O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).
(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267, 268)
Referirile la Eminescu sunt completate cu secvenţa “Receptarea actuală şi destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu”. Aceast eseu pleacă de la observaţia lui Virgil Diaconu că, Eminescu fiind deja un mit impus, s-a instalat un sentiment de platitudine şi o lene de a regândi opera sa în sensul recunoaşterii situaţiei că poezia eminesciană este scindată valoric, fiind evident dipolul operă majoră – operă minoră. Virgil Diaconu identifică şase factori ce determină destinul poeziei eminesciene prin valorizarea ei: 1. calitatea receptorului ( după cum acesta este competent sau necompetent, rezultând o valorizare sub semnul esteticii, respectiv, neesteticii); 2. biografia poetului ( care, după Virgil Diaconu, poate fi prelucrată estetic în propria operă, dar biografia în sine nu constituie un fapt estetic, astfel că ea nu poate deveni un criteriu în judecarea operei. La Eminescu „biografia este una stranie, „romantică”, dureroasă”, şi nu ar trebui „să-i apreciem poezia având ca „argument” chiar această biografie, chiar sentimentul pe care ea ni l-a lăsat”); 3. conjunctura politică( a. „a fost valorizată de-a lungul mai multor tipuri de regimuri politice”; b. „dezavuată în proletcultism, poezia lui Eminescu a fost redusă la „Împărat şi proletar” şi „Scrisoare III”; c. „scoasă de sub cenzură în anii 70, a însemnat tratarea ei într-un canon politic ceva mai lejer”; d. „prin „Împărat şi proletar” şi datorită naţionalismului său, Eminescu a putut fi anexat marxismului”; e. „până în anul 1990, despre Eminescu aproape că nu s-a vorbit decât la superlativ”; f. „după 1990 nu putem rămâne la înţelesul pe care l-a primit opera poetică eminesciană sub ghilotina politică a criticilor devotaţi puterii totalitare”; g. „libertatea politică de astăzi ne îngăduie să (…) divulgăm receptarea parţial deformată şi păgubitoare a poeziei eminesciene”). 4. poetul fără cărţi (Virgil Diaconu ne aminteşte faptul că Eminescu „nu şi-a publicat nici o carte de poezie întocmită, gândită de el însuşi”. De fapt, adaugă autorul, Eminescu nu a semnat nici o carte de proză sau de publicistică, asta însemnând că „judecăţile critice nu au ca obiect, aşadar, cartea întocmită de Eminescu însuşi, ci doar cărţile altora”); 5. calitatea poeziei lui Eminescu (Virgil Diaconu e tot mai convins că „una şi aceeaşi operă de valoare se constituie din poeme de valoare şi din poeme de valoare medie sau de-a dreptul minore”. De aceea, „în cazul lui Eminescu, pentru că nu există o carte a sa, obiectul judecăţilor rămâne să fie opera poetică, operă ce este împărţită valoric”. Astfel că , spune Virgil Diaconu, şi la Eminescu se poate vorbi de o operă majoră – „o secţiune înalt lirică şi vizionară, meditativă, originală şi novatoare poetic”, cât şi de o operă minoră – „o secţiune romanţioasă, mimetică din punct de vedere vizionar, naivă, descriptiv-naturalistă, pregnant epică, narativă, adevărate poeme epice scrise în vers clasic, lipsită de tensiune lirică şi poetică”. Întrebarea care se pune ar fi: „Ce destin poate avea poezia lui Eminescu, dacă ea este scindată calitativ?”); 6. mitul poeziei lui Eminescu (este surprins un adevăr sesizat la cei mai mulţi, contactul cu poezia lui Eminescu nu se face prin lecturarea întregii poezii, ci pe bucăţi, de multe ori poezii nesemnificative, dar care beneficiază de comentarii părtinitoare. Explică Virgil Diaconu: „Noi suntem îndoctrinaţi cu povestea măreţiei unei opere, cu mitul ei şi, fiind astfel, avem cele mai sigure şanse să deformăm şi să fetişizăm la rându-ne. Din nefericire, noi nu mai judecăm cu propria sensibilitate poezia lui Eminescu, ci ne facem criteriu de judecare şi evaluare din mitul poeziei: gândim prin ceea ce se gândeşte în genere, adică prin ceea ce gândeşte media neiniţiată poetic sau opinia publică”). Volumul (suma de eseuri, cercetarea…) lui Virgil Diaconu se închide cu o serie de sintagme dure faţă de Nichita Stănescu („un destin poetic ambiguu”, „prezenţa unor cedări etice şi estetice”, „o critică literară contradictorie”, „o poetică eşuată”). Exemplele alese de Virgil Diaconu ne conduc spre concluzia că şi Nichita Stănescu a fost şi este valorizat nu numai de critica autentică, ci şi de critica autistă (care a refuzat să vadă poemele de valoare) şi, mai cu seamă, de critica holografică (care a văzut valoare şi în poemele minore). Se continuă cu Marin Sorescu, pus sub auspiciile unei „ascensiuni în vremuri tulburi”, una „bine instrumentată”. Spune Virgil Diaconu despre Marin Sorescu: „…s-a slujit însă de Putere, de toate tipurile de putere politică fără a-şi trăda opera”. Se citeşte cu interes freudian rândurile dedicate Lui Emil Brumaru, autorul unor „spumoase şi mlăştinoase” poeme. În ceea ce priveşte poezia tânără, reţinem o concluzie care trebuie raportată la nivelul anului la care a fost scrisă cartea: „Un singur lucru le lipseşte în acest moment noilor sosiţi: opera! Intrăm în noul mileniu fără poezie tânără”.
Publicitate
Percep acest volum ca un răspuns dat atât zelatorilor lui Eminescu, cât şi delatorilor acestuia, ca o invitaţie la descoperirea „Celuilalt Eminescu”. (SFÂRŞIT)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, candidata PSD, câștigă detașat alegerile din comuna Mihai Eminescu și își zdrobește adversarii într-un scrutin în care a dominat de la început până la final. Potrivit datelor deocamdată neoficiale, centralizate din toate secțiile de votare, candidata PSD a obținut un scor uriaș, aproape dublu față de candidatul PNL.
Conform rezultatelor disponibile în acest moment, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a acumulat 1.330 de voturi, în timp ce contracandidatul liberal Ionuț-Cristian Sigartău s-a oprit la 775 de voturi. Diferența de peste 550 de voturi și avansul uriaș în procente arată o victorie categorică a PSD în comuna Mihai Eminescu.
Pe locul al treilea se situează candidatul Partidului Oamenilor Tineri, care a obținut 375 de voturi, un rezultat mult sub primele două poziții, confirmând competiția clar polarizată între PSD și PNL.
Candidata PSD avea deja un avans masiv încă de la primele secții numărate, iar trendul s-a menținut constant pe tot parcursul procesului electoral. Victoria este cu atât mai semnificativă cu cât comuna Mihai Eminescu a reprezentat în trecut un teren de luptă intens pentru principalele partide politice.
Odată cu această victorie, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă devine noul primar al comunei Mihai Eminescu, preluând mandatul într-un moment important pentru comunitate, după plecarea din funcție a fostului primar Verginel Gireadă.
Rezultatele oficiale urmează să fie confirmate de Biroul Electoral de Circumscripție, însă diferențele sunt atât de mari încât configurația finală nu mai poate fi schimbată.
Comunitatea din Săveni a trăit duminică unul dintre cele mai emoționante și dureroase momente din ultimii ani, înmormântarea preotesei Maria Macuc, soția părintelui protopop de Săveni, Constantin Macuc, o figură luminoasă și profund respectată în întreg județul.
Slujba de înmormântare a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, care a condus un impresionant sobor de preoți veniți din toate zonele Botoșaniului. Alături zecile de preoți, veniți să îl susțină pe protopopul de Săveni, s-au aflat și omologii din celelalte protopopiate ale județului, semn al prețuirii și solidarității frățești. Printre slujitorii Sfântului Altar prezenți s-a numărat și starețul Mănăstirii Știubieni, protosinghelul Melchisedec Sandu.
Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul Psaltic „Roman Melodul” al cântăreților bisericești din Protopopiatul Săveni, coordonat de Lică Dănilă, care a însoțit cortegiul cu cântări până la cimitirul din localitate. Vocile lor au adus un plus de solemnitate și emoție unui moment trăit cu lacrimi de întreaga comunitate.
Peste două mii de oameni, credincioși din Săveni și din împrejurimi, au venit să își ia rămas-bun de la preoteasa care, de-a lungul anilor, a sprijinit nenumărate familii, a fost aproape de cei în suferință și a susținut activ activitățile pastorale ale soțului său. Mulți au mărturisit că nu o vor uita niciodată pentru binele discret, dar neobosit, pe care l-a presărat în comunitate.
Nu s-a dezlipit de sicriu sora geamănă a preotesei Maria, care și-a plâns încetișor dorul. Copiii s-au sprijinit unii pe alții, înlăcrimați, dar și recunoscători. Au fost crescuți să pună pe primul loc în viața lor pe Hristos. Astfel că sunt convinși că nu au pierdut o mamă, ci au câștigat o rugătoare cu îndrăzneală mare la Tronul Împărătesc care va mijloci pentru ei ca să nu se abată de la drumul mântuirii oricâte obstacole le-ar pune viața.
În cuvântul său, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul a subliniat calitățile preotesei și implicarea în viața parohiei: „Felul cum a trecut prin viață, doamna preoteasă Maria mărturisește această credință, delicatețea, buna cuviință, buna voință, ochii cu care îi privea pe cei cu care cărora le ieșea în întâmpinare, celor care era în biserică, mărturisit și prin aceasta un duh de pace, dar și de nădejde cu care a trăit. De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată că în felul în care trăim se reflectă credința și roada Duhului. În epistola de la Galateni, că spune că roada Duhului este credința, bunăvoința, pacea, bucuria, împotriva unora ca acestora nu este o suferință neașteptată și grea”, a spus PS Nichifor.
Publicitate
În fruntea convoiului funerar s-au aflat tineri îmbrăcați în costume naționale, membri ai Ansamblului „Floarea Soarelui” din Săveni, un gest simbolic, menit să onoreze memoria preotesei care a susținut mereu tradițiile și viața culturală a comunității.
Unul dintre cele mai copleșitoare momente s-a petrecut la marginea gropii, atunci când sicriul a fost coborât în pământ și potrivit rânduieli, s-a rostit formula: „Se pecetluiește groapa roabei lui Dumnezeu Maria, până la a doua venire: În numele Tatălui. Amin. Și a Fiului. Amin. Și a Duhului Sfânt. Amin. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
În clipa aceea, părintele Constantin Macuc, copleșit de durere, a izbucnit în lacrimi, iar copiii săi s-au apropiat imediat, formând un scut în jurul lui. L-au sprijinit cu blândețe și i-au oferit alinare, într-o imagine profund emoționantă care a demonstrat încă o dată unitatea, puterea și valorile acestei familii puternice și frumoase.
Preoteasa a lăsat în urmă nu doar o familie îndurerată, ci întreaga parohie pe care a slujit-o cu o implicare și o generozitate care au transformat-o într-un adevărat reper moral.
Pentru cei care au cunoscut-o, preoteasa Maria nu a fost doar soția preotului, ci inima comunității, un om care și-a dedicat întreaga viață slujirii aproapelui și creșterii în spirit creștin a celor cinci copii: patru fete și un băiat, pe care i-a născut, crescut și educat cu o răbdare și o blândețe deosebite.
Pe lângă responsabilitățile familiale, preoteasa Maria era asistentă medicală, profesie în care a manifestat aceeași bunătate și grijă. Mulți o descriu ca pe o mamă pentru toți copiii comunității, o femeie care nu știa să refuze ajutorul când cineva avea nevoie.
În biserică era un pilon de sprijin, dirijoarea corului, voce puternică la strană, organizatoare de activități parohiale și sprijin necondiționat pentru părintele Constantin Macuc. Pentru soțul ei, ea era „sufletul casei și al parohiei”, iar pentru credincioși un exemplu rar de modestie, credință și implicare.
Urnele s-au închis oficial în comuna Mihai Eminescu, unde procesul de votare pentru alegerile locale parțiale pentru stabilirea noului primar al comunei s-a desfășurat fără incidente majore pe parcursul zilei de duminică.
Datele centralizate în timp real pe platforma oficială prezenta.roaep.ro arată o mobilizare consistentă în majoritatea secțiilor din comună, cu valori ale prezenței la vot care se apropie sau chiar depășesc media așteptată.
În comuna Mihai Eminescu din Județul Botoșani s-a înregistrat o prezență finală de 44,19%, peste media națională de 31,77%. În acest context, comuna Mihai Eminescu se remarcă prin secții cu o participare ridicată, precum cea din Ipotești, unde prezența a depășit 60%, una dintre cele mai mari valori raportate în zonă. Și în Cucorăni și Cervicești, mobilizarea alegătorilor a fost semnificativă, cu procente de peste 52%.
În Cătămărești-Deal, prezențele au variat între 37% și 42%, iar la Stâncești au fost înregistrate valori apropiate de media generală a județului. Per ansamblu, comuna Mihai Eminescu se situează între localitățile cu prezențe bune la nivel național, menținând un ritm susținut al participării pe tot parcursul zilei.
Autoritățile au raportat o zi de votare fără incidente de natură să afecteze procesul electoral, excepție făcând sesizarea privind o posibilă tentativă de corupere a alegătorilor, caz aflat în prezent în verificare la Poliție. În rest, scrutinul s-a desfășurat în condiții normale, cu un flux constant de votanți în majoritatea secțiilor.
Rezultatele vor fi făcute publice după centralizarea proceselor-verbale transmise către Biroul Electoral de Circumscripție. Primele date parțiale sunt așteptate în cursul nopții.
Salariul minim pe economie ar putea fi complet redefinit, dacă un proiect legislativ depus de parlamentarii AUR (B604/2025) va fi adoptat în Parlament. Inițiativa prevede introducerea unui salariu minim diferențiat, stabilit în funcție de vechimea în muncă și nivelul studiilor, înlocuind actualul sistem bazat pe o valoare unică valabilă pentru toți angajații, relatează alba24.ro.
Potrivit proiectului, angajații ar urma să fie încadrați într-o grilă salarială cu praguri minime obligatorii, care cresc automat odată cu experiența profesională și pregătirea academică. Susținătorii inițiativei afirmă că noua formulă ar recompensa mai corect munca depusă și ar reduce diferențele dintre salariile reale și cele minime din economie.
În schimb, economiștii avertizează că o asemenea reformă ar putea crește costurile firmelor, în special ale IMM-urilor, și ar putea duce la tensiuni pe piața muncii. De asemenea, introducerea unui sistem complex de indicatori ar putea genera birocrație suplimentară pentru angajatori și controale mai dificile pentru autorități.
1. Salariul minim devine progresiv, în 5 gradații de vechime
Potrivit proiectului, art. 164 alin. (2) din Codul muncii ar fi rescris astfel:
„Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată […] se majorează diferenţiat pe criteriile nivelului de vechime, în 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.”
Gradațiile sunt definite astfel:
Publicitate
Extrase din lege – Alin. (2) lit. a–e
a) Gradația 1 – 3 la 5 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut […] cu cota procentuală de 10%, rezultând noul salariu minim brut.”
b) Gradația 2 – 5 la 10 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 7,5%.”
c) Gradația 3 – 10 la 15 ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 5%.”
d) Gradația 4 – 15 la 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”
e) Gradația 5 – peste 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”
Practic, salariul minim nu ar mai fi unic, ci ar urca automat odată cu vechimea angajatului.
2. Coeficienți obligatorii în funcție de studiile necesare postului
Articolul 164 alin. (3) introduce o ierarhie salarială bazată pe nivelul studiilor:
„Salariul de bază minim brut […] se majorează diferenţiat pe criteriile de studii prin aplicarea unui coeficient minim de ierarhizare.”
Extrase din lege – Alin. (3) lit. a–k
Coeficienții minimi de ierarhizare sunt:
1,00 – muncitori necalificați
1,20 – muncitori calificați
1,20 – absolvenți de școală profesională
1,20 – studii liceale
1,25 – studii liceale cu diplomă de bacalaureat
1,30 – studii postliceale / școală de maiștri
1,50 – studii superioare de scurtă durată
1,70 – studii superioare (licență)
1,80 – licență + master
2,00 – licență + doctorat
Proiectul clarifică și condițiile de aplicare:
„Prevederile alin. (3) lit. c) – k) se aplică […] pentru care fișa postului are o condiție de pregătire sine qua non.” Cu alte cuvinte, un angajat nu poate solicita majorarea doar pentru că deține o diplomă, dacă postul nu necesită acea calificare.
3. Angajatorii sunt obligați să plătească salariul rezultat din combinația gradație + coeficient
Conform art. 164 alin. (7): „Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut calculat conform alin. (2) şi (3).”
Salariații beneficiază de acest nivel inclusiv dacă sunt la muncă, dar nu pot desfășura activitate din motive neimputabile lor.
4. Amenzi mari pentru nerespectarea legii
Proiectul introduce o nouă sancțiune la art. 260: „Încălcarea obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările.”
Asta înseamnă că o firmă cu 10 angajați la salariul minim riscă până la 100.000 de lei amendă dacă nu aplică noile grile.
Cum ar funcționa în practică salariul minim diferențiat
Un angajat intră în câmpul muncii cu salariul minim de bază stabilit de Guvern.
După 3 ani, intră automat în gradația 1 (+10%).
La 5 ani, în gradația 2 (+7,5%), și tot așa.
Dacă postul său necesită, de exemplu, studii superioare, atunci peste salariul minim + gradație se aplică și coeficientul specific (ex.: 1,70 pentru licență).
Cum motivează AUR proiectul privind salariul minim diferențiat
În expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ B604/2025, AUR justifică introducerea salariului minim diferențiat prin două probleme majore pe care le consideră „critice pentru viitorul societății românești”: migrația forței de muncă și abandonul școlar.
Inițiatorul proiectului susține că nivelul redus al salariilor din România și lipsa unor criterii care să recompenseze vechimea și studiile ar determina atât plecarea tinerilor în străinătate, cât și dezinteresul față de educație.
Ce spun economiștii: crește salariul minim, scad șansele tinerilor?
Potrivit Digi24, economistul Bogdan Glăvan critică proiectul de lege și descrie inițiativa legislativă ca fiind una politică, nu economică:
„Salariul depinde de productivitatea muncii, nu de vârsta angajatului. Nu există logică economică pentru care un paznic în vârstă ar trebui plătit mai bine decât unul tânăr.”
El susține că proiectul ar putea avea efecte precum:
îmbătrânirea artificială a forței de muncă,
descurajarea angajării tinerilor,
creșterea costurilor cu salariile în sectorul privat,
majorarea indirectă a salariilor bugetarilor, unde grilele de salarizare sunt legate de salariul minim.
Ce impact ar avea legea asupra angajatorilor și salariaților
Pentru angajatori:
costuri salariale mai mari,
necesitatea reconfigurării organigramelor și a grilelor interne,
impact deosebit în retail, industrie, pază, curățenie – sectoare cu mulți angajați la minim,
risc ridicat de sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.
Pentru salariați:
angajații cu vechime ar câștiga automat mai mult,
tinerii ar fi dezavantajați în competiția de angajare,
cei cu studii ar beneficia doar dacă postul cere obligatoriu acea calificare.
Reprezentanții mediului de afaceri au transmis că schimbarea regulilor salarizării minime ar trebui analizată cu prudență, pentru a nu afecta investițiile și competitivitatea, în special într-un context economic sensibil.
Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere parlamentară și nu produce efecte până la adoptarea de către Legislativ și promulgarea de către președinte. Până atunci, salariul minim rămâne stabilit în forma actuală.