Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Zeci de mii de cazuri de violență domestică, au fost sesizate în primele cinci luni ale anului 2025

Publicat

acum o oră

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Zeci de mii de cazuri de violență domestică, au fost sesizate în primele cinci luni ale anului 2025. Polițiștii au emise ordine de protecție și au deschis dosare penale, scrie alba24.ro.

În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 49.989 de cazuri de violență domestică, dintre care 24.815 în mediul urban și 25.174 în mediul rural.

La nivel național, în primele 5 luni ale anului 2025, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 18,5% față de primele 5 luni ale anului 2024, de la 23.047 la 18.787 de fapte.

Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2024, pentru lovire sau alte violențe (de la 13.847 la 10.567 de fapte), amenințare (de la 2.906 la 2.206 fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție provizorii (de la 318 la 276 de fapte).

Infracțiuni de lovire și alte violențe

Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă „lovirea sau alte violențe” –  56,2%  (10.567 de fapte).

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 5.141 de ordine de protecție, 1.783 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Publicitate

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.114 infracțiuni.

La nivel național, au fost emise 4.670 de ordine de protecție provizorii, 1.783 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 276 de infracțiuni, dintre care 172 în mediul urban și 104 în mediul în rural.

Dispozitive electronice de supraveghere

În primele 5 luni ale anului 2025, la nivel național, în 919 situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

În 3.218 situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

Alte măsuri

Poliția Română a întreprins demersuri pentru a elabora instrumente de monitorizare post-eveniment a unei situații de violență domestică.

După o sesizare de violență domestică, polițiștii vor întreprinde demersuri să contacteze victima, pentru a furniza date cu privire la evoluția situației sesizate inițial, chiar dacă aplicarea formularului de evaluare nu a generat un risc sau în lipsa unei sesizări formale, urmând a fi dispuse măsuri suplimentare în funcție de fiecare caz.

Persoanei îi vor fi aduse la cunoștință toate informațiile incidente acestui domeniu, măsurile ce pot fi dispuse și căile de urmat pentru a beneficia de protecția acestor instrumente.

Totodată, pentru ca victimele să beneficieze de protecția tuturor instrumentelor prevăzute de lege, orice situație semnalată din sfera violenței domestice va fi adusă la cunoștința tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu și va fi solicitat sprijin în gestionarea acestora, în funcție de competențele avute.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Niciun candidat nu a obținut media 10 la Bacalaureat. Rata de promovare este de 76,2%

Publicat

acum 3 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării a publicat astăzi, 20 iunie 2025, pe site-ul dedicat (bacalaureat.edu.ro), rezultatele obținute de absolvenții studiilor liceale care au susținut probele examenului național de Bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2025.

La nivelul județului Botoșani, pentru promoția curentă, rata de promovare este de 76,2%, iar pentru promoțiile anterioare este de 30,9%.

Au promovat examenul 1529 de candidați, dintr-un total de 2117 de candidați prezenți. Dintre aceștia, 1472 de candidați provin din promoția curentă, iar 57 de candidați din promoțiile anterioare.

Niciun candidat nu a obținut media 10, iar pe discipline de examen, situația candidaților cu note de 10 este următoarea:

  • 12 candidați au obținut nota 10 la proba de Limba și literatura română;
  • 61 de candidați au obținut nota 10 la proba obligatorie a profilului (Matematică – 45/ Istorie – 16);
  • ­­67 candidați au obținut nota 10 la proba la alegere a profilului și a specializării.

Contestațiile pot fi depuse/transmise astăzi, în intervalul orar 14:00 – 18:00, respectiv în zilele de 23 și 24 iunie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia națională de bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Publicitate

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Rezultatele finale (după soluționarea contestațiilor) vor fi afișate în data de 30 iunie.

În conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR), rezultatele sunt afișate prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului (coduri).

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească, cumulat, următoarele condiții:

  • susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
  • susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
  • obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Citeste mai mult

Cultura

Festivalul Internațional al Cântecului, al Jocului și al Portului Popular „Vasile Andriescu”, ediția a XVII-a, pe Pietonalul Unirii din Botoșani

Publicat

acum 3 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, organizează în perioada 5-6 iulie 2025, pe Pietonalul Unirii din Municipiul Botoșani, cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Internațional al Cântecului, al Jocului și al Portului Popular „Vasile Andriescu”, un festival de renume care cinstește memoria celui mai cunoscut și reprezentativ coregraf al județului Botoșani.

Vasile Andriescu a fost o personalitate culturală cu o activitate de peste 30 de ani la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani. Cetățean de onoare al comunei Dimăcheni, a lăsat în urmă culegerea „Jocuri populare din județul Botoșani”, apărută în anul 1980, un reper extrem de valoros pentru cei interesați de jocul tradițional.

Un moment special al acestei ediții îl reprezintă lansarea cărții „Jocuri populare din județul Botoșani” ediția a II-a, revizuită și adăugită, dedicat regretatului coregraf Vasile Andriescu. Această lucrare a fost realizată după îndelungi cercetări de teren a jocurilor populare din zona Botoșaniului în perioada în care a fost angajat al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani. Această nouă versiune nu este doar o simplă retipărire, ci o aprofundare într-un domeniu esențial pentru înțelegerea și păstrarea patrimoniului imaterial: coregrafia și notarea grafică a mișcării în dansul popular românesc.

Timp de două zile, botoșănenii vor avea ocazia să se bucure de spectacole autentice. Festivalul Internațional al Cântecului, al Jocului și al Portului Popular „Vasile Andriescu”, festival organizat o dată la doi ani, reunește ediția aceasta 20 de ansambluri și peste 600 de participanți.

Invitații de anul acesta sunt:

 

Publicitate

SÂMBĂTĂ, 05.07.2025:

  1. Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” Suceava;
  2. Ansamblul Folcloric „Mărgineanca” Botoșani;
  3. Ansamblul de Dansuri Populare „Mărunțica” Republica Moldova – Drochia, Chetrosu;
  4. Ansamblul Folcloric „Stejărelul – Vlăstarele lui Enescu” Botoșani – Dumeni, George Enescu;
  5. Ansamblul Folcloric „Junii Suharăului” Botoșani – Suharău;
  6. Ansamblul Folcloric „Datina Străbună” Botoșani;
  7. Grupul „Coconii din Breb” Maramureș;
  8. Ansamblul Folcloric „Ciobănașul” Botoșani – Copălău;
  9. Ansamblul Folcloric „Flori de Busuioc” Botoșani – Trușești;
  10. Ansamblul Folcloric „Codrulețul” Botoșani – Vorona.

DUMINICĂ, 06.07.2025

  1. Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” Iași;
  2. Ansamblul Folcloric „Floricică de la munte” – Neamț;
  3. Grupul „Coconii din Breb” Maramureș;
  4. Ansamblul Folcloric „Dor Bucovinean” Botoșana – Suceava;
  5. Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” Botoșani – Corni;
  6. Ansamblul Folcloric „Danubius” Tulcea;
  7. Ansamblul Folcloric „Plai Bucovinean” Doina Candrenilor;
  8. Ansamblul Folcloric „Grâușorul” Hănești – Botoșani;
  9. Ansamblul Folcloric „Balada Nouă” Botoșani;
  10. Ansamblul Folcloric „Hora Florilor” Olt – Osica de Jos.

 Botoșănenii sunt așteptați, în număr cât mai mare, să se bucure de diversitatea momentelor artistice!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Saloanele de înfrumusețare, service-urile auto și alți agenți economici din județ, luați la verificat de polițiști. Amenzi de peste 400.000 de lei

Publicat

acum 4 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate
Ofițerii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani,  au desfășurat timp de peste două săptămâni, un amplu plan de control care a vizat domenii ce nu fiscalizează veniturile.
Au fost verificate toate saloanele de înfrumusețare, service-urile auto și alți agenți economici din județ, cu scopul de a identifica neregulile și de a încuraja respectarea legislației în vigoare. Este important ca toți operatorii economici să funcționeze într-un cadru legal și corect, pentru a asigura un climat concurențial sănătos și pentru a proteja interesele consumatorilor.
Activitățile s-au desfășurat în perioada 21 mai –  15 iunie a.c. și au vizat identificarea  agenţilor  economici  care  desfăşoară  acte  de  comerţ  fără  autorizaţie  şi  cu  mărfuri  fără  a  fi  însoţite  de  documente  legale  de  provenienţă, identificarea  agenţilor  economici  care nu utilizează  casa  de  marcat  fiscală, respectarea  regulilor  generale  de  comerţ, înregistrarea  în  evidenţele  contabile  a  tuturor veniturilor  realizate.
În cadrul acțiunilor desfășurate au fost verificați 157 de agenți economici, cu obiect de activitate după cum urmează:
– întreținere și reparare auto=28
– coafură și alte activități de înfrumusețare=70
– comerț cu amănuntul al fructelor si legumelor=3
-comerț cu amănuntul în magazine nespecializate=12
– baruri și alte activități de servire a băuturilor=6
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 39 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 400.000 de lei, 36 de sancțiuni fiind aplicate pentru nerespectarea obligației de a utiliza casele de marcat electronice și 3 sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale privind registrul unic de control. (lipsa acestuia)
În același context au fost confiscați 23.449 lei reprezentând numerar nefiscalizat și a fost suspendată activitatea a trei operatori economic, întrucât aceștia nu dețineau aparate electronice fiscale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending