Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă zdrobește PNL la Mihai Eminescu și câștigă detașat alegerile locale 2025 pentru funcția de primar

Publicat

Publicitate

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, candidata PSD, câștigă detașat alegerile din comuna Mihai Eminescu și își zdrobește adversarii într-un scrutin în care a dominat de la început până la final. Potrivit datelor deocamdată neoficiale, centralizate din toate secțiile de votare, candidata PSD a obținut un scor uriaș, aproape dublu față de candidatul PNL.

Conform rezultatelor disponibile în acest moment, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a acumulat 1.330 de voturi, în timp ce contracandidatul liberal Ionuț-Cristian Sigartău s-a oprit la 775 de voturi. Diferența de peste 550 de voturi și avansul uriaș în procente arată o victorie categorică a PSD în comuna Mihai Eminescu.

Pe locul al treilea se situează candidatul Partidului Oamenilor Tineri, care a obținut 375 de voturi, un rezultat mult sub primele două poziții, confirmând competiția clar polarizată între PSD și PNL.

Candidata PSD avea deja un avans masiv încă de la primele secții numărate, iar trendul s-a menținut constant pe tot parcursul procesului electoral. Victoria este cu atât mai semnificativă cu cât comuna Mihai Eminescu a reprezentat în trecut un teren de luptă intens pentru principalele partide politice.

Odată cu această victorie, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă devine noul primar al comunei Mihai Eminescu, preluând mandatul într-un moment important pentru comunitate, după plecarea din funcție a fostului primar Verginel Gireadă.

Rezultatele oficiale urmează să fie confirmate de Biroul Electoral de Circumscripție, însă diferențele sunt atât de mari încât configurația finală nu mai poate fi schimbată.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Omagiu copleșitor: Zeci de preoți și peste două mii de oameni au participat la înmormântarea preotesei Maria Macuc

Publicat

Publicitate

Comunitatea din Săveni a trăit duminică unul dintre cele mai emoționante și dureroase momente din ultimii ani, înmormântarea preotesei Maria Macuc, soția părintelui protopop de Săveni, Constantin Macuc, o figură luminoasă și profund respectată în întreg județul.

Slujba de înmormântare a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, care a condus un impresionant sobor de preoți veniți din toate zonele Botoșaniului. Alături zecile de preoți, veniți să îl susțină pe protopopul de Săveni, s-au aflat și omologii din celelalte protopopiate ale județului, semn al prețuirii și solidarității frățești. Printre slujitorii Sfântului Altar prezenți s-a numărat și starețul Mănăstirii Știubieni, protosinghelul Melchisedec Sandu.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul Psaltic „Roman Melodul” al cântăreților bisericești din Protopopiatul Săveni, coordonat de Lică Dănilă, care a însoțit cortegiul cu cântări până la cimitirul din localitate. Vocile lor au adus un plus de solemnitate și emoție unui moment trăit cu lacrimi de întreaga comunitate.

Peste două mii de oameni, credincioși din Săveni și din împrejurimi, au venit să își ia rămas-bun de la preoteasa care, de-a lungul anilor, a sprijinit nenumărate familii, a fost aproape de cei în suferință și a susținut activ activitățile pastorale ale soțului său. Mulți au mărturisit că nu o vor uita niciodată pentru binele discret, dar neobosit, pe care l-a presărat în comunitate.

Nu s-a dezlipit de sicriu sora geamănă a preotesei Maria, care și-a plâns încetișor dorul. Copiii s-au sprijinit unii pe alții, înlăcrimați, dar și recunoscători. Au fost crescuți să pună pe primul loc în viața lor pe Hristos. Astfel că sunt convinși că nu au pierdut o mamă, ci au câștigat o rugătoare cu îndrăzneală mare la Tronul Împărătesc care va mijloci pentru ei ca să nu se abată de la drumul mântuirii oricâte obstacole le-ar pune viața.

În cuvântul său, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul a subliniat calitățile preotesei și implicarea în viața parohiei: „Felul cum a trecut prin viață, doamna preoteasă Maria mărturisește această credință, delicatețea, buna cuviință, buna voință, ochii cu care îi privea pe cei cu care cărora le ieșea în întâmpinare, celor care era în biserică, mărturisit și prin aceasta un duh de pace, dar și de nădejde cu care a trăit. De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată că în felul în care trăim se reflectă credința și roada Duhului. În epistola de la Galateni, că spune că roada Duhului este credința, bunăvoința, pacea, bucuria, împotriva unora ca acestora nu este o suferință neașteptată și grea”, a spus PS Nichifor.

Publicitate

În fruntea convoiului funerar s-au aflat tineri îmbrăcați în costume naționale, membri ai Ansamblului „Floarea Soarelui” din Săveni, un gest simbolic, menit să onoreze memoria preotesei care a susținut mereu tradițiile și viața culturală a comunității.

Unul dintre cele mai copleșitoare momente s-a petrecut la marginea gropii, atunci când sicriul a fost coborât în pământ și potrivit rânduieli, s-a rostit formula: „Se pecetluiește groapa roabei lui Dumnezeu Maria, până la a doua venire: În numele Tatălui. Amin. Și a Fiului. Amin. Și a Duhului Sfânt. Amin. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

În clipa aceea, părintele Constantin Macuc, copleșit de durere, a izbucnit în lacrimi, iar copiii săi s-au apropiat imediat, formând un scut în jurul lui. L-au sprijinit cu blândețe și i-au oferit alinare, într-o imagine profund emoționantă care a demonstrat încă o dată unitatea, puterea și valorile acestei familii puternice și frumoase.

Preoteasa a lăsat în urmă nu doar o familie îndurerată, ci întreaga parohie pe care a slujit-o cu o implicare și o generozitate care au transformat-o într-un adevărat reper moral.

Pentru cei care au cunoscut-o, preoteasa Maria nu a fost doar soția preotului, ci inima comunității, un om care și-a dedicat întreaga viață slujirii aproapelui și creșterii în spirit creștin a celor cinci copii: patru fete și un băiat, pe care i-a născut, crescut și educat cu o răbdare și o blândețe deosebite.

Pe lângă responsabilitățile familiale, preoteasa Maria era asistentă medicală, profesie în care a manifestat aceeași bunătate și grijă. Mulți o descriu ca pe o mamă pentru toți copiii comunității, o femeie care nu știa să refuze ajutorul când cineva avea nevoie.

În biserică era un pilon de sprijin, dirijoarea corului, voce puternică la strană, organizatoare de activități parohiale și sprijin necondiționat pentru părintele Constantin Macuc. Pentru soțul ei, ea era „sufletul casei și al parohiei”, iar pentru credincioși un exemplu rar de modestie, credință și implicare.

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

Citeste mai mult

Eveniment

STOP VOT: Secțiile din comuna Mihai Eminescu și-au închis urnele. La Ipotești prezența a fost de peste 60%

Publicat

Publicitate

Urnele s-au închis oficial în comuna Mihai Eminescu, unde procesul de votare pentru alegerile locale parțiale pentru stabilirea noului primar al comunei  s-a desfășurat fără incidente majore pe parcursul zilei de duminică.

Datele centralizate în timp real pe platforma oficială prezenta.roaep.ro arată o mobilizare consistentă în majoritatea secțiilor din comună, cu valori ale prezenței la vot care se apropie sau chiar depășesc media așteptată.

În comuna Mihai Eminescu din Județul Botoșani s-a înregistrat o prezență finală de 44,19%, peste media națională de 31,77%. În acest context, comuna Mihai Eminescu se remarcă prin secții cu o participare ridicată, precum cea din Ipotești, unde prezența a depășit 60%, una dintre cele mai mari valori raportate în zonă. Și în Cucorăni și Cervicești, mobilizarea alegătorilor a fost semnificativă, cu procente de peste 52%.

În Cătămărești-Deal, prezențele au variat între 37% și 42%, iar la Stâncești au fost înregistrate valori apropiate de media generală a județului. Per ansamblu, comuna Mihai Eminescu se situează între localitățile cu prezențe bune la nivel național, menținând un ritm susținut al participării pe tot parcursul zilei.

Autoritățile au raportat o zi de votare fără incidente de natură să afecteze procesul electoral, excepție făcând sesizarea privind o posibilă tentativă de corupere a alegătorilor, caz aflat în prezent în verificare la Poliție. În rest, scrutinul s-a desfășurat în condiții normale, cu un flux constant de votanți în majoritatea secțiilor.

Rezultatele vor fi făcute publice după centralizarea proceselor-verbale transmise către Biroul Electoral de Circumscripție. Primele date parțiale sunt așteptate în cursul nopții.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Propunere în Parlament: Salariu minim diferențiat după vechime și studii. Modificări majore la Codul muncii și impact în piața muncii

Publicat

Publicitate

Salariul minim pe economie ar putea fi complet redefinit, dacă un proiect legislativ depus de parlamentarii AUR (B604/2025) va fi adoptat în Parlament. Inițiativa prevede introducerea unui salariu minim diferențiat, stabilit în funcție de vechimea în muncă și nivelul studiilor, înlocuind actualul sistem bazat pe o valoare unică valabilă pentru toți angajații, relatează alba24.ro.

Potrivit proiectului, angajații ar urma să fie încadrați într-o grilă salarială cu praguri minime obligatorii, care cresc automat odată cu experiența profesională și pregătirea academică. Susținătorii inițiativei afirmă că noua formulă ar recompensa mai corect munca depusă și ar reduce diferențele dintre salariile reale și cele minime din economie.

În schimb, economiștii avertizează că o asemenea reformă ar putea crește costurile firmelor, în special ale IMM-urilor, și ar putea duce la tensiuni pe piața muncii. De asemenea, introducerea unui sistem complex de indicatori ar putea genera birocrație suplimentară pentru angajatori și controale mai dificile pentru autorități.

1. Salariul minim devine progresiv, în 5 gradații de vechime

Potrivit proiectului, art. 164 alin. (2) din Codul muncii ar fi rescris astfel:

„Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată […] se majorează diferenţiat pe criteriile nivelului de vechime, în 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă.”

Gradațiile sunt definite astfel:

Publicitate

Extrase din lege – Alin. (2) lit. a–e

  • a) Gradația 1 – 3 la 5 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut […] cu cota procentuală de 10%, rezultând noul salariu minim brut.”
  • b) Gradația 2 – 5 la 10 ani vechime: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 7,5%.”
  • c) Gradația 3 – 10 la 15 ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 5%.”
  • d) Gradația 4 – 15 la 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”
  • e) Gradația 5 – peste 20 de ani: „majorarea salariului de bază minim brut avut cu 2,5%.”

Practic, salariul minim nu ar mai fi unic, ci ar urca automat odată cu vechimea angajatului.

2. Coeficienți obligatorii în funcție de studiile necesare postului

Articolul 164 alin. (3) introduce o ierarhie salarială bazată pe nivelul studiilor:

„Salariul de bază minim brut […] se majorează diferenţiat pe criteriile de studii prin aplicarea unui coeficient minim de ierarhizare.”
Extrase din lege – Alin. (3) lit. a–k

Coeficienții minimi de ierarhizare sunt:

  • 1,00 – muncitori necalificați
  • 1,20 – muncitori calificați
  • 1,20 – absolvenți de școală profesională
  • 1,20 – studii liceale
  • 1,25 – studii liceale cu diplomă de bacalaureat
  • 1,30 – studii postliceale / școală de maiștri
  • 1,50 – studii superioare de scurtă durată
  • 1,70 – studii superioare (licență)
  • 1,80 – licență + master
  • 2,00 – licență + doctorat

Proiectul clarifică și condițiile de aplicare:

„Prevederile alin. (3) lit. c) – k) se aplică […] pentru care fișa postului are o condiție de pregătire sine qua non.” Cu alte cuvinte, un angajat nu poate solicita majorarea doar pentru că deține o diplomă, dacă postul nu necesită acea calificare.

3. Angajatorii sunt obligați să plătească salariul rezultat din combinația gradație + coeficient

Conform art. 164 alin. (7): „Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut calculat conform alin. (2) şi (3).”

Salariații beneficiază de acest nivel inclusiv dacă sunt la muncă, dar nu pot desfășura activitate din motive neimputabile lor.

4. Amenzi mari pentru nerespectarea legii

Proiectul introduce o nouă sancțiune la art. 260: „Încălcarea obligației prevăzute la art. 164 alin. (2) și (3) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-au aplicat majorările.”

Asta înseamnă că o firmă cu 10 angajați la salariul minim riscă până la 100.000 de lei amendă dacă nu aplică noile grile.

Cum ar funcționa în practică salariul minim diferențiat

  • Un angajat intră în câmpul muncii cu salariul minim de bază stabilit de Guvern.
  • După 3 ani, intră automat în gradația 1 (+10%).
  • La 5 ani, în gradația 2 (+7,5%), și tot așa.

Dacă postul său necesită, de exemplu, studii superioare, atunci peste salariul minim + gradație se aplică și coeficientul specific (ex.: 1,70 pentru licență).

Cum motivează AUR proiectul privind salariul minim diferențiat

În expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ B604/2025, AUR justifică introducerea salariului minim diferențiat prin două probleme majore pe care le consideră „critice pentru viitorul societății românești”: migrația forței de muncă și abandonul școlar.

Inițiatorul proiectului susține că nivelul redus al salariilor din România și lipsa unor criterii care să recompenseze vechimea și studiile ar determina atât plecarea tinerilor în străinătate, cât și dezinteresul față de educație.

Ce spun economiștii: crește salariul minim, scad șansele tinerilor?

Potrivit Digi24, economistul Bogdan Glăvan critică proiectul de lege și descrie inițiativa legislativă ca fiind una politică, nu economică:

„Salariul depinde de productivitatea muncii, nu de vârsta angajatului. Nu există logică economică pentru care un paznic în vârstă ar trebui plătit mai bine decât unul tânăr.”

El susține că proiectul ar putea avea efecte precum:

  • îmbătrânirea artificială a forței de muncă,
  • descurajarea angajării tinerilor,
  • creșterea costurilor cu salariile în sectorul privat,
  • majorarea indirectă a salariilor bugetarilor, unde grilele de salarizare sunt legate de salariul minim.

Ce impact ar avea legea asupra angajatorilor și salariaților

Pentru angajatori:

  • costuri salariale mai mari,
  • necesitatea reconfigurării organigramelor și a grilelor interne,
  • impact deosebit în retail, industrie, pază, curățenie – sectoare cu mulți angajați la minim,
  • risc ridicat de sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli.

Pentru salariați:

  • angajații cu vechime ar câștiga automat mai mult,
  • tinerii ar fi dezavantajați în competiția de angajare,
  • cei cu studii ar beneficia doar dacă postul cere obligatoriu acea calificare.

Reprezentanții mediului de afaceri au transmis că schimbarea regulilor salarizării minime ar trebui analizată cu prudență, pentru a nu afecta investițiile și competitivitatea, în special într-un context economic sensibil.

Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere parlamentară și nu produce efecte până la adoptarea de către Legislativ și promulgarea de către președinte. Până atunci, salariul minim rămâne stabilit în forma actuală.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending