Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (269)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267, 268)

Referirile la Eminescu sunt completate  cu secvenţa “Receptarea actuală şi destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu”. Aceast eseu pleacă de la observaţia lui Virgil Diaconu că, Eminescu fiind deja  un mit impus, s-a instalat un sentiment de platitudine şi o lene de a regândi opera sa în sensul recunoaşterii situaţiei că poezia eminesciană este scindată valoric, fiind evident dipolul  operă majoră – operă minoră. Virgil Diaconu identifică şase factori  ce determină destinul poeziei eminesciene prin valorizarea ei: 1. calitatea receptorului  ( după cum acesta este competent sau necompetent, rezultând o valorizare sub semnul esteticii, respectiv, neesteticii);  2. biografia poetului ( care, după Virgil Diaconu,  poate fi prelucrată estetic în propria operă, dar biografia  în sine nu constituie un fapt estetic, astfel că ea  nu poate deveni un criteriu în judecarea operei. La Eminescu „biografia este  una stranie, „romantică”, dureroasă”, şi nu ar trebui „să-i apreciem poezia având ca „argument” chiar această biografie, chiar sentimentul pe care ea ni l-a lăsat”); 3. conjunctura politică ( a. „a fost valorizată de-a lungul mai multor tipuri de regimuri politice”; b. „dezavuată în proletcultism, poezia lui Eminescu a fost redusă la „Împărat şi proletar” şi „Scrisoare III”; c. „scoasă de sub cenzură în anii 70, a însemnat tratarea ei într-un canon politic ceva mai lejer”; d. „prin „Împărat şi proletar” şi datorită naţionalismului său, Eminescu a putut fi anexat marxismului”; e. „până în anul 1990, despre Eminescu aproape că nu s-a vorbit decât la superlativ”; f. „după 1990 nu putem rămâne la înţelesul pe care l-a primit opera poetică eminesciană sub ghilotina politică a criticilor devotaţi puterii totalitare”; g. „libertatea politică de astăzi ne îngăduie să (…) divulgăm receptarea parţial deformată şi păgubitoare a poeziei eminesciene”). 4. poetul fără cărţi (Virgil Diaconu ne aminteşte faptul că  Eminescu „nu şi-a publicat nici o carte de poezie întocmită, gândită de el însuşi”. De fapt, adaugă autorul,   Eminescu nu a semnat nici o carte de proză sau de publicistică, asta însemnând că „judecăţile critice nu au ca obiect, aşadar,  cartea întocmită de Eminescu însuşi, ci doar cărţile altora”);  5. calitatea poeziei lui Eminescu (Virgil Diaconu  e tot mai convins că  „una şi aceeaşi operă de valoare se constituie din poeme de valoare şi din poeme de valoare medie sau de-a dreptul minore”.  De aceea, „în cazul lui Eminescu, pentru că nu există o carte a sa, obiectul judecăţilor rămâne să fie opera poetică, operă ce este împărţită valoric”. Astfel că , spune Virgil Diaconu, şi  la Eminescu se poate vorbi de o operă majoră –  „o secţiune înalt lirică şi vizionară, meditativă, originală şi novatoare poetic”, cât şi de o operă minoră – „o secţiune romanţioasă, mimetică din punct de vedere vizionar, naivă, descriptiv-naturalistă, pregnant epică, narativă, adevărate poeme epice scrise în vers clasic, lipsită de tensiune lirică şi poetică”. Întrebarea care se pune ar fi: „Ce destin poate avea poezia  lui Eminescu, dacă ea este scindată calitativ?”); 6. mitul poeziei lui Eminescu (este surprins un adevăr sesizat la cei mai mulţi, contactul cu poezia lui Eminescu nu se face prin lecturarea întregii poezii, ci pe bucăţi, de multe ori poezii nesemnificative, dar care beneficiază de comentarii părtinitoare.  Explică Virgil Diaconu: „Noi suntem îndoctrinaţi cu povestea măreţiei unei opere, cu mitul ei şi, fiind astfel, avem cele mai sigure şanse să deformăm şi să fetişizăm la rându-ne. Din nefericire, noi nu mai judecăm cu propria sensibilitate poezia  lui Eminescu, ci ne facem criteriu de judecare şi evaluare din mitul poeziei: gândim prin ceea ce se gândeşte în genere, adică prin ceea ce gândeşte media neiniţiată poetic sau opinia publică”). Volumul (suma de eseuri, cercetarea…)  lui Virgil Diaconu se închide  cu o serie de sintagme  dure faţă de Nichita Stănescu („un destin poetic ambiguu”, „prezenţa unor cedări etice şi estetice”, „o critică literară contradictorie”, „o poetică eşuată”). Exemplele alese de Virgil Diaconu ne conduc spre concluzia că şi Nichita Stănescu a fost şi este valorizat nu numai de critica autentică, ci şi de critica autistă (care a refuzat să vadă poemele de valoare) şi, mai cu seamă, de critica holografică (care a văzut valoare şi în poemele minore). Se continuă cu Marin Sorescu, pus sub auspiciile unei „ascensiuni în vremuri tulburi”, una „bine instrumentată”. Spune Virgil Diaconu despre Marin Sorescu: „…s-a slujit însă de Putere, de toate tipurile de putere politică fără a-şi trăda opera”. Se citeşte cu interes freudian rândurile dedicate Lui Emil Brumaru, autorul unor „spumoase şi mlăştinoase” poeme. În ceea ce priveşte poezia tânără, reţinem o concluzie  care trebuie raportată la nivelul anului la care a fost scrisă cartea: „Un singur lucru le lipseşte în acest moment noilor sosiţi: opera! Intrăm în noul mileniu fără poezie tânără”.

Publicitate

Percep acest volum ca un răspuns dat atât zelatorilor lui Eminescu, cât şi delatorilor acestuia, ca o invitaţie la descoperirea „Celuilalt Eminescu”. (SFÂRŞIT)

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

După aproape 50 de ani, LEPRA a fost depistată din nou în România. Toate la femei din Asia, angajate ca maseuze la un SPA

Publicat

acum 2 ore

joi, 11.12.2025

de

Publicitate

Ministerul Sănătății a confirmat astăzi un caz de lepră (boala Hansen) la Cluj-Napoca. Alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, relatează cluj24.ro.

Toate cele patru persoane sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din oraș. Autoritățile sanitare au luat măsuri de urgență pentru limitarea oricărui risc. Ultimul caz de lepră în România s-a înregistrat în 1981.

Cazuri confirmate și investigații în curs

Două paciente, cu vârstele de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Județean Cluj pe 26 noiembrie 2025. Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății investigațiile făcute au inclus biopsie de țesut cutanat, cu microscopie pozitivă pentru BAAR; test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA, care a exclus tuberculoza si au fost luate probe histopatologice și frotiuri Ziehl-Neelsen, în lucru, orientate spre Mycobacterium leprae.

Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat joi, 11 decembrie, iar celelalte trei sunt monitorizate clinic și epidemiologic. A fost început tratamentul specific pentru lepră, care reduce riscul de transmitere până la dispariție, au mai transmis reprezentanții MS.

Activitatea salonului a fost suspendată

De asemenea, DSP Cluj și Inspecția Sanitară de Stat au dispus dezinfecția cu ozon în toate spațiile utilizate, verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare, intensificarea igienizării cu biocide avizate, programarea angajaților la control medical în Medicina Muncii și extinderea anchetei epidemiologice.

Activitatea salonului a fost suspendată până la finalizarea anchetei. Autoritățile colaborează cu OMS și ECDC pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică.

Publicitate

Clarificări medicale: riscul pentru populație rămâne scăzut

Ministerul Sănătății subliniază că lepra are evoluție lentă și contagiozitate redusă, fiind transmisă doar prin expunere prelungită. Boala nu se transmite prin:

  • strângere de mâini;
  • îmbrățișări;
  • călătorii în mijloace de transport în comun;
  • proximitate scurtă;
  • folosirea spațiilor comune.

Ultimul caz de lepră din România a fost diagnosticat în 1981, iar în Europa cazurile sunt sporadice, în special la persoane din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.

Citeste mai mult

Eveniment

România va instala 400 de camere inteligente cu radar prin sistemul e-SIGUR, pentru monitorizarea traficului și rovinietei

Publicat

acum 2 ore

joi, 11.12.2025

de

Publicitate

CNAIR a transmis către ANAP documentația necesară pentru implementarea sistemului e-SIGUR, proiect care prevede montarea a 400 de camere video inteligente, dotate cu radar, pe drumurile naționale și autostrăzi. Noile echipamente vor monitoriza viteza, vor recunoaște automat plăcuțele de înmatriculare și vor verifica în timp real deținerea rovinietei.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că după validarea documentației va fi lansată licitația publică pentru achiziția camerelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare. Proiectul are o durată de implementare de 22 de luni și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

Sistemul integrat e-SIGUR va permite procesarea automată a abaterilor de la conduita rutieră și, în etapele viitoare, va putea alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente. De asemenea, va oferi analize complexe ale traficului și va putea verifica electronic deținerea inspecției tehnice periodice și a poliței RCA.

Potrivit lui Cristian Pistol, obiectivul principal nu este sancționarea, ci prevenirea comportamentelor agresive și reducerea numărului de accidente. „Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei”, a declarat directorul CNAIR.

Prin implementarea e-SIGUR, România se aliniază Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, care urmărește diminuarea drastică a numărului de victime pe șosele.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Dobârceni trimis în judecată pentru tentativă de omor. Și-a bătut tatăl cu parul până l-a băgat în spital

Publicat

acum 3 ore

joi, 11.12.2025

de

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui bărbat de 37 de ani din comuna Dobârceni, cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei la omor.

Anchetatorii au stabilit că, în noaptea de 24 octombrie 2025, în intervalul 01:50 – 02:05, inculpatul, aflat la domiciliul tatălui său, pe fondul unei relații tensionate, l-ar fi agresat pe acesta cu o bucată de lemn, dar și cu pumnii și picioarele, lovindu-l în zona capului și peste corp.

Victima a suferit traumatisme craniene și toracice care au necesitat 20–25 de zile de îngrijiri medicale.

Dosarul a fost înaintat instanței, procurorii subliniind că etapa trimiterii în judecată marchează finalizarea anchetei penale, fără a înlătura principiul prezumției de nevinovăție, garantat de legislația în vigoare.

Citeste mai mult

Educație

Centrul Militar Județean Botoșani, alături de elevii din Săveni, Roma, Durnești și Ștefănești. Ce trebuie să faci dacă vrei o cariera militară

Publicat

acum 3 ore

joi, 11.12.2025

de

Publicitate

Reprezentanții Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Botoșani au ajuns joi, 11 decembrie 2025, în mijlocul elevilor din patru unități de învățământ pentru a le vorbi despre oportunitățile unei cariere în sistemul militar.

Întâlnirile au avut loc la Școala Gimnazială Nr. 1 Santa Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 Românești, Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești.

Tinerii au aflat direct de la specialiști care sunt pașii pe care îi pot urma dacă își doresc să studieze în liceele militare, școlile postliceale ale MApN sau instituțiile universitare de profil. Elevii s-au arătat interesați de disciplinele studiate, de rigorile admiterii, dar și de valorile care definesc profesia militară: disciplină, responsabilitate, devotament și spirit de echipă.

Discuțiile au fost dinamice, iar întrebările formulate de elevi au arătat un interes real pentru un viitor în domeniul apărării. Reprezentanții CMJ Botoșani au transmis că rămân deschiși să ofere consiliere și informații tuturor tinerilor care iau în calcul uniforma militară ca opțiune profesională.

„Mulțumim conducerilor școlilor, profesorilor și elevilor pentru modul în care ne-au primit și pentru deschiderea arătată”, au transmis organizatorii, subliniind importanța dialogului constant dintre armată și comunitate.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending