Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (269)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267, 268)

Referirile la Eminescu sunt completate  cu secvenţa “Receptarea actuală şi destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu”. Aceast eseu pleacă de la observaţia lui Virgil Diaconu că, Eminescu fiind deja  un mit impus, s-a instalat un sentiment de platitudine şi o lene de a regândi opera sa în sensul recunoaşterii situaţiei că poezia eminesciană este scindată valoric, fiind evident dipolul  operă majoră – operă minoră. Virgil Diaconu identifică şase factori  ce determină destinul poeziei eminesciene prin valorizarea ei: 1. calitatea receptorului  ( după cum acesta este competent sau necompetent, rezultând o valorizare sub semnul esteticii, respectiv, neesteticii);  2. biografia poetului ( care, după Virgil Diaconu,  poate fi prelucrată estetic în propria operă, dar biografia  în sine nu constituie un fapt estetic, astfel că ea  nu poate deveni un criteriu în judecarea operei. La Eminescu „biografia este  una stranie, „romantică”, dureroasă”, şi nu ar trebui „să-i apreciem poezia având ca „argument” chiar această biografie, chiar sentimentul pe care ea ni l-a lăsat”); 3. conjunctura politică ( a. „a fost valorizată de-a lungul mai multor tipuri de regimuri politice”; b. „dezavuată în proletcultism, poezia lui Eminescu a fost redusă la „Împărat şi proletar” şi „Scrisoare III”; c. „scoasă de sub cenzură în anii 70, a însemnat tratarea ei într-un canon politic ceva mai lejer”; d. „prin „Împărat şi proletar” şi datorită naţionalismului său, Eminescu a putut fi anexat marxismului”; e. „până în anul 1990, despre Eminescu aproape că nu s-a vorbit decât la superlativ”; f. „după 1990 nu putem rămâne la înţelesul pe care l-a primit opera poetică eminesciană sub ghilotina politică a criticilor devotaţi puterii totalitare”; g. „libertatea politică de astăzi ne îngăduie să (…) divulgăm receptarea parţial deformată şi păgubitoare a poeziei eminesciene”). 4. poetul fără cărţi (Virgil Diaconu ne aminteşte faptul că  Eminescu „nu şi-a publicat nici o carte de poezie întocmită, gândită de el însuşi”. De fapt, adaugă autorul,   Eminescu nu a semnat nici o carte de proză sau de publicistică, asta însemnând că „judecăţile critice nu au ca obiect, aşadar,  cartea întocmită de Eminescu însuşi, ci doar cărţile altora”);  5. calitatea poeziei lui Eminescu (Virgil Diaconu  e tot mai convins că  „una şi aceeaşi operă de valoare se constituie din poeme de valoare şi din poeme de valoare medie sau de-a dreptul minore”.  De aceea, „în cazul lui Eminescu, pentru că nu există o carte a sa, obiectul judecăţilor rămâne să fie opera poetică, operă ce este împărţită valoric”. Astfel că , spune Virgil Diaconu, şi  la Eminescu se poate vorbi de o operă majoră –  „o secţiune înalt lirică şi vizionară, meditativă, originală şi novatoare poetic”, cât şi de o operă minoră„o secţiune romanţioasă, mimetică din punct de vedere vizionar, naivă, descriptiv-naturalistă, pregnant epică, narativă, adevărate poeme epice scrise în vers clasic, lipsită de tensiune lirică şi poetică”. Întrebarea care se pune ar fi: „Ce destin poate avea poezia  lui Eminescu, dacă ea este scindată calitativ?”); 6. mitul poeziei lui Eminescu (este surprins un adevăr sesizat la cei mai mulţi, contactul cu poezia lui Eminescu nu se face prin lecturarea întregii poezii, ci pe bucăţi, de multe ori poezii nesemnificative, dar care beneficiază de comentarii părtinitoare.  Explică Virgil Diaconu: „Noi suntem îndoctrinaţi cu povestea măreţiei unei opere, cu mitul ei şi, fiind astfel, avem cele mai sigure şanse să deformăm şi să fetişizăm la rându-ne. Din nefericire, noi nu mai judecăm cu propria sensibilitate poezia  lui Eminescu, ci ne facem criteriu de judecare şi evaluare din mitul poeziei: gândim prin ceea ce se gândeşte în genere, adică prin ceea ce gândeşte media neiniţiată poetic sau opinia publică”). Volumul (suma de eseuri, cercetarea…)  lui Virgil Diaconu se închide  cu o serie de sintagme  dure faţă de Nichita Stănescu („un destin poetic ambiguu”, „prezenţa unor cedări etice şi estetice”, „o critică literară contradictorie”, „o poetică eşuată”). Exemplele alese de Virgil Diaconu ne conduc spre concluzia că şi Nichita Stănescu a fost şi este valorizat nu numai de critica autentică, ci şi de critica autistă (care a refuzat să vadă poemele de valoare) şi, mai cu seamă, de critica holografică (care a văzut valoare şi în poemele minore). Se continuă cu Marin Sorescu, pus sub auspiciile unei „ascensiuni în vremuri tulburi”, una „bine instrumentată”. Spune Virgil Diaconu despre Marin Sorescu: „…s-a slujit însă de Putere, de toate tipurile de putere politică fără a-şi trăda opera”. Se citeşte cu interes freudian rândurile dedicate Lui Emil Brumaru, autorul unor „spumoase şi mlăştinoase” poeme. În ceea ce priveşte poezia tânără, reţinem o concluzie  care trebuie raportată la nivelul anului la care a fost scrisă cartea: „Un singur lucru le lipseşte în acest moment noilor sosiţi: opera! Intrăm în noul mileniu fără poezie tânără”.

Publicitate

Percep acest volum ca un răspuns dat atât zelatorilor lui Eminescu, cât şi delatorilor acestuia, ca o invitaţie la descoperirea „Celuilalt Eminescu”. (SFÂRŞIT)

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ceață groasă și polei în zeci de localități din Botoșani: Vizibilitate sub 200 de metri până la miezul nopții, avertizează pompierii

Publicat

Publicitate

Șoferii din nordul județului Botoșani sunt avertizați să circule cu maximă prudență, după ce vizibilitatea a scăzut semnificativ pe numeroase drumuri din teritoriu.

Potrivit informării transmise de autorități, până la miezul nopții se înregistrează ceață densă în Dorohoi și în mai multe comune din jur, unde vizibilitatea coboară sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri.

Sunt afectate localitățile Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Roma, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Meteorologii avertizează că, în funcție de condițiile locale, există riscul formării poleiului, fenomen care poate transforma carosabilul într-o suprafață extrem de periculoasă, mai ales în timpul nopții și în zonele umbrite.

Pentru prevenirea accidentelor, conducătorii auto sunt sfătuiți să reducă viteza, să utilizeze corespunzător sistemul de iluminare, să mărească distanța față de vehiculul din față și să evite orice manevră riscantă.
De asemenea, pietonii sunt îndemnați să circule cu atenție sporită, pentru a evita alunecările pe suprafețele înghețate.

Pompierii militari rămân mobilizați permanent și transmit că sunt pregătiți să intervină rapid în sprijinul populației, în orice situație de urgență generată de condițiile meteo nefavorabile.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 februarie 2026:

Loto 6/49: 15, 14, 7, 49, 19, 37

Loto 5/40: 34, 22, 35, 38, 16, 17

Joker: 6, 14, 33, 19, 43 + 7

Noroc: 8 8 3 0 6 4 6

Publicitate

Noroc Plus: 5 2 9 5 2 8

Super Noroc: 9 3 5 2 9 4

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, printre județele cu cea mai mare mortalitate infantilă din România: 9,8 decese la mia de nou-născuți în 2024

Publicat

Publicitate

Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.

La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.

Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.

La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.

Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.

România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.

Publicitate

Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.

Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci: Fenomen de „ploaie înghețată” pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni

Publicat

Publicitate

Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.

Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.

Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.

Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.

Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.

Publicitate

În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.

„Vă reamintesc faptul că acest fenomen de „ploaie înghețată” desfășurat pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni, iar colegii noștri de la administrarea drumurilor intervin aproape continuu, atât pe perioadă de zi cât și pe timpul nopții. Se intervine gradual, prioritizând arterele principale (cum ar fi traseele microbuzelor școlare) după care, în limita timpului și a resurselor auto și pe arterele secundare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci.

Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending