rădăuți-Prut și are o lungime de 49 de kilometri. Valoarea totală a proiectului, în care sunt incluse lucrările de construcție, serviciile de supervizare și dirigintare, TVA-ul, taxele și rezerva de implementare, se ridică la 68 de milioane de euro.

„Am asigurat finanțarea lucrărilor din fonduri europene. Consiliul Județean a depus acest proiect pentru finanțarea din Programul Regional Nord-Est 2021-2027, suma eligibilă fiind de 60 de milioane de euro. Diferența de 8 milioane de euro o reprezintă cofinanțarea administrației județene. Ceea ce a fost dificil am făcut, iar noua administrație județeană trebuie doar să ducă la bun sfârșit investiția”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Documentația tehnică, în baza căreia s-a obținut finanțarea de 60 de milioane de euro, a fost realizată din fonduri europene, mai exact din Programul Operațional Asistență Tehnică, care a fost deblocat în urma demersurilor făcute de Doina Federovici la momentul preluării mandatului de președinte al Consiliului Județean Botoșani.

Proiectul presupune modernizarea căii de rulare pe toți cei 49 de kilometri și realizarea a trei consolidări și stabilizări de teren pe o distanță totală de 1,8 kilometri: în dreptul iazului de la ieșirea din Hănești, la ieșirea din Săveni și în comuna Drăgușeni. De asemenea, se vor face peste 2 kilometri de drenuri, se vor construi 5 poduri și 80 de podețe transversale. Drumul va avea 26 de parcări și stații de autobuz, precum și 2 platforme de cântărire. Pe lângă lucrările la calea de rulare, vor fi construite trotuare pe 25 de kilometri și piste de biciclete pe o lungime de 16 kilometri. În ceea ce privește siguranța drumului, intersecțiile vor fi iluminate și se vor monta parapete metalice pe 1.683 de metri.

De-a lungul drumului, vor fi amplasate și patru stații de reîncărcare electrică.

Publicitate

Drumul Vămii este continuarea firească a Drumului Strategic, realizând astfel o adevărată axă rutieră nord-sud care leagă Vama Rădăuți-Prut de județul Iași.  Este un proiect major, care va contribui din plin la dezvoltarea județului. Totodată, este un pas important pentru a continua realizarea unei axe cu adevărat strategice care să lege Vama Rădăuți-Prut de sudul județului, implicit de județul Iași, și pentru a îndrepta ce a stricat administrația liberală care a oprit Drumul Strategic la jumătatea axei pentru a include pe traseu primăriile pe care le conducea la acea vreme. Dezvoltarea județului trebuie făcută în ansamblu și nu pe interese politice și economice. Așa arată o administrație profesionistă care are soluții la problemele județului”, a conchis Doina Federovici.

Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr de 23 de ani, din Botoșani, care a plecat la muncă în Belgia, este de negăsit. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au cerut ajutorul populației pentru a da de urma lui Gheorghe Borcoi, un tânăr de 23 de ani, care a plecat la muncă în Belgia, timp în care a păstrat legătura cu familia în mod constant, însă, ulterior acestei date nu a mai putut fi contactat.

BORCOI GHEORGHE

Născut la: 09.03.2001, în mun.Botoșani, judeţul Botoșani

Domiciliat în: mun.Botoșani, judeţul Botoşani

 

Motiv urmărire: Acesta a plecat la muncă în Belgia, în luna  mai  2024, iar până la data de 28 iulie a.c.,  a păstrat legătura cu familia în mod constant, însă, ulterior acestei date nu a mai putut fi contactat.

Publicitate

Semnalmente: înălțimea 1,77 m, greutatea aprox. 80 de kg,  părul șaten, ochi căprui

Semne particulare: –

Îmbrăcăminte: –

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Tichetul pentru Rabla Plus va fi majorat de anul viitor. Anunțul ministrului Mediului

Publicat

Publicitate

Tichetul pentru Rabla Plus va fi majorat de anul viitor, cel mai probabil, a precizat ministrul Mediului, Mircea Fechet, scrie alba24.ro

Măsura este condiționată de rezultatul unei analize pe care autoritățile o vor face la sfârșitul anului, cu privire la modul în care diminuarea valorii voucherului a afectat vânzarea de maşini electrice.

El a spus că decizia de diminuare a cuantumului tichetului pentru Rabla Plus a aparținut Ministerului Finanţelor.

Tichetul pentru Rabla Plus va fi majorat

„Decizia de a diminua cuantumul tichetului pentru Rabla Plus este o decizie care aparţine Ministerului Finanţelor Publice.

Noi am propus încă de atunci o valoare superioară pragului pe care îl avem astăzi, respectiv de 5.000 euro, şi sunt convins că, după ce vom trage linie la sfârşitul anului şi vom vedea în ce măsură diminuarea acestui voucher a afectat vânzarea de maşini electrice în România.

Publicitate

Sunt convins că pentru anul 2025 acest prag va fi ajustat în consecinţă”, a afirmat Mircea Fechet, citat de Digi24.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, săptămâna trecută, dosare de finanţare pentru achiziţia de autovehicule „verzi”, prin Programul ”Rabla Plus”, în valoare de 26,389 milioane de lei.

În UE s-au înmatriculat luna trecută 92.000 de mașini full-electrice, față de 165.000 în august anul trecut.

Publicitate

Cota de piață a acestor mașini era în august anul trecut de 21%, iar acum a scăzut cu o treime, spre 14,4%, arată datele ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile).

Citeste mai mult

Cultura

Muzeul de Etnografie Botoșani va participa la expoziția temporară itinerantă „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”

Publicat

Publicitate

Pe 27 septembrie 2024, Muzeul Județean Botoșani va participa, prin reprezentanții Muzeului de Etnografie, Gina Ioana Poleac și Ionuț Văculișteanu, la vernisajul expoziției temporare itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”, eveniment găzduit de Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei din Craiova.

Expoziția este organizată de Muzeul Olteniei, partener instituțional al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român București, Complexul Național Muzeal „Astra” Sibiu, Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Maramureșului Sighetu Marmației, și în colaborare cu Liceul de Arte „Marin Sorescu” din Craiova. Tematica centrală a demersului expozițional este dată de elemente de patrimoniu cultural imaterial cu reprezentare la nivelul întregii țări, incluse din 2016 în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității – UNESCO.

Discursul expozițional propune atenției publicului piese excepționale din patrimoniul muzeal național, veritabile repere în etnografia românească, zonele etnografice incluse acoperind întreg teritoriul național. Astfel, sunt reunite țesături tradiționale care oferă prilejul vizualizării la scară mare a decorurilor și simbolurilor ornamentale specifice diferitelor regiuni, creând oportunitatea înțelegerii diversității tehnicilor de țesere și decorare a covoarelor tradiționale. Caracterul unic al fiecărei piese relevă, totodată, importanța documentară și artistică a țesăturilor realizate în tehnici tradiționale și viabilitatea lor în contextul modernității.

Prin tezaurizarea unui patrimoniu extrem de valoros, muzeele implicate își asumă o misiune de importanță vitală pentru salvgardarea tehnicilor de realizare a scoarței, susținută și de centrele „vii” care încă creează ii, de meșteri consacrați din arealele etnografice reprezentate, propunând, așadar, un demers esențial atât pentru vizualizarea produselor create manual, cât și pentru atragerea atenției asupra faptului că fondul etnografic este încă viu.

Perioada de desfășurare a inițiativei expoziționale itinerante este 27 septembrie 2024 – 19 ianuarie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending