Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

România a câştigat patru medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică, anunță Ministerul Educaţiei

Publicat

Publicitate

România a câştigat patru medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică, desfăşurată în Alexandria, Egipt, în perioada 1-8 septembrie 2024, a anunţat Ministerul Educaţiei.

Elevii români au obţinut o medalie de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz, acest rezultat situând România pe locul doi în Europa la această ediţie.

Astfel, Mihai-Valeriu Voicu, de Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti a câştigat medalia de aur, Rareş-Andrei Neculau – Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” şi Andrei Paul Iorgulescu – Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”, Bucureşti au câştigat medalia de argint, iar Rareş-Felix Tudose, de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti a câştigat medalia de bronz.

“Leaderii echipei au fost reprezentanţii Societăţii pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică: prof. Marius Nicoli, Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” / “Syncro Soft”, Craiova şi stud. Alexandru Luchianov, Massachusetts Institute of Technology, USA. Acest rezultat aduce România pe locul 8 în lume (locul 2 în Europa) la această ediţie, arătând continuitatea în performanţă a informaticii Româneşti la această disciplină la care există acerbă concurenţă la nivel global. Felicitări tuturor celor care şi-au adus contribuţia la acest rezultat”, a precizat Ministerul Educaţiei pe pagina de Facebook. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Codul Rutier 2024, reguli de parcare. Unde staționezi legal față de o trecere de pietoni, cum parchezi ca să nu-ți ridice mașina

Publicat

Publicitate

Șoferii care își caută un loc de parcare trebuie să fie extrem de atenți la reglementările Codului Rutier 2024. O parcare neregulamentară nu doar că te poate costa o amendă substanțială, dar te poți trezi și cu mașina ridicată. Este esențial să cunoști distanțele legale față de trecerile de pietoni și alte locuri restricționate pentru a evita astfel de sancțiuni, scrie playtech.ro.

La ce distanță poți parca față de o trecere de pietoni?

Conform Codului Rutier 2024, parcarea sau staționarea unui vehicul la mai puțin de 25 de metri înainte sau după o trecere de pietoni este strict interzisă. Această măsură este menită să asigure vizibilitatea atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni, reducând riscul de accidente.

Textul legal este clar: „Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în locul unde este instalat indicatorul „Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte și după acestea,” conform Art. 174 (e) din regulamentul de aplicare a OUG 195/2002. Singura excepție de la această regulă este atunci când în apropierea trecerii de pietoni există o parcare special amenajată și marcată corespunzător, care respectă distanțele minime de siguranță.

Ce sancțiuni riști pentru parcarea neregulamentară?

Nerespectarea acestor reguli te poate costa scump. Amenda minimă pentru o parcare neregulamentară începe de la 330 de lei. Aceasta este aplicată, de exemplu, celor care parchează pe trotuar fără a respecta reglementările sau care opresc prea aproape de o trecere de pietoni.

Pentru cei care încalcă regulile de parcare în apropierea trecerilor de pietoni, amenzile pot urca până la 825 de lei. Pe lângă amenda financiară, autoritățile pot dispune și ridicarea vehiculului. Aceasta vine cu un cost suplimentar semnificativ. În București, de exemplu, în Sectorul 3, costurile pentru ridicarea unei mașini sunt următoarele:

  • Ridicare: 200 de lei
  • Transport: 150 de lei
  • Depozitare:
    • 150 de lei pentru primele 24 de ore
    • 50 de lei pentru fiecare zi suplimentară după primele 24 de ore

Astfel, pe lângă amenda de până la 825 de lei, un șofer neglijent ar putea plăti încă cel puțin 500 de lei pentru a-și recupera mașina ridicată.

Publicitate

Cum să eviți amenzile și ridicarea mașinii

Pentru a evita aceste sancțiuni, este crucial să te asiguri că respecți distanțele legale față de trecerile de pietoni și alte zone interzise. Dacă nu ești sigur că locul de parcare este conform reglementărilor, mai bine cauți un alt loc sau te orientezi către parcări special amenajate.

În concluzie, respectarea Codului Rutier nu este doar o obligație legală, ci și o măsură de siguranță pentru tine și ceilalți participanți la trafic. Asigură-te că parchezi corect pentru a evita amenzile și neplăcerile legate de ridicarea vehiculului.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Maria. Cui trimitem mesaje de Nașterea Fecioarei Maria sau Sfânta Maria Mică, pe 8 septembrie

Publicat

Publicitate

Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Maria. Cui trimitem mesaje de Nașterea Fecioarei Maria sau Sfânta Maria Mică, pe 8 septembrie. Aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica în 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, informează alba24.ro.

Dintre aceștia, în jur de 1,8 milioane de persoane sunt femei.

Cele mai multe poartă numele Maria (circa 1.400.000), aproximativ 270.000 se numesc Mariana și în jur de 51.000, Marinela.

Dintre femeile care îşi serbează în 8 septembrie onomastica, aproape 1.400.000 se numesc Maria, peste 270.000 Mariana și peste 50.000 poartă numele Marinela.

Și numele Mioara este foarte popular: peste 31.000 de românce îl poartă.

 

Publicitate
YouTube video

Marina, 25.447, Marilena, Mărioara, Măriuca şi Măria sunt de asemenea foarte folosite.

 

YouTube video

Publicitate

 

De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi mai mult de 310.000 de bărbaţi care poartă numele Marian, Marin sau Marinică.

Sfânta Maria: de unde provine numele Maria

Numele Maria provine din ebraică și înseamnă cea iubită, cea îndrăgită, potrivit Basilica.

În aramaică, Maryam înseamnă „doamnă”, „stăpână”. După Fericitul Ieronim, în ebraică, numele s-ar compune din mar, ce înseamnă „picătura” plus yam ce înseamnă „mare”, deci „picătura de apă de mare”.

Dar numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi şi de străveche origine egipteană, trăgându-se din verbul mri, „a iubi”, cu sufixul afectiv ebraic – am, deci „cea dragă”, „cea iubită”.

Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Maria: alte variante

Alte nume care se sărbătoresc la 8 septembrie sunt:

  • Mari,
  • Meri,
  • Marioara,
  • Măriuța,
  • Marița,
  • Mara,
  • Mariana,
  • Ana Maria,
  • Marilena,
  • Marina,
  • Marinela,
  • Marița,
  • Marusia,
  • Măriuca,
  • Maricica,
  • Mia,
  • Mimi,
  • Mioara,
  • Marian,
  • Marin,
  • Marinel.

Controversa numelui ”Marius”

Unele persoane sărbătoresc numele Marius cu ocazia Sfintei Maria, altele nu. Unii zic că “Marius” este un derivat din Maria, alţii că nu are nici o legătură şi că vine de fapt de la zeul Mars şi asta face din ei adevăraţi războinici.

Răspândit în aproape toată Europa, dar mai ales în Italia, Franţa, Spania şi Portugalia, numele de Marius reproduce vechiul nume gentilic roman – Marius.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Acțiune a jandarmilor botoșăneni printre copiii care de luni se întorc la școală

Publicat

Publicitate

,,Protejează-te pe tine și pe colegii tăi!” a fost mesajul pe care jandarmii botoșăneni l-au transmis astăzi elevilor care peste două zile vor începe noul an școlar.

Activitatea s-a desfășurat în cadrul campaniei de informare ,,Școli în siguranță”, premergător deschiderii anului școlar 2024 – 2025 și a constat în discuții cu elevii din clasele primare și gimnaziale cu care jandarmii s-au întâlnit în parcurile din municipiul Botoșani, municipiul Dorohoi și orașul Darabani.

Elevii au primit și pliante preventive cu informații referitoare la regulile de autoprotecție pe care este necesar să le respecte pentru a fi în siguranță atât ei, cât și colegii lor, pe traseele de deplasare sau în cadrul școlii.

Jandarmii vor fi prezenți luni dimineață la mai multe școli din județ cu prilejul deschiderii noului an școlar, unde vor prezenta mesajul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, iar echipajele de jandarmerie vor acționa în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar din competenţă, pentru ca elevii, părinții și personalul didactic să fie în siguranță, iar actul educațional să debuteze într-un climat civilizat, adecvat importanței acestui moment festi

v.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending