Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO: „Povești la gura sobei” – Magia iernii pentru cei mici, la Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene Botoșani

Publicat

Publicitate

Vineri, 12 decembrie 2025, de la ora 13:00, Filiala nr. 2 Grivița a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani a găzduit activitatea „Povești la gura sobei”, un eveniment dedicat celor mici, menit să îi introducă în atmosfera caldă, liniștită și plină de farmec a poveștilor de iarnă.

Protagoniștii întâlnirii au fost elevii Clasei I B – Step by Step, cunoscuți drept „Veverițele Curioase”, de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”. Copiii au fost însoțiți și coordonați de cadrele didactice Olguța-Cătălina Dughilă și Oana-Olivia Străchinariu, care le-au fost ghizi pe parcursul activităților.

În spațiul primitor al filialei, micii participanți au avut ocazia să descopere magia poveștilor prin lectură, interpretare și jocuri de imaginație. Activitatea a inclus momente de creație literară, în care copiii au compus scurte texte inspirate de frumusețea anotimpului rece, precum și ateliere tematice ce le-au stimulat îndemânarea și creativitatea.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Medic infecționist: Tratamentul leprei se face cu antibiotic și poate dura până la doi ani

Publicat

Publicitate

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, medicul Florin Roșu, afirmă că tratamentul leprei se face printr-o asociere de antibiotice și poate dura până la doi ani, el punctând că, la câteva zile de la începerea administrării medicamentelor, bolnavul nu mai este contagios.

”Tratamentul constă în administrarea unei asocieri de antibiotice pentru o durată mai lungă de timp, de la câteva luni până la 2 ani. După câteva zile de la începerea tratamentului antibiotic, persoana nu mai este contagioasă”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, medicul infecționist.

El a afirmat că diagnosticul de lepră confirmat la Cluj nu ridică probleme de sănătate publică întrucât transmiterea bolii este extrem de dificilă.

”Situația actuală nu este una cu risc pentru populație. Această boală infecțioasă, lepra sau boala Hansen, este una foarte rară, iar pentru a fi transmisă este nevoie ca o persoană sănătoasă să fie în contact cu una bolnavă pentru o perioadă de timp foarte mare. Infectarea se produce în momentul în care o persoană sănătoasă intră în contact cu leziunile cutanate sau cu picăturile Flugge eliminate prin tuse sau strănut ale unei persoane infectate”, a mai spus medicul.

Totodată, acesta a punctat că perioada de incubație la această boală este de câțiva ani.

”Manifestarea principală în lepră este reprezentată de apariția unor leziuni sub forma unor placarde sau noduli la nivelul tegumentului, în funcție de forma bolii – lepromatoasă sau tuberculoidă. Placardele sunt inițial reduse în dimensiuni și deschise la culoare, ca apoi ulterior, odată cu progresia bolii, acestea să se extindă progresiv și să producă leziuni mutilante, cu posibilitatea de apariție chiar și a leziunilor ulcerative. Pot apărea, de asemenea, senzații de parestezii la nivelul acestora. Perioada de incubație în această boală este foarte lungă, de câțiva ani”, a explicat dr. Roșu.

Publicitate

Medicul subliniază că, depistată la timp, lepra poate fi tratată încă de la primele simptome. Boala este vindecabilă, mai spune el, și le recomandă celor care prezintă leziuni tegumentare care persistă mai mult de 24 de ore să se prezinte la spital în vederea diagnosticului.

”Trebuie evitat contactul apropiat prelungit cu pacienții infectați care nu se află sub tratament”, a mai spus Florin Roșu. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cătălin Silegeanu cere explicații privind achiziția microbuzelor școlare la suprapreț și solicită verificări în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a adresat o interpelare ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslariu, prin care solicită explicații privind modul în care au fost cheltuite fondurile PNRR pentru achiziția microbuzelor școlare electrice, în contextul scandalului public legat de diferențele majore de preț practicate între județe, cerând verificări și pentru Botoșani.

În documentul transmis oficial, senatorul atrage atenția asupra faptului că, pentru același model de microbuz școlar, unele autorități județene au achitat aproximativ 99.000 de euro, în timp ce în alte județe costurile au depășit 260.000 de euro, discrepanțe deja semnalate în spațiul public.

„Ăștia nu se mai satură! Au furat bani până și de la copiii necăjiți din satele sărace și izolate. Microbuze școlare cumpărate la suprapreț, de parcă banii europeni din PNRR ar fi pușculița baronilor locali”, a declarat senatorul Cătălin Silegeanu, acuzând că fondurile destinate educației par să fi fost deturnate de la scopul lor real.

Parlamentarul arată că, în timp ce copiii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la școală, resursele financiare nu au fost utilizate eficient pentru achiziția unui număr cât mai mare de microbuze. „În loc ca banii să fie folosiți chibzuit, s-au umflat facturile ca să se îmbogățească unii, iar aceste mânării sunt prezentate cinic drept mari realizări pentru educație”, a mai afirmat senatorul.

Prin interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cătălin Silegeanu solicită clarificări privind criteriile de stabilire a prețurilor, firmele care au câștigat contractele, controalele efectuate până în prezent și eventualele măsuri dispuse de minister. De asemenea, acesta cere explicit să se precizeze dacă suspiciunile de fraudă și neregulile semnalate la nivel național vizează și județul Botoșani.

„Am cerut explicații clare, documente și măsuri concrete. Este esențial să știm cine a câștigat contractele, de ce există aceste diferențe revoltătoare de preț și dacă astfel de situații se regăsesc și în județul Botoșani”, a transmis senatorul.

Publicitate

Totodată, parlamentarul a criticat reacția autorităților centrale, apreciind că sesizarea Parchetului European de către minister a venit tardiv. „Faptul că ministrul sesizează Parchetul European abia acum spune multe. Prea puțin și prea târziu”, a încheiat Cătălin Silegeanu.

Scandalul achizițiilor de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR a luat naștere după ce investigații jurnalistice au relevat diferențe de preț de până la trei ori pentru același tip de vehicul, precum și o concentrare a contractelor în câteva județe și la un număr restrâns de furnizori.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a suferit arsuri

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în urmă cu puțin timp, într-o gospodărie din localitatea Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a încercat să stingă focul și a suferit arsuri la față și mâini. O vecină a sunat la pompieri, îngrijorată că flăcările s-ar putea extinde la casă.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că magazia, cu o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, ardea în totalitate. Incendiul a fost stins înainte ca flăcările să ajungă la casă.

 

Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc deschis în spații închise ( mijloc de preparare a hranei în funcțiune, lăsat nesupravegheat).

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending