Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșănenii au strălucit la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv

Publicat

Publicitate

România a avut o prezență remarcabilă la Campionatele Europene de Canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria, în perioada 29 mai – 1 iunie 2025, iar sportivii originari din județul Botoșani au jucat un rol esențial în succesul delegației.

Simona Radiș – Aur și Record European

Simona Radiș, campioană olimpică născută în Botoșani, a cucerit medalia de aur în proba de dublu rame feminin (W2-) alături de Magdalena Rusu. Cele două au stabilit un nou record european, terminând cursa cu timpul de 6:49.18, în fața echipajelor din Italia și Marea Britanie.

Andrada Moroșanu – Bronz în Dublu Vâsle

Andrada Moroșanu, originară din Darabani, a obținut medalia de bronz în proba de dublu vâsle feminin (W2x), alături de Mariana Dumitru. Echipajul românesc a încheiat cursa în urma reprezentantelor Olandei și Greciei, aducând o nouă medalie în palmaresul național.

Iulia Bălăucă și Mugurel Semciuc – Prezențe în Finalele A

Publicitate

Iulia Bălăucă a făcut parte din echipajul de opt plus unu feminin (W8+), care a încheiat finala pe locul 4, la doar câteva secunde de podium.

Tot din județul Botoșani provine și Mugurel Semciuc, component al echipajului de opt plus unu masculin (M8+), care a încheiat cursa pe locul 6 în finala mare.

Toți cei patru sportivi sunt din Botoșani și contribuie, prin performanțele lor, la reconfirmarea tradiției și valorii școlii de canotaj botoșănene, una dintre cele mai productive pepiniere de talente ale sportului românesc, iar rezultatele obținute la Plovdiv subliniază, încă o dată, forța lotului românesc și devotamentul sportivilor care luptă cu pasiune pentru culorile țării.

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copiii din Centrul „Micul Prinț”, de 1 Iunie: Jucării, zâmbete și un mesaj de speranță

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Copilului, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au oferit un dar neprețuit: bucuria de a fi alături de cei care au cel mai mult nevoie de sprijin și afecțiune.

Astăzi, 1 Iunie, aceștia au vizitat copiii din Centrul de primire în regim de urgență „Micul Prinț”, unde au adus jucării, dulciuri și, mai ales, momente de lumină și speranță.

Întâlnirea a fost încărcată de emoție și entuziasm, iar zâmbetele copiilor au fost răsplata cea mai frumoasă pentru gestul simbolic făcut de polițiști. Activitatea s-a dorit a fi nu doar o acțiune festivă, ci și un mesaj puternic de solidaritate cu cei mai vulnerabili membri ai comunității.

„Prin astfel de momente, ne dorim să arătăm că misiunea noastră nu înseamnă doar ordine și siguranță publică, ci și implicare umană, empatie și grijă față de cei care, adesea, au parte de mai puțină căldură sufletească. Copiii din centrele de plasament au nevoie de încredere, de sprijin și de oameni care să creadă în ei”, au transmis reprezentanții IPJ Botoșani.

Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul Asociației Sportive DINAMO și face parte din seria de acțiuni organizate de IPJ Botoșani pentru a marca Ziua Copilului prin fapte care contează.

Pentru micuții de la „Micul Prinț”, ziua de 1 Iunie a însemnat mai mult decât o sărbătoare: a fost o amintire frumoasă, construită pe gesturi simple, dar pline de însemnătate.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Pompierii botoșăneni, mesageri ai bucuriei la Ștefănești: Lecții de viață și clipe magice pentru copiii orașului

Publicat

Publicitate

De 1 Iunie, salvatorii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani au lăsat pentru o zi sirenele în urmă și au adus zâmbete, culoare și emoție în rândul copiilor din orașul Ștefănești.

La invitația Primăriei, pompierii au pregătit o serie de activități speciale dedicate Zilei Internaționale a Copilului, transformând curtea instituției într-un spațiu al aventurii și al poveștilor.

Autospecialele de intervenție, șenilata și nelipsitul Pompier Sam – îndrăgitul erou al celor mici – au fost vedetele unei zile pline de veselie. Copiii au fost în centrul atenției, bucurându-se de jocuri interactive, trasee aplicative, baloane colorate și surprize care le-au luminat chipurile.

Dar dincolo de joacă, ziua a fost și una a învățării. Într-o atmosferă prietenoasă, micuții au aflat cum să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau alte situații de urgență, cum să procedeze dacă descoperă muniții neexplodate dar și ce înseamnă curajul, solidaritatea și spiritul civic.

Prin aceste lecții, salvatorii le-au arătat celor mici că eroismul nu înseamnă doar intervenții spectaculoase, ci și grijă, pregătire și înțelepciune. Fiecare îmbrățișare, fiecare întrebare și fiecare zâmbet primit a fost, pentru pompieri, o adevărată recompensă.

„Copiii sunt sufletul comunității. Ne dorim ca ei să ne vadă nu doar ca salvatori, ci și ca prieteni de nădejde, care le oferă sprijin, siguranță și încredere. Ziua de astăzi este despre ei și pentru ei”, au transmis reprezentanții ISU Botoșani.

Publicitate

Activitatea de la Ștefănești este doar începutul, au transmis responsabilii ISU Botoșani. În perioada următoare, pompierii vor ajunge și în alte localități ale județului, precum Darabani, unde alte mânuțe nerăbdătoare îi așteaptă cu entuziasm și curiozitate.

„La mulți ani tuturor copiilor! Să rămâneți mereu curioși, curajoși și cu inima deschisă – voi sunteți speranța unei lumi mai bune!”, au mai transmis reprezentanții ISU Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Municipiul a devenit tărâmul copilăriei: Carnavalul Personajelor de Poveste, atracția principală de 1 Iunie la Botoșani!

Publicat

Publicitate

Duminică, 1 iunie 2025, municipiul Botoșani a îmbrăcat haine de sărbătoare și s-a transformat într-un veritabil tărâm al copilăriei. Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Primăria Municipiului Botoșani a dat startul unei zile magice, dar și unei luni întregi dedicate celor mici, cu evenimente desfășurate în mai multe zone ale orașului, în perioada 29 mai – 29 iunie.

Punctul central al zilei de 1 Iunie este, fără îndoială, Carnavalul Personajelor de Poveste – o paradă spectaculoasă și plină de culoare, în care sute de copii îmbrăcați în personaje de basm vor defila prin oraș, aducând la viață universul magic al poveștilor. Evenimentul promite să fie o explozie de imaginație și bucurie, deschis tuturor botoșănenilor – copii, părinți și bunici.

Defilarea va începe la ora 11:00, din fața Primăriei Botoșani, urmând traseul: strada Cuza Vodă – strada Marchian – Bulevardul Mihai Eminescu, cu sosire în Parcul Copilăriei (Parcul „Mihai Eminescu”).

Pe lângă carnaval, Ziua Copilului a adus un program bogat de activități, desfășurate în mai multe locații ale orașului:

🔹 Parcul Cornișa:
– ora 09:00: Campionatul de Minifotbal
– ora 11:00: Campionatul de Baschet

🔹 Pietonalul Unirii:
– ora 10:00: Deschiderea Târgului Micului Antreprenor – unde copiii își prezintă ideile, produsele și talentele

Publicitate

🔹 Parcul Copilăriei (Mihai Eminescu):
– ora 12:00: Ateliere de creație, pictură pe față, tir cu arcul, modelaj, bărci pe apă, jocuri educative
– ora 12:30: Spectacolul „Vasilache și Mărioara”, susținut de Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache”

🔹 Cinema Unirea:
– Expoziția „Cupa 1 Iunie” – ediția a III-a, cu totemuri realizate de elevi, deschisă până pe 11 iunie

Programul nu se oprește aici. Între 29 mai și 29 iunie, orașul va găzdui o serie de evenimente conexe, printre care:
Autobuzul cu Povești – tururi speciale pentru copii
Festivalul de Film Kinodiseea – proiecții gratuite la Cinema Unirea
Festivalul Internațional de Muzică „În suflet copii” – la Teatrul „Mihai Eminescu”
Basmele despre Eminescu spuse de giganți – instalații și povești interactive în Parcul Mihai Eminescu

De asemenea, din 2 iunie începe Săptămâna Teatrului pentru Copii, cu spectacole zilnice în parcurile orașului. Primul spectacol – „Elefănțelul curios” – va avea loc luni, la ora 17:00, în Parcul Curcubeului.

„Carnavalul este inima sărbătorii de 1 Iunie. Ne dorim ca toți copiii din Botoșani să se bucure de o zi magică, în care imaginația și bucuria copilăriei să umple orașul. Îi așteptăm pe toți să ni se alăture, cu veselie și costume de poveste!”, a transmis primarul Cosmin Andrei.

🎈 Toate evenimentele sunt cu acces gratuit. Organizatorii îi așteaptă pe botoșăneni să se alăture în număr cât mai mare și să celebreze împreună frumusețea copilăriei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending