Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (269)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267, 268)

Referirile la Eminescu sunt completate  cu secvenţa “Receptarea actuală şi destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu”. Aceast eseu pleacă de la observaţia lui Virgil Diaconu că, Eminescu fiind deja  un mit impus, s-a instalat un sentiment de platitudine şi o lene de a regândi opera sa în sensul recunoaşterii situaţiei că poezia eminesciană este scindată valoric, fiind evident dipolul  operă majoră – operă minoră. Virgil Diaconu identifică şase factori  ce determină destinul poeziei eminesciene prin valorizarea ei: 1. calitatea receptorului  ( după cum acesta este competent sau necompetent, rezultând o valorizare sub semnul esteticii, respectiv, neesteticii);  2. biografia poetului ( care, după Virgil Diaconu,  poate fi prelucrată estetic în propria operă, dar biografia  în sine nu constituie un fapt estetic, astfel că ea  nu poate deveni un criteriu în judecarea operei. La Eminescu „biografia este  una stranie, „romantică”, dureroasă”, şi nu ar trebui „să-i apreciem poezia având ca „argument” chiar această biografie, chiar sentimentul pe care ea ni l-a lăsat”); 3. conjunctura politică ( a. „a fost valorizată de-a lungul mai multor tipuri de regimuri politice”; b. „dezavuată în proletcultism, poezia lui Eminescu a fost redusă la „Împărat şi proletar” şi „Scrisoare III”; c. „scoasă de sub cenzură în anii 70, a însemnat tratarea ei într-un canon politic ceva mai lejer”; d. „prin „Împărat şi proletar” şi datorită naţionalismului său, Eminescu a putut fi anexat marxismului”; e. „până în anul 1990, despre Eminescu aproape că nu s-a vorbit decât la superlativ”; f. „după 1990 nu putem rămâne la înţelesul pe care l-a primit opera poetică eminesciană sub ghilotina politică a criticilor devotaţi puterii totalitare”; g. „libertatea politică de astăzi ne îngăduie să (…) divulgăm receptarea parţial deformată şi păgubitoare a poeziei eminesciene”). 4. poetul fără cărţi (Virgil Diaconu ne aminteşte faptul că  Eminescu „nu şi-a publicat nici o carte de poezie întocmită, gândită de el însuşi”. De fapt, adaugă autorul,   Eminescu nu a semnat nici o carte de proză sau de publicistică, asta însemnând că „judecăţile critice nu au ca obiect, aşadar,  cartea întocmită de Eminescu însuşi, ci doar cărţile altora”);  5. calitatea poeziei lui Eminescu (Virgil Diaconu  e tot mai convins că  „una şi aceeaşi operă de valoare se constituie din poeme de valoare şi din poeme de valoare medie sau de-a dreptul minore”.  De aceea, „în cazul lui Eminescu, pentru că nu există o carte a sa, obiectul judecăţilor rămâne să fie opera poetică, operă ce este împărţită valoric”. Astfel că , spune Virgil Diaconu, şi  la Eminescu se poate vorbi de o operă majoră –  „o secţiune înalt lirică şi vizionară, meditativă, originală şi novatoare poetic”, cât şi de o operă minoră„o secţiune romanţioasă, mimetică din punct de vedere vizionar, naivă, descriptiv-naturalistă, pregnant epică, narativă, adevărate poeme epice scrise în vers clasic, lipsită de tensiune lirică şi poetică”. Întrebarea care se pune ar fi: „Ce destin poate avea poezia  lui Eminescu, dacă ea este scindată calitativ?”); 6. mitul poeziei lui Eminescu (este surprins un adevăr sesizat la cei mai mulţi, contactul cu poezia lui Eminescu nu se face prin lecturarea întregii poezii, ci pe bucăţi, de multe ori poezii nesemnificative, dar care beneficiază de comentarii părtinitoare.  Explică Virgil Diaconu: „Noi suntem îndoctrinaţi cu povestea măreţiei unei opere, cu mitul ei şi, fiind astfel, avem cele mai sigure şanse să deformăm şi să fetişizăm la rându-ne. Din nefericire, noi nu mai judecăm cu propria sensibilitate poezia  lui Eminescu, ci ne facem criteriu de judecare şi evaluare din mitul poeziei: gândim prin ceea ce se gândeşte în genere, adică prin ceea ce gândeşte media neiniţiată poetic sau opinia publică”). Volumul (suma de eseuri, cercetarea…)  lui Virgil Diaconu se închide  cu o serie de sintagme  dure faţă de Nichita Stănescu („un destin poetic ambiguu”, „prezenţa unor cedări etice şi estetice”, „o critică literară contradictorie”, „o poetică eşuată”). Exemplele alese de Virgil Diaconu ne conduc spre concluzia că şi Nichita Stănescu a fost şi este valorizat nu numai de critica autentică, ci şi de critica autistă (care a refuzat să vadă poemele de valoare) şi, mai cu seamă, de critica holografică (care a văzut valoare şi în poemele minore). Se continuă cu Marin Sorescu, pus sub auspiciile unei „ascensiuni în vremuri tulburi”, una „bine instrumentată”. Spune Virgil Diaconu despre Marin Sorescu: „…s-a slujit însă de Putere, de toate tipurile de putere politică fără a-şi trăda opera”. Se citeşte cu interes freudian rândurile dedicate Lui Emil Brumaru, autorul unor „spumoase şi mlăştinoase” poeme. În ceea ce priveşte poezia tânără, reţinem o concluzie  care trebuie raportată la nivelul anului la care a fost scrisă cartea: „Un singur lucru le lipseşte în acest moment noilor sosiţi: opera! Intrăm în noul mileniu fără poezie tânără”.

Publicitate

Percep acest volum ca un răspuns dat atât zelatorilor lui Eminescu, cât şi delatorilor acestuia, ca o invitaţie la descoperirea „Celuilalt Eminescu”. (SFÂRŞIT)

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Viteza, rovinieta și documentele auto, verificate de 400 de radare inteligente pe drumurile din România din 2026

Publicat

Publicitate

România va avea, începând cu anii 2026–2027, un sistem extins de supraveghere rutieră bazat pe tehnologie inteligentă. Nu mai puțin de 400 de radare moderne vor fi amplasate pe drumurile naționale și pe autostrăzi, în cadrul unui proiect derulat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează alba24.ro.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că procedurile pentru instalarea noilor sisteme de monitorizare a traficului au fost deja demarate.

În acest sens, CNAIR a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația necesară pentru achiziția sistemului electronic e-SIGUR. Proiectul prevede montarea a 400 de camere video dotate cu radar, alături de echipamentele aferente pentru supravegherea traficului rutier.

După validarea documentației de către ANAP, urmează lansarea procedurii de achiziție publică. Implementarea sistemului este estimată la 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

În prima etapă, radarele inteligente vor putea monitoriza viteza de deplasare a autovehiculelor și vor verifica automat existența rovinietei. Ulterior, sistemul va fi extins, urmând să permită verificarea valabilității inspecției tehnice periodice (ITP) și a asigurării obligatorii RCA.

Pe termen lung, noua infrastructură va contribui și la analiza fluxurilor de trafic, la procesarea automată a abaterilor de la regulile de circulație, dar și la alertarea rapidă a echipajelor de urgență în cazul producerii unor incidente rutiere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Legea pensiilor magistraților, în fața CCR: Verdictul asupra legii pensiilor speciale ale magistraților va fi anunțat astăzi

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind al doilea proiect de lege referitor la reforma pensiilor magistraților.

Actul normativ prevede creșterea treptată, pe parcursul următorilor 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la pragul standard de 65 de ani. Totodată, legea stabilește că pensia nu poate depăși 70% din salariul net aferent ultimei luni de activitate.

Înalta Curte susține însă că noile prevederi ar aduce atingere principiului independenței justiției și ar crea o discriminare între magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, potrivit RADOR.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a subliniat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele de echitate socială, contextul economic actual impune revizuirea condițiilor și a vârstei de pensionare pentru toate domeniile în care se acordă așa-numitele pensii speciale.

Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sesizarea depusă de ÎCCJ vizează neconstituționalitatea unor articole din lege, considerate de unii judecători ca fiind retroactive și inechitabile. Curtea Constituțională a României a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii în acest dosar.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții douăzeci de mii de mucenici din Nicomidia

Publicat

Publicitate

Pe când se afla în cetatea Nicomidiei, spun istoricii, împăratul păgân Maximian a aflat despre mulţimea creştinilor şi a pus la cale uciderea lor, în preajma sărbătorii Naşterii Domnului Iisus Hristos. Ştiind că toţi creştinii se vor aduna în marea biserică a Nicomidiei, împăratul a poruncit ca aceasta să fie înconjurată din timp cu lemne uscate, cărora mai apoi soldaţii să le dea foc.

La acea vreme, Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat în biserică tot poporul creştin, s-a rugat împreună cu iubitorii de Hristos şi i-a învăţat adevărata credinţă, aducându-i laudă Atotputernicului. În acel moment, soldaţii împăratului au înconjurat biserica şi nu au mai permis nimănui să iasă afară. Imediat după aceea, trimisul împăratului a intrat în sfântul lăcaş şi le-a spus creştinilor că însuşi împăratul îi sfătuieşte să jertfească zeilor, în caz contrar vor fi arşi de vii. Arhidiaconul bisericii, aprins de focul râvnei dumnezeieşti, a întărit mulţimea şi i-a pus înainte slava muceniciei la care îi cheamă Dumnezeu.

El le-a amintit creştinilor de pilda celor trei tineri din cuptorul de foc. Toţi cei prezenţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au voit cu râvnă să răspundă dumnezeieştii chemări. Când episcopul a aflat aceasta, s-a grăbit şi i-a botezat pe catehumeni, apoi i-a împărtăşit pe creştini cu dumnezeieştile Taine. Soldaţii au aprins lemnele aşezate din timp. Potrivit tradiţiei, 20.000 de oameni au dobândit atunci cununa muceniciei, înălţând cântări de laudă Lui Dumnezeu pe când erau arşi de vii, la anul 302 d.H.

Prin mila Lui Dumnezeu, Sfântul Antim a scăpat nevătămat, ca să fie de folos şi altora. Episcopul Nicomidiei i-a adus şi pe alţii la Hristos şi, după ce a fost torturat fără milă de păgâni, s-a mutat şi el la Domnul.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident cu patru victime la ieșirea din municipiul Botoșani spre Suceava

Publicat

Publicitate

Patru persoane au ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, la ieșirea din municipiul Botoșani spre Suceava. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

 

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare și o ambulanță SMURD, precum și trei echipaje aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Aceștia au constatat faptul că erau patru victime, una lângă mașini, iar trei în interiorul acestora. Cele trei persoane au avut nevoie de ajutorul pompierilor pentru a ieși din autoturisme. Toate cele patru victime au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Publicitate

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor și au deconectat bornele bateriilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending