O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).
(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265, 266, 267, 268)
Referirile la Eminescu sunt completate cu secvenţa “Receptarea actuală şi destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu”. Aceast eseu pleacă de la observaţia lui Virgil Diaconu că, Eminescu fiind deja un mit impus, s-a instalat un sentiment de platitudine şi o lene de a regândi opera sa în sensul recunoaşterii situaţiei că poezia eminesciană este scindată valoric, fiind evident dipolul operă majoră – operă minoră. Virgil Diaconu identifică şase factori ce determină destinul poeziei eminesciene prin valorizarea ei: 1. calitatea receptorului ( după cum acesta este competent sau necompetent, rezultând o valorizare sub semnul esteticii, respectiv, neesteticii); 2. biografia poetului ( care, după Virgil Diaconu, poate fi prelucrată estetic în propria operă, dar biografia în sine nu constituie un fapt estetic, astfel că ea nu poate deveni un criteriu în judecarea operei. La Eminescu „biografia este una stranie, „romantică”, dureroasă”, şi nu ar trebui „să-i apreciem poezia având ca „argument” chiar această biografie, chiar sentimentul pe care ea ni l-a lăsat”); 3. conjunctura politică( a. „a fost valorizată de-a lungul mai multor tipuri de regimuri politice”; b. „dezavuată în proletcultism, poezia lui Eminescu a fost redusă la „Împărat şi proletar” şi „Scrisoare III”; c. „scoasă de sub cenzură în anii 70, a însemnat tratarea ei într-un canon politic ceva mai lejer”; d. „prin „Împărat şi proletar” şi datorită naţionalismului său, Eminescu a putut fi anexat marxismului”; e. „până în anul 1990, despre Eminescu aproape că nu s-a vorbit decât la superlativ”; f. „după 1990 nu putem rămâne la înţelesul pe care l-a primit opera poetică eminesciană sub ghilotina politică a criticilor devotaţi puterii totalitare”; g. „libertatea politică de astăzi ne îngăduie să (…) divulgăm receptarea parţial deformată şi păgubitoare a poeziei eminesciene”). 4. poetul fără cărţi (Virgil Diaconu ne aminteşte faptul că Eminescu „nu şi-a publicat nici o carte de poezie întocmită, gândită de el însuşi”. De fapt, adaugă autorul, Eminescu nu a semnat nici o carte de proză sau de publicistică, asta însemnând că „judecăţile critice nu au ca obiect, aşadar, cartea întocmită de Eminescu însuşi, ci doar cărţile altora”); 5. calitatea poeziei lui Eminescu (Virgil Diaconu e tot mai convins că „una şi aceeaşi operă de valoare se constituie din poeme de valoare şi din poeme de valoare medie sau de-a dreptul minore”. De aceea, „în cazul lui Eminescu, pentru că nu există o carte a sa, obiectul judecăţilor rămâne să fie opera poetică, operă ce este împărţită valoric”. Astfel că , spune Virgil Diaconu, şi la Eminescu se poate vorbi de o operă majoră – „o secţiune înalt lirică şi vizionară, meditativă, originală şi novatoare poetic”, cât şi de o operă minoră – „o secţiune romanţioasă, mimetică din punct de vedere vizionar, naivă, descriptiv-naturalistă, pregnant epică, narativă, adevărate poeme epice scrise în vers clasic, lipsită de tensiune lirică şi poetică”. Întrebarea care se pune ar fi: „Ce destin poate avea poezia lui Eminescu, dacă ea este scindată calitativ?”); 6. mitul poeziei lui Eminescu (este surprins un adevăr sesizat la cei mai mulţi, contactul cu poezia lui Eminescu nu se face prin lecturarea întregii poezii, ci pe bucăţi, de multe ori poezii nesemnificative, dar care beneficiază de comentarii părtinitoare. Explică Virgil Diaconu: „Noi suntem îndoctrinaţi cu povestea măreţiei unei opere, cu mitul ei şi, fiind astfel, avem cele mai sigure şanse să deformăm şi să fetişizăm la rându-ne. Din nefericire, noi nu mai judecăm cu propria sensibilitate poezia lui Eminescu, ci ne facem criteriu de judecare şi evaluare din mitul poeziei: gândim prin ceea ce se gândeşte în genere, adică prin ceea ce gândeşte media neiniţiată poetic sau opinia publică”). Volumul (suma de eseuri, cercetarea…) lui Virgil Diaconu se închide cu o serie de sintagme dure faţă de Nichita Stănescu („un destin poetic ambiguu”, „prezenţa unor cedări etice şi estetice”, „o critică literară contradictorie”, „o poetică eşuată”). Exemplele alese de Virgil Diaconu ne conduc spre concluzia că şi Nichita Stănescu a fost şi este valorizat nu numai de critica autentică, ci şi de critica autistă (care a refuzat să vadă poemele de valoare) şi, mai cu seamă, de critica holografică (care a văzut valoare şi în poemele minore). Se continuă cu Marin Sorescu, pus sub auspiciile unei „ascensiuni în vremuri tulburi”, una „bine instrumentată”. Spune Virgil Diaconu despre Marin Sorescu: „…s-a slujit însă de Putere, de toate tipurile de putere politică fără a-şi trăda opera”. Se citeşte cu interes freudian rândurile dedicate Lui Emil Brumaru, autorul unor „spumoase şi mlăştinoase” poeme. În ceea ce priveşte poezia tânără, reţinem o concluzie care trebuie raportată la nivelul anului la care a fost scrisă cartea: „Un singur lucru le lipseşte în acest moment noilor sosiţi: opera! Intrăm în noul mileniu fără poezie tânără”.
Publicitate
Percep acest volum ca un răspuns dat atât zelatorilor lui Eminescu, cât şi delatorilor acestuia, ca o invitaţie la descoperirea „Celuilalt Eminescu”. (SFÂRŞIT)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Având în vedere temperaturile scăzute prognozate, pompierii și polițiști locali au intensificat misiunile de patrulare pentru identificarea persoanelor fără adăpost și transportul acestora la spații de cazare, după evaluarea stării de sănătate în Unitățile de Primiri Urgenţe.
Astfel de acțiuni s-au desfășurat, în această seară, în municipiile Botoșani și Dorohoi, începând cu ora 20:00, fiind găsite cinci persoane.
De asemenea, la întoarcerea din misune, echipajele SMURD vor verifica zonele cunoscute ca fiind frecventate de oamenii fără adăpost.
Publicitate
Adresăm rugămintea tuturor cetățenilor care cunosc sau întâlnesc astfel de persoane să anunțe autoritățile.
În sezonul rece, expuse pot fi și persoanele în vârstă, care locuiesc singure, motiv pentru care se recomandă să le vizitați cât mai des, să le sunați, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.
În zilele și nopțile geroase este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.
Totodată, este necesară respectarea următoarelor recomandări:
– îmbrăcați-vă gros;
– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;
– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;
– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;
– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;
– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;
– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.
Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.
Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii.
Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura liturgică cu aceea social-filantropică.
Primul hram fără părintele Ionică Alupoaiei
Sărbătoarea a început încă de duminică seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor de 12 preoți, întocmai ca apostolii, a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător. A onorat cu prezența părintele inspector Liviu Botezatu, unul dintre preoții care au apreciat lucrarea regretatului părinte Ioan.
Răspunsurile la strană au fost date de mai mulți cântăreți din oraș, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele Marius Ciobanu a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.
Publicitate
A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui Marius Ciobanu, parohul Bisericii care poartă numele Sfântului Nectarie și al Sfântului Andrei din Botoșani.
„Pomenește, Doamne, pe părintele Ioan, fratele nostru”
Luni dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe. Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni.La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.
Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești
Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus părintele Ioan în ultima sa predică.
***
Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.
Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.
Limitele de viteză pe șoselele din România. Codul rutier stabilește care este regimul legal de viteză pe drumurile din România. Sunt prevăzute atât limitele de viteză în interiorul localităților cât și în afara acestora, în funcție de tipul autovehiculelor și tipul drumurilor, scrie alba24.ro.
Șoferii care depășesc limitele admise de viteză riscă să fie sanctionați cu amenzi între 405 și 4.050 lei și pot rămâne fără permis timp de 90 sau 120 de zile.
Limitele de viteză pe șoselele din România
Potrivit art. 49 alin. (1) din Codul Rutier, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h.
Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliției rutiere.
De asemenea, pe anumite sectoare de drum, ținând seama de împrejurări și de intensitatea circulației, administratorul drumului, cu avizul poliției rutiere, poate stabili și limite de viteză inferioare, dar nu mai puțin de 10 km/h pentru tramvaie și de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
Limitele maxime de viteză în afara localităților sunt:
pe autostrăzi – 130 km/h;
pe drumurile expres – 120 km/h;
pe drumurile naționale europene (E) – 100 km/h;
pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h.
Limitele de viteză pe șoselele din România: vitezele maxime admise, în funcție de tipul autovehiculelor
Potrivit Codului Rutier, vitezele maxime admise în afara localităților pentru categoriile de autovehicule prevăzute de lege sunt următoarele:
Publicitate
pentru autovehiculele din categoriile A și B:
130 km/h pe autostrăzi
120 km/h pe drumurile expres
100 km/h pe drumurile naționale europene (E)
90 km/h pe celelalte categorii de drumuri
pentru autovehiculele din categoriile C, D și D1:
110 km/h pe autostrăzi
100 km/h pe drumurile expres
90 km/h pe drumurile naționale europene (E)
80 km/h pe celelalte categorii de drumuri
pentru autovehiculele din categoriile A1, B1 și C1:
90 km/h pe autostrăzi,
85 km/h pe drumuri expres,
80 km/h pe drumurile naționale europene (E)
70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri
pentru tractoarele agricole sau forestiere și mopede:
45 km/h
Sistemul de amenzi rutiere, structurat pe cinci clase de sancțiuni
Potrivit Codului Rutier, există cinci clase de sancțiuni. Primele patru dintre acestea sunt aplicabile persoanelor fizice, în timp ce cea de-a cincea este aplicabilă exclusiv persoanelor juridice.
Clasele de sancțiuni sunt următoarele:
clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare
clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare
clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 4 puncte de penalizare
clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amendă;
se aplică și conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare
clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amendă.
Care sunt amenzile pentru depășirea limitei de viteză
Potrivit legislației, amenzile pentru depășirea limitei de viteză sunt următoarele:
depășirea cu 10 până la 20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
2 – 3 puncte de amendă (405 lei și 607,5 lei amendă) + 2 puncte de penalizare
depășirea cu 21 până la 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
4 – 5 puncte de amendă (810 lei și 1.012,5 lei amendă) + 3 puncte de penalizare
depășirea cu 31 până la 40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
6 – 8 puncte de amendă (1.215 lei și 1.620 lei amendă) + 4 puncte de penalizare
depășirea cu 41 până la 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus
9 – 20 puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + 6 puncte de penalizare
depășirea limitei de viteză cu peste 50 km/h
9 – 20 de puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + suspendarea permisului de conducere pentru 90 de zile
depășirea limitei de viteză cu peste 70 km/h
9 – 20 de puncte de amendă (1.822,5 lei și 4.050 lei amendă) + suspendarea permisului de conducere pentru 120 de zile
Ambasadorii juniori din cadrul Proiectului ,,Școala Ambasador al Parlamentului European’’ de la Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești împreună cu ambasadorii juniori de la Liceul cu Program Sportiv Botoșani au participat la Proiectul EUROSCOLA- eveniment organizat de Parlamentul European de la Strasbourg.
Programul EUROSCOLA de la STRASBOURG adună elevii cu vârste de cel puțin 14 ani din toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, din țările candidate și din fostele țări membre pentru a dezbate, a apăra un punct de vedere, a negocia, a depune emendamente ,a vota și, în ce le din urmă, a adopta rezoluții privind problemele europene reale. Elevii se pot familiariza astfel cu modul în care funcționează instituțiile europene, pot discuta despre democrație, drepturile fundamentale sau valorile europene și își pot exprima opinii perso
nale cu privire la deciziile luate la nivelul Uniunii Europene. Programul zilei EUROSCOLA combină participarea în persoană , direct din Hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, cu participarea online prin trasnsmitere în direct și pe platformele interactive online. Programul EUROSCOLA a inclus deschiderea oficială a evenimentului de către Președintele Parlamentului, o sesiune de întrebări și răspunsuri cu unul dintre vicepreședinți și un ,, laborator al inovării’’ care le permite elevilor să își împărtășească ideile unui expert din Parlamentul European din domeniul de care ține tema sesiunii. La deschiderea evenimentului, elevii au ascultat mesajul video transmis de Președintele Parlamentului European Roberta METSOLA. În cadrul acestei activități care a avut loc în data de 07.02.2025, elevii au avut ocazia să asiste la prezentări, să pună întrebări Vicepreședintelui Parlamentului European , domnul Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ (The Greens/EFA, RO), să participe la un laborator de inovație pe tema combaterii sărăciei și a excluziunii sociale – ,, Towards a strong social europe: The eu’s ambition to end poverty and social exclusion’’- interviu cu Danai Papadopoulou, Secretariat of the Committee on Employment and Social Affairs of the European Parliament, Hemicycle și să simuleze pentru o zi activitatea unui europarlamentar. Coordonator EPAS , Prof. Cristina GRĂDINARU-VANCIU Liceul ,,Demostene Botez’’ Trușești.