Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (269)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

 

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267, 268)

Referirile la Eminescu sunt completate  cu secvenţa “Receptarea actuală şi destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu”. Aceast eseu pleacă de la observaţia lui Virgil Diaconu că, Eminescu fiind deja  un mit impus, s-a instalat un sentiment de platitudine şi o lene de a regândi opera sa în sensul recunoaşterii situaţiei că poezia eminesciană este scindată valoric, fiind evident dipolul  operă majoră – operă minoră. Virgil Diaconu identifică şase factori  ce determină destinul poeziei eminesciene prin valorizarea ei: 1. calitatea receptorului  ( după cum acesta este competent sau necompetent, rezultând o valorizare sub semnul esteticii, respectiv, neesteticii);  2. biografia poetului ( care, după Virgil Diaconu,  poate fi prelucrată estetic în propria operă, dar biografia  în sine nu constituie un fapt estetic, astfel că ea  nu poate deveni un criteriu în judecarea operei. La Eminescu „biografia este  una stranie, „romantică”, dureroasă”, şi nu ar trebui „să-i apreciem poezia având ca „argument” chiar această biografie, chiar sentimentul pe care ea ni l-a lăsat”); 3. conjunctura politică ( a. „a fost valorizată de-a lungul mai multor tipuri de regimuri politice”; b. „dezavuată în proletcultism, poezia lui Eminescu a fost redusă la „Împărat şi proletar” şi „Scrisoare III”; c. „scoasă de sub cenzură în anii 70, a însemnat tratarea ei într-un canon politic ceva mai lejer”; d. „prin „Împărat şi proletar” şi datorită naţionalismului său, Eminescu a putut fi anexat marxismului”; e. „până în anul 1990, despre Eminescu aproape că nu s-a vorbit decât la superlativ”; f. „după 1990 nu putem rămâne la înţelesul pe care l-a primit opera poetică eminesciană sub ghilotina politică a criticilor devotaţi puterii totalitare”; g. „libertatea politică de astăzi ne îngăduie să (…) divulgăm receptarea parţial deformată şi păgubitoare a poeziei eminesciene”). 4. poetul fără cărţi (Virgil Diaconu ne aminteşte faptul că  Eminescu „nu şi-a publicat nici o carte de poezie întocmită, gândită de el însuşi”. De fapt, adaugă autorul,   Eminescu nu a semnat nici o carte de proză sau de publicistică, asta însemnând că „judecăţile critice nu au ca obiect, aşadar,  cartea întocmită de Eminescu însuşi, ci doar cărţile altora”);  5. calitatea poeziei lui Eminescu (Virgil Diaconu  e tot mai convins că  „una şi aceeaşi operă de valoare se constituie din poeme de valoare şi din poeme de valoare medie sau de-a dreptul minore”.  De aceea, „în cazul lui Eminescu, pentru că nu există o carte a sa, obiectul judecăţilor rămâne să fie opera poetică, operă ce este împărţită valoric”. Astfel că , spune Virgil Diaconu, şi  la Eminescu se poate vorbi de o operă majoră –  „o secţiune înalt lirică şi vizionară, meditativă, originală şi novatoare poetic”, cât şi de o operă minoră – „o secţiune romanţioasă, mimetică din punct de vedere vizionar, naivă, descriptiv-naturalistă, pregnant epică, narativă, adevărate poeme epice scrise în vers clasic, lipsită de tensiune lirică şi poetică”. Întrebarea care se pune ar fi: „Ce destin poate avea poezia  lui Eminescu, dacă ea este scindată calitativ?”); 6. mitul poeziei lui Eminescu (este surprins un adevăr sesizat la cei mai mulţi, contactul cu poezia lui Eminescu nu se face prin lecturarea întregii poezii, ci pe bucăţi, de multe ori poezii nesemnificative, dar care beneficiază de comentarii părtinitoare.  Explică Virgil Diaconu: „Noi suntem îndoctrinaţi cu povestea măreţiei unei opere, cu mitul ei şi, fiind astfel, avem cele mai sigure şanse să deformăm şi să fetişizăm la rându-ne. Din nefericire, noi nu mai judecăm cu propria sensibilitate poezia  lui Eminescu, ci ne facem criteriu de judecare şi evaluare din mitul poeziei: gândim prin ceea ce se gândeşte în genere, adică prin ceea ce gândeşte media neiniţiată poetic sau opinia publică”). Volumul (suma de eseuri, cercetarea…)  lui Virgil Diaconu se închide  cu o serie de sintagme  dure faţă de Nichita Stănescu („un destin poetic ambiguu”, „prezenţa unor cedări etice şi estetice”, „o critică literară contradictorie”, „o poetică eşuată”). Exemplele alese de Virgil Diaconu ne conduc spre concluzia că şi Nichita Stănescu a fost şi este valorizat nu numai de critica autentică, ci şi de critica autistă (care a refuzat să vadă poemele de valoare) şi, mai cu seamă, de critica holografică (care a văzut valoare şi în poemele minore). Se continuă cu Marin Sorescu, pus sub auspiciile unei „ascensiuni în vremuri tulburi”, una „bine instrumentată”. Spune Virgil Diaconu despre Marin Sorescu: „…s-a slujit însă de Putere, de toate tipurile de putere politică fără a-şi trăda opera”. Se citeşte cu interes freudian rândurile dedicate Lui Emil Brumaru, autorul unor „spumoase şi mlăştinoase” poeme. În ceea ce priveşte poezia tânără, reţinem o concluzie  care trebuie raportată la nivelul anului la care a fost scrisă cartea: „Un singur lucru le lipseşte în acest moment noilor sosiţi: opera! Intrăm în noul mileniu fără poezie tânără”.

Publicitate

Percep acest volum ca un răspuns dat atât zelatorilor lui Eminescu, cât şi delatorilor acestuia, ca o invitaţie la descoperirea „Celuilalt Eminescu”. (SFÂRŞIT)

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Expoziția „Cromatici ipoteștene”, de Aurel Azamfirei, la Memorialul Ipotești

Publicat

acum 8 ore

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

 

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

 

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meu – străzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

acum 9 ore

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

acum 9 ore

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

acum 13 ore

vineri, 09.01.2026

de

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending