Plata gărzilor din spitale va fi modificată, iar sistemul sanitar va avea un nou normativ de personal. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unui cadru nou de stabilire a personalului medical, care va ține cont de volumul real de muncă, complexitatea cazurilor tratate și tipul serviciilor medicale oferite, nu doar de numărul de paturi existente în spitale, relatează alba24.ro.

Măsura este discutată cu sindicatele și organizațiile profesionale, în contextul reformei gărzilor și al respingerii reducerilor salariale.

Întâlnire cu sindicatele și organizațiile profesionale

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri între ministrul Sănătății și reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”, Federației Sanitas, ai Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) și ai Colegiul Medicilor din România (CMR).

Discuțiile au vizat organizarea muncii în spitale, plata gărzilor și modul în care este dimensionat personalul medical, subiect considerat de ani de zile una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului sanitar.

Reforma gărzilor: trei tipuri, plăți diferențiate

Ministrul a explicat că se lucrează la o reașezare a sistemului de gărzi, care ar urma să fie structurat în trei forme distincte:

• gardă la domiciliu
• gardă de monitorizare
• gardă de urgență

Fiecare tip de gardă ar urma să fie plătit diferit, în funcție de nivelul de responsabilitate, complexitate și activitatea efectiv prestată.

Potrivit lui Rogobete, actualul sistem tratează prea uniform situații foarte diferite, ceea ce duce la nemulțumiri și dezechilibre în spitale.

Salariile nu scad, dar apare accentul pe performanță

Ministrul a respins ferm informațiile privind o eventuală reducere cu 10% a salariilor personalului medical.

„Nu susțin reducerea salariilor personalului medical, dar susțin plata pe performanță, corelată cu munca reală, rezultatele și responsabilitatea profesională”, a declarat Alexandru Rogobete.

Mesajul vine în contextul discuțiilor mai largi despre presiunea bugetară și necesitatea unei utilizări mai eficiente a resurselor din sănătate.

De ce se schimbă normativul de personal

Potrivit ministrului, normarea personalului exclusiv în funcție de numărul de paturi este depășită și nu mai reflectă realitatea din spitale.

Noul normativ ar urma să țină cont de:

• volumul de activitate
• complexitatea cazurilor tratate
• tipul serviciilor medicale oferite
• specificul fiecărui spital

Scopul este ca structura de personal să fie adaptată realității din teren, nu unei formule administrative rigide.

Grup de lucru și consultări continue

Elaborarea noului normativ se va face într-un grup de lucru care va include reprezentanți ai Ministerului Sănătății, sindicatelor și organizațiilor profesionale. Dialogul va continua în perioada următoare, fără un termen exact anunțat pentru finalizarea documentului.

Vești importante pentru locuitorii din Călinești, orașul Bucecea. Primarul Angel Gheorghiu a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru realizarea obiectivului „Înființare sistem de distribuție gaze naturale în localitatea Călinești”, un proiect așteptat de mult timp de comunitatea locală.

Investiția este finanțată prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny și are o valoare totală de 6.262.317,64 lei, TVA inclus, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat.

Primarul orașului Bucecea subliniază că semnarea contractului a fost posibilă în ciuda blocajelor apărute anul trecut, când noile contracte de finanțare au fost sistate. Situația a fost deblocată în urma demersurilor legislative susținute de Doina Elena Federovici, fapt care a permis reluarea proiectelor de investiții esențiale pentru comunitățile locale.

Totodată, edilul a adresat mulțumiri ministrului Cseke Attila și secretarului de stat Alexandru Stoica, pentru sprijinul constant acordat și pentru deschiderea față de nevoile comunității din Călinești.

În perioada următoare urmează demararea procedurilor de achiziție publică, respectiv lansarea licitației și desemnarea firmei care va executa lucrările de înființare a rețelei de gaze naturale.

Autoritățile locale consideră că proiectul reprezintă un pas major pentru creșterea confortului locuitorilor, dar și pentru dezvoltarea economică a zonei, modernizarea infrastructurii și atragerea de noi investiții.

„Continuăm să construim, cu seriozitate și responsabilitate, viitorul comunității noastre”, a transmis primarul Angel Gheorghiu, subliniind că administrația locală rămâne concentrată pe proiecte concrete și durabile pentru Călinești.

Botoșaniul se aliniază tendinței naționale în ceea ce privește piața auto: mașinile second-hand domină clar preferințele șoferilor, iar Volkswagen, în special modelul Golf, este cea mai înmatriculată marcă din județ.

Datele oficiale ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de platforma Plus-Auto.ro, arată că, la nivel național, 71,47% dintre autoturismele înmatriculate în 2025 au fost second-hand. Dintr-un total de 548.612 autovehicule, doar 28,53% au fost mașini noi.

Județul Botoșani se regăsește pe lista celor 30 de județe din România în care Volkswagen este marca preferată, cu Golf în fruntea clasamentului. Specialiștii explică această orientare prin raportul avantajos calitate–preț, costurile rezonabile de întreținere și fiabilitatea dovedită în timp a modelului.

Contextul economic joacă un rol decisiv. Bugetele limitate, inflația, creșterea costurilor de exploatare și incertitudinile financiare îi determină pe mulți botoșăneni să aleagă autoturisme deja depreciate, dar încă fiabile, cu istoric verificabil și dotări superioare față de o mașină nouă din aceeași categorie de preț.

La nivel național, Volkswagen conduce detașat, cu 27% din totalul înmatriculărilor, adică peste 148.000 de autoturisme. Pe segmentul mașinilor noi, Dacia este lider, cu aproape 30% din total, în timp ce BMW se menține în topul preferințelor în anumite județe.

În privința motorizării, dieselul rămâne dominant și în 2025, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor. Mașinile pe benzină și cele hibride câștigă teren, însă electricele rămân încă o opțiune de nișă, inclusiv în județele din nord-estul țării.

Analiza arată că piața auto din România, inclusiv cea din Botoșani, este una pragmatică: românii caută soluții de mobilitate sigure, accesibile și adaptate nevoilor zilnice – navetă, oraș, familie – cu costuri ținute sub control.

Peste 8.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, stabiliți fictiv în localități din județul Botoșani, și-au pierdut valabilitatea domiciliului, iar cărțile de identitate ale acestora vor fi anulate, a declarat, pentru AGERPRES, șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al județului Botoșani, Ady Petrușcă.

Potrivit acestuia, în anii 2024 și 2025, după ancheta declanșată de Parchetul General, au fost efectuate, la solicitarea Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, mențiuni cu privire la încetarea valabilității domiciliului pentru un număr de 5.839 acte de identitate.

De asemenea, în luna ianuarie a acestui an, au fost demarate aceleași proceduri în cazul a 2.179 de persoane originare din cele trei state.

Vârfu Câmpului este comuna în care, în ultimii zece ani, și-au stabilit domiciliile, în mod fictiv, aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni, din Republica Moldova ori Federația Rusă.

Primarul localității, Dumitru Ovidiu Domunco, susține că, pe fondul anchetei derulate de autoritățile române, este pentru prima dată când populația a scăzut, iar numărul celor care și-au pierdut cărțile de identitate s-a redus cu aproximativ 500.

‘Tot timpul se anulează actele de identitate. În fiecare zi primim astfel de adrese. Câți sunt, nu vă pot spune, că nu am acces la baza de date. Ultima dată când am avut acces a fost la alegeri, atunci am știut că numărul de locuitori scăzuse cu aproximativ 500. Autoritățile își fac treaba și îndreaptă tot ce a fost greșit’, a afirmat primarul Domunco.

Procurori din cadrul Parchetului General, împreună cu polițiștii de frontieră ai Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, au efectuat, săptămâna trecută, 73 de percheziții la locuințele unor persoane din județul Botoșani, într-un dosar vizând obținerea de acte de identitate românești false.

Conform unui comunicat al Parchetului General, operațiunea a avut loc în continuarea activităților derulate pentru destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Concomitent cu perchezițiile din Botoșani, polițiștii de frontieră desfășoară o acțiune în cadrul căreia sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente.

Adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție au fost stabilite în mod fictiv ca domicilii ale unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate.

Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceștia și o persoană juridică cu sediul social în județul Botoșani, permițându-le astfel reprezentanților societății să ia în spațiu în nume propriu diverși cetățeni fără consimțământul proprietarilor.

În scopul obținerii de cărți de identitate emise de autoritățile din România, beneficiarii au folosit inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate presupus a fi eliberate de consulate ale României din diferite state.

Anterior, la data de 20 noiembrie 2024, au fost puse în executare 90 de mandate de percheziții domiciliare la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din județele Botoșani, Suceava și municipiul București, iar în urma administrării probatoriului a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 94 de suspecți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.