Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sindicatele anunță proteste în penitenciarele din toată țara

Publicat

Publicitate

Sindicatele angajaților din sistemul penitenciar au anunțat că, începând de luni, declanșează proteste în penitenciarele din toată țara și cer, printre altele, stoparea inițiativelor care vizează noi modificări ale cadrului legal ce reglementează pensiile militare de stat.

Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar, în solidar cu Federația PUBLISIND, și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare declanșează acțiuni de protest în toate penitenciarele începând de luni.

‘FSSP-PUBLISIND blochează activitățile din Poliția Penitenciară prin coordonarea de acțiuni sindicale unitare în cadrul cărora toți polițiștii de penitenciare vor refuza munca suplimentară, iar organizațiile sindicale vor exprima în scris dezacordul pentru depășirea plafonului maximal de 180 de ore suplimentare anual prevăzut de lege’, se precizează în comunicat.

În absența resurselor umane necesare, funcționarea Poliției Penitenciare este dependentă de prestarea muncii suplimentare de către polițiștii de penitenciare, într-un volum imens, unic în România, plafonul maximal legal de 180 de ore anual fiind depășit încă din luna iunie în majoritatea unităților, menționează sursa citată, care adaugă că simpla exercitare a dreptului legal de a refuza în scris prestarea de muncă suplimentară generează blocaje grave ale activităților din sistemul penitenciar. În susținerea revendicărilor, vor fi organizate și acțiuni de protest.

Printre solicitările sindicatelor se numără:

– stoparea oricăror demersuri de reorganizare a unor unități din Poliția Penitenciară, inițiate în absența dialogului social cu organizațiile sindicale reprezentative din sistemul penitenciar, cu încălcarea cadrului legal, a Acordului colectiv la nivelul grupului de unități Poliția Penitenciară și, respectiv, a Acordului colectiv privind transparența decizională și dialogul în Poliția Penitenciară;

Publicitate

– asigurarea bugetului necesar pentru plata tuturor drepturilor salariale în anul 2026, fără eliminarea sau diminuarea unor elemente ale sistemului de salarizare al polițiștilor de penitenciare;

– stoparea inițiativelor care vizează noi modificări ale cadrului legal ce reglementează pensiile militare de stat;

– creșterea numărului de posturi prevăzute pentru Poliția Penitenciară, corespunzător cu standardele de resurse umane, precum și cu extinderea capacității de deținere;

– deblocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din Poliția Penitenciară, în vederea compensării, cel puțin parțiale, a lipsei acute de personal, precum și pentru diminuarea numărului de ore suplimentare prestate.

Calendarul de acțiuni include:

– blocarea activităților prin dezacordul scris al PUBLISIND/SNPP-FSSP privind depășirea plafonului legal maximal de 180 ore de muncă suplimentară care pot fi prestate în cursul anului 2025 de către salariații din Poliția Penitenciară (începând cu ziua de luni);

– blocarea activităților prin refuzul expres al tuturor polițiștilor de penitenciare de a mai presta muncă suplimentară, precum și refuzul de a exercita alte sarcini decât cele corespunzătoare fișei postului (începând cu ziua de luni);

– mitinguri la sediile penitenciarelor, la sediul ANP și la sediul MJ.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutorul de deces: Care este suma maximă acordată

Publicat

Publicitate

Ajutorul de deces este o indemnizație unică acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru a sprijini acoperirea parțială a cheltuielilor legate de înmormântare. Acesta poate fi solicitat atât în cazul decesului unei persoane asigurate sau pensionare, cât și în situația în care a decedat un membru de familie neasigurat. În anul 2025, suma maximă acordată poate ajunge la 8.620 de lei.

Valoarea ajutorului de deces este stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mică decât câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea acestui buget.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

  • în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
  • în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
  • persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 54 de ani din Albești, căutat de polițiști după ce a dispărut de la domiciliu

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani desfășoară verificări pentru localizarea unui bărbat de 54 de ani, din comuna Albești, care a dispărut de la domiciliu în cursul zilei de 21 noiembrie a.c. Membrii familiei au sesizat autoritățile după ce acesta nu s-a mai întors acasă și nu au mai reușit să ia legătura cu el.

Bărbatul dispărut se numește Savin Dumitru și are următoarele semnalmente: aproximativ 90 de kilograme, 1,77 metri înălțime, ochi negri și față ovală.

Polițiștii fac apel la cetățeni pentru sprijin în găsirea acestuia. Oricine poate oferi informații care ar putea conduce la identificarea și localizarea bărbatului este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Autoritățile continuă căutările și verificările specifice în zonă pentru a stabili împrejurările dispariției.

Citeste mai mult

Eveniment

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie. Cum sunt afectați fermierii, de pachetul 2 de măsuri

Publicat

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie: Fermierii vor fi afectați semnificativ de noile măsuri din al doilea pachet de redresare fiscală, care introduc taxe suplimentare și elimină scutiri existente, scrie alba24.ro.

Impozitele pentru terenurile agricole extravilane vor crește cu aproximativ 135%, iar spațiile de producție și depozitare, precum serele, solariile și silozurile, vor fi impozitate în proporție de 50%, după ce până acum erau scutite integral.

Dar, pe lângă aceasta, Articolul 26 din legea privind modificarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), anulează unele scutiri de impozite, scrie G4Food.

Conform celui de-al doilea pachet de măsuri pentru redresarea fiscală, o mare parte dintre fermierii români vor plăti noi impozite, ceea ce va duce la creșterea costurilor de producție și la presiuni suplimentare asupra sectorului agricol.

 

Baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole situate în extravilan a fost modificată, ceea ce va genera majorări de plată de aproximativ 135%.

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie

Totodată, Articolul 26 din legea de modificare a Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) elimină anumite scutiri de impozite acordate până în prezent.

Astfel, clădirile utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje ori spații de depozitare și conservare a cerealelor vor fi impozitate cu 50%, cu condiția respectării legislației privind ajutorul de stat. Până acum, aceste construcții erau complet scutite de impozite locale.

Măsura survine în contextul în care taxele locale vor fi deja majorate semnificativ de la 1 ianuarie 2026. În ultimii ani, mulți fermieri au investit în silozuri, magazii și alte spații de depozitare pentru a-și proteja producția și a reduce pierderile cauzate de volatilitatea pieței.

De asemenea, programele MADR și APIA au încurajat extinderea suprafețelor cultivate în spații protejate.

Noile prevederi riscă să compromită aceste investiții, generând costuri suplimentare importante pentru fermieri.

Ca efect direct, se anticipează creșterea prețurilor produselor agricole românești, ceea ce poate duce la scăderea cererii interne și la o creștere a importurilor.

Nici producția animală nu este exclusă, întrucât sunt incluse în impozitare și silozurile pentru furaje.

Rămâne neclar dacă spațiile de depozitare pentru legume și fructe vor fi afectate, deoarece textul legislativ se referă explicit doar la „silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor”.

Totuși, legea acordă autorităților locale autonomie în stabilirea clădirilor scutite sau impozitate, ceea ce ar putea genera interpretări diferite la nivel local.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending