Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

„Punguța cu doi bani”, la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache” Botoșani

Publicat

acum 11 minute

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Joi, 6 martie 2025, de la ora 18:00 şi  duminică, 9  martie 2025, de la orele 11:00 şi 12:30, micuii botoșăneni sunt invitați să vizioneze, la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache”, „Punguța cu doi bani” –  un spectacol dedicat celor mici din cadrul programului „POVESTIRI DIN COPILĂRIE”!

 

Regia artistică este realizată de:  Valentin Dobrescu; scenografia îi aparţine lui:  Mihai Pastramagiu; muzica este compusă de:  Alin Macovei Moraru.

În distribuţie Anamaria Chelaru, Adelina Cojocariu, Renata Voloşcu,  Ioana Buta, Adelina Cojocariu, Alin Gheorghiu, Marius Rusu, Florin Iftode.

Vă invităm să vedeți aventurile cocoșului strângător, care-și apără cu mare iscusință punguța cu doi bani găsită, dar și zgârcenia babei care ajunge să vadă ce înseamnă sărăcia. Copiii vor descoperi binecunoscutul proverb „Ce ție nu-ți place, altuia nu face” şi că lăcomia nu este niciodată bună, dar așa cum face poznașul cocoș al moșneagului,  cu iscusință și inteligență poți să ieși chiar și din cele mai grele situații și să găsești soluții la probleme dificile.

Spectacolul este recomandat copiilor peste 3 ani.

Publicitate

 

Preţ bilet 20 lei

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Eveniment

Rabla pentru sobe. Câte familii vor putea primi 10.000 de lei de la stat. Ministrul Mediului a semnat ghidul de finanțare

Publicat

acum 38 de minute

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Rabla pentru sobe. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat marți că a semnat ghidul programului. Statul va finanța 70% din costurile de instalare a unei noi sobe în localitățile din zona de munte scrie alba24.ro.

Ministrul Mircea Fechet a anunțat că ghidul pe care l-a semnat marți va merge spre publicare la Monitorul Oficial.

El spune că a cerut Administrației Fondului pentru Mediu ca până cel târziu la jumătatea lunii aprilie să pregătească toată infrastructura necesară pemtru începerea programului.

Rabla pentru sobe. Câte familii vor putea primi 10.000 de lei de la stat

Ministrul spune că va fi finanțată achiziția a aproximativ 50.000 de sobe cu înaltă eficiență energetică.

„Plătim maxim 10 mii de lei, dar nu mai mult de 70% din costurile instalării unei sobe noi. Fiecare primărie beneficiază de o finanțare de până la 560.000 de lei”, a declarat Fechet într-un mesaj video postat pe Facebook, citat de Mediafax.

El spune că de aceste fonduri vor beneficia aproape 1.000 de primării din zonele montane ale țării.

Publicitate

Mircea Fechet arată că noile sobe vor asigura o reducere la aproape o treime a cantității de lemne necesare, vor duce la scăderea presiunii asupra pădurilor, vor avea efecte benefiie asupra mediului și vor asigura un confort sporit beneficiarilor.

”Rabla pentru sobe” este un program pilot, ce se adresează solicitanților din comunele situate în 27 de județe, conform Legii muntelui nr. 197/2018. Programul are caracter multianual şi se aplică în comune incluse în Lista localităţilor din zona montană.

Acesta se derulează în baza contractelor de delegare încheiate între Administraţia Fondului pentru Mediu și unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comune.

Rabla pentru sobe. Criterii de eligibilitate a solicitantului de finanțare

Este considerat eligibil solicitantul de finanţare care, la data depunerii cererii de finanțare la UAT delegat, îndeplineşte următoarele condiţii:

  • este persoană fizică cu domiciliul pe raza teritorială a delegatului
  • domiciliază la adresa unde se va monta aparatul pentru încălzirea locuinței
  • este proprietar al imobilului-construcţie care va beneficia de aparatulpentru încălzirea locuinței care urmează a fi finanțat în cadrul programului
  • imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, cu excepţia cazului în care este afectat de o ipotecă imobiliară; de asemenea, destinaţia construcţiei, aşa cum reiese din extrasul de carte funciară, este doar pentru locuinţă sau anexe care o deservesc
  • nu este eligibil, dar fără a se limita la acest exemplu, imobilul cu proprietăţi comune şi proprietăţi individuale, sub formă de bloc/condominiu, cu mai mult de două apartamente
  • nu este înregistrat cu obligaţii restante de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat şi bugetul local, conform prevederilor legale în vigoare
  • nu este condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă. În cazul acestui criteriu, eligibilitatea se poate verifica prin declaraţie pe propria răspundere a solicitantului de finanţare

În situaţia în care imobilul este deţinut în coproprietate, solicitantul de finanţare va depune la delegat şi acordul coproprietarilor privind participarea în cadrul programului.

Rabla pentru sobe. Criterii de eligibilitate ale aparatului pentru încălzirea locuinței

În cadrul acestui program sunt eligibile aparatele pentru încălzirea locuințelor, alimentate cu combustibil solid sub forma lemnelor pentru foc, a peleților și a brichetelor, respectiv:

  • sobe
  • termosobe
  • șeminee
  • termoșeminee.

Aparatele pentru încălzirea locuințelor trebuie să fie aliniate cerințelor ECODESIGN 2022 stabilite prin Regulamentul UE nr. 2015/1185 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid.

Aparatele pentru încălzirea locuințelor vor respecta următoarele condiții minime:

  • putere nominală: 8 kW – 35kw
  • randament minim: 80%
  • emisii de particule fine (PM) sub 40 mg/mc
  • emisii de gaze volatile organice (OGC) sub 120 mgC/m3
  • emisii de monoxid de carbon (CO) sub 1500 mg/m3
  • emisii de oxizi de azot (NOx) sub 300 mg/m3

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sistemul e-Sigur – un pas înainte pentru siguranța rutieră în Botoșani

Publicat

acum 46 de minute

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Viteza excesivă rămâne una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Pentru a combate acest fenomen și a proteja participanții la trafic, polițiștii botoșăneni dispun acum de un instrument modern și eficient: sistemul e-Sigur.

Radarul montat pe trepied, amplasat strategic în zonele cu risc rutier ridicat, detectează automat vehiculele care depășesc limita de viteză. Un avantaj major este că nu necesită oprirea șoferilor în trafic. După verificarea datelor, contravenienții vor primi procesul-verbal direct la domiciliu.

Respectați limitele de viteză! Conduceți prudent!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rata șomajului s-a redus la 5,5%, în ianuarie. Șomajul în rândul tinerilor s-a menținut la un nivel ridicat

Publicat

acum 2 ore

marți, 04.03.2025

de

Publicitate

Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,5% în luna ianuarie 2025, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna decembrie 2024, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică.

Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,1% în cazul celor de sex feminin.

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2025 a fost de 450.900 persoane, în scădere față de luna precedentă (462.700 persoane) și față de aceeași perioadă a anului precedent (455.300 persoane).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna ianuarie 2025 (4,5% în cazul bărbaților și 3,9% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 72% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna ianuarie 2025.

Potrivit INS, reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 26,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada octombrie – decembrie 2024. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending