Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cutremur de 3,7 grade în zona Vrancea, duminică după-amiază. Seismologii au revizuit magnitudinea și adâncimea

Publicat

Publicitate

Un cutremur s-a produs duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, fiind resimțit slab în mai multe localități din sud-estul și centrul țării. Seismologii au revenit ulterior cu date actualizate, revizuind atât magnitudinea, cât și adâncimea la care a avut loc mișcarea tectonică.

Potrivit informațiilor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut o magnitudine revizuită de 3,7 grade și s-a produs la o adâncime de 138 de kilometri.

Inițial, la ora 16:42, INCDFP anunțase că seismul a avut o magnitudine de 3,6 grade și s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri. Datele au fost actualizate ulterior, în urma analizelor efectuate de specialiști.

Zonele apropiate de epicentru

Conform seismologilor, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: la aproximativ 55 de kilometri nord-vest de Buzău, 60 de kilometri vest de Focșani, 61 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 65 de kilometri est de Brașov și 75 de kilometri nord-est de Ploiești.

Nu au fost raportate pagube materiale sau victime, iar autoritățile nu au fost nevoite să intervină în urma seismului.

Activitate seismică în 2026

De la începutul anului, pe teritoriul României au fost înregistrate 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,7 grade, majoritatea produse în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru activitatea tectonică frecventă.

Publicitate

Specialiștii reamintesc că astfel de seisme, produse la mare adâncime, sunt specifice regiunii și, de regulă, nu provoacă efecte semnificative la suprafață.

Citeste mai mult

Eveniment

Avertisment Bitdefender pentru utilizatorii Android: Un nou virus poate fura date bancare

Publicat

Publicitate

Dispozitivele sunt în pericol din cauza unui nou virus care fură date bancare. Cercetătorii au avertizat asupra unor noi atacuri cibernetice care utilizează platforma Hugging Face ca depozit pentru a distribui mii de variații de încărcături malițioase cu troieni de acces la distanță (RAT) pentru Android, prin care se fură datele de autentificare pentru servicii financiare, relaează alba24.ro.

Hugging Face este o platformă de găzduire online open-source, folosită de obicei pentru a stoca modele de învățare automată și inteligență artificială (IA), permițând dezvoltatorilor să partajeze sau să antreneze modele prestabilite, seturi de date sau aplicații, scrie El Economista.

Cu toate acestea, această platformă concepută ca spațiu deschis, accesibil oricărui utilizator, este folosită de infractori cibernetici pentru a distribui malware cu scopuri malițioase, ocolind filtrele care reglementează conținutul ce poate fi încărcat pe Hugging Face, filtrat de obicei prin antivirusul ClamAV.

Serviciile de accesibilitate ale Android folosite pentru sustragerea datelor financiare ale utilizatorilor

Acest lucru a fost semnalat de cercetătorii companiei de securitate cibernetică Bitdefender, care au explicat că încărcăturile malițioase fac parte dintr-o campanie de distribuție de RAT pentru dispozitive Android, combinând metode de inginerie socială cu resursele Hugging Face pentru a compromite dispozitivele și, folosind Serviciile de Accesibilitate ale Android, pentru a fura datele financiare ale utilizatorilor.

Serviciul Hugging Face a fost folosit abuziv pentru a găzdui și distribui mii de variante APK periculoase, așa cum a detaliat compania de securitate cibernetică într-un comunicat.

Pagină falsă care imită magazinul de aplicații Google Play

Modul de operare începe prin folosirea metodelor de inginerie socială, prin care actorii malițioși încearcă să convingă utilizatorii să descarce o aplicație aparent legitimă numită TrustBastion. Aceștia afișează reclame de tip „scareware”, menite să sperie utilizatorii și să-i păcălească, făcându-i să creadă că dispozitivele lor sunt infectate sau au defecțiuni grave.

Publicitate

În acest context, aplicația TrustBastion se prezintă ca o soluție gratuită de securitate cibernetică, capabilă să detecteze fraude, mesaje false sau tentative de phishing. Deși aplicația nu conține funcții periculoase, odată instalată, solicită utilizatorilor să descarce o actualizare obligatorie pentru a continua să o folosească, printr-o pagină falsă care imită magazinul de aplicații Google Play.

Actualizarea cerută nu descarcă direct încărcătura malițioasă, ci este momentul în care intervine Hugging Face. Aceasta se conectează la un server (trustbastion.com) asociat aplicației TrustBastion, care redirecționează către depozitul de date Hugging Face, unde este găzduit conținutul APK malițios.

Astfel, încărcătura care conține troianul se descarcă din infrastructura depozitului și se distribuie prin rețeaua CDN. Pentru a evita detectarea de sistemele Hugging Face, infractorii generează noi încărcături la aproximativ fiecare 15 minute, folosind o metodă cunoscută sub numele de polimorfism pe server, care permite reutilizarea codului fără a modifica logica principală, trecând astfel neobservată.

După descărcarea pe dispozitivul Android, începe a doua fază a atacului. Troianul exploatează permisiunile Serviciilor de Accesibilitate Android, care permit accesul la capturi de ecran sau blocarea încercărilor de dezinstalare.

Troianul care extrage codul de blocare al ecranului

Malware-ul se prezintă ca o funcție de „Securitate a Telefonului” și ghidează utilizatorii prin procesul de activare a Serviciilor de Accesibilitate. Astfel, poate monitoriza activitatea utilizatorului pe smartphone, realizând capturi de ecran și filtrând informațiile serviciilor financiare. Troianul poate chiar să se deghizeze în servicii financiare precum Alipay sau WeChat pentru a obține codul de blocare al ecranului la autentificare.

Odată obținute datele, troianul le trimite actorilor malițioși printr-un server centralizat de comandă și control (C2), de unde se coordonează distribuția încărcăturii și exfiltrarea datelor.

Bitdefender a precizat că, în momentul cercetării, depozitul avea aproximativ 29 de zile și acumulase „peste 6.000 de confirmări”. În timpul analizei, depozitul a fost eliminat la sfârșitul lunii decembrie și a reapărut sub un nou depozit, asociat de data aceasta unei aplicații Android numită Premium Club.

După cercetare, Bitdefender a informat Hugging Face despre existența acestui depozit, care a fost eliminat de platformă.

Citeste mai mult

Educație

Raed Arafat: A venit momentul ca parlamentarii să limiteze accesul celor sub 15-16 ani la rețelele de socializare

Publicat

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), consideră că rețelele de socializare reprezintă risc ridicat pentru copii și adolescenți și spune că ar fi momentul ca parlamentarii să își asume responsabilitatea de a iniția un cadru legislativ care să limiteze accesul celor sub 15-16 ani la aceste platforme online, relatează agerpres.ro.

Într-o postare făcută, sâmbătă, pe contul său de Facebook, Raed Arafat spune că a reflectat la acest subiect ‘mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți’.

‘Nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare? State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică’, scrie Arafat.

El consideră că nu ar fi vorba de cenzură, ci de protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților. Așa cum nu le este permis minorilor accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, așa rețelele sociale ar trebui să fie considerate dăunătoare copiilor, arată șeful DSU.

Secretarul de stat subliniază că ‘aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței’.

‘Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități’, arată Arafat, care mai spune că rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă, comparație toxică și validare artificială.

Publicitate

De asemenea, șeful DSU consideră că a lăsa problema doar pe seama părinților ‘nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe’.

‘Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică. (…) De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere’, a mai scris Raed Arafat.

Citeste mai mult

Educație

Botoșani, centru al excelenței educaționale în 2026: Județul va găzdui mai multe olimpiade naționale

Publicat

Publicitate

În anul școlar 2025–2026, județul Botoșani vrea să confirme statutul de reper educațional la nivel național, urmând să găzduiască, mai multe etape naționale ale unor olimpiade școlare de prestigiu.

Anunțul a fost făcut de inspectorul școlar general al Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc, care a subliniat că instituția pe care o conduce susține performanța școlară și promovează constant excelența ca pilon fundamental al educației de calitate.

„Inspectoratul Școlar Județean Botoșani susține performanța școlară și încurajează excelența, promovând în permanență aceste repere fundamentale ale educației de calitate”, a transmis inspectorul șef.

Olimpiade naționale, cu sute de elevi din toată țara

Potrivit ISJ Botoșani, în perioada 1–5 aprilie 2026, județul va fi gazda Olimpiadei Naționale de Limba și Literatura Română – liceu, competiție care va reuni aproximativ 360 de elevi. Evenimentul este dedicat creativității, gândirii critice și performanței academice în domeniul limbii și literaturii române.

Tot în luna aprilie, în intervalul 7–10 aprilie 2026, Botoșaniul va organiza Olimpiada Națională – aria curriculară Tehnologii, domeniul electric, electrotehnic și electromecanic, destinată elevilor din clasele a XI-a și a XII-a. La această competiție sunt așteptați aproximativ 100 de elevi, tineri care îmbină pregătirea teoretică cu abilități tehnice esențiale pentru meseriile viitorului.

Educația prin sport va fi reprezentată de Olimpiada Națională a Sportului Școlar – Cros, programată pentru perioada 17–19 aprilie 2026. La această competiție vor participa 192 de elevi din ciclurile gimnazial și liceal, fete și băieți, evenimentul promovând fair-play-ul, disciplina și un stil de viață sănătos.

Publicitate

Competiții artistice și colaborare instituțională

De asemenea, județul Botoșani va găzdui etapa zonală a Olimpiadei Naționale de interpretare instrumentală pentru învățământul gimnazial, care se va desfășura în perioada 19–20 martie 2026. La această etapă sunt așteptați între 150 și 170 de elevi din opt județe ale regiunii de Nord-Est, competiția punând în valoare talentul artistic și promovând cultura muzicală.

Reprezentanții ISJ subliniază că menținerea acestei tradiții a excelenței este rezultatul unei colaborări solide între Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, unitățile de învățământ din județ, autoritățile locale și partenerii instituționali.

„Prin muncă, pasiune și perseverență, fiecare dintre ei contribuie la prestigiul școlii românești și la construirea unei educații orientate spre viitor”, a transmis inspectorul școlar general Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending