Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Accident pe drumul spre Vorona. Impact între o autoutilitară care transporta o mașină și un autoturism

Publicat

Publicitate

Un accident rutier a avut loc astăzi pe DJ 208 C, în intersecția drumurilor spre Vorona cu cel spre Cristești. În eveniment au fost implicate un autoturism și o autoutilitară care transporta o mașină, în care se aflau, în total, patru persoane.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare, două ambulanțe SMURD, din care cea de terapie intensivă mobilă, dar și o ambulanță aparținând SAJ Botoșani.

Aceștia au constatat faptul că o femeie era în interiorul autoturismului și avea nevoie de ajutor. Aceasta nu era încarcerată. Pompierii au scos-o din mașină, fiind preluată de un echipajul medical. Celelalte trei persoane au ieșit singure din autovehicule. Toți au primit îngrijiri medicale la fața locului, dar au refuzat transportul la spital.

“Pompierii au acționat și pentru înlăturarea pericolului de incendiu”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANES: Pentru multe femei, Crăciunul e o luptă cu frica şi tăcerea. „Persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin”

Publicat

Publicitate

Crăciunul trebuie să ofere linişte, armonie, fericire şi minunate momente memorabile în toate familiile, dar, pentru multe femei, Crăciunul este o luptă cu frica şi tăcerea, arată Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, într-un mesaj transmis de sărbători, în care sfătuiesc persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin.

”Crăciunul este momentul în care ne dorim ca fiecare casă să fie plină de lumină, căldură şi linişte. Crăciunul este momentul când familia revine acasă şi este strânsă în jurul mesei. Crăciunul trebuie să ofere linişte, armonie, fericire şi minunate momente memorabile în toate familiile. Dar, pentru multe femei, Crăciunul este o luptă cu frica şi tăcerea. De Crăciun, să ne amintim că nimeni nu trebuie să trăiască în teamă”, precizează miercuri ANES.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi îndeamnă persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin.

”Un dar nepreţuit pe care îl putem oferi celor dragi este liniştea unui cămin în siguranţă. Fiecare dintre noi are puterea de a sprijini, de a înţelege şi de a încuraja schimbarea. Dacă treci printr-o situaţie dificilă sau cunoşti pe cineva care are nevoie de ajutor, nu ezita să ceri sprijin. Sună la 0800 500 333 – linia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Specialiştii noştri lucrează non-stop, inclusiv de Crăciun. Să ne bucurăm de sărbători cu inimi deschise, cu respect şi cu şanse egale pentru toţi!”, mai transmite ANES. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Ce dotări au școlile ultra-moderne din comuna în care a copilărit Mihai Eminescu. Elevii de la țară care vor învăța cu realitate virtuală

Publicat

Publicitate

Poetul Mihai Eminescu s-a născut în târgul Botoșanilor, dar a copilărit începând de la vârsta de 5 ani în satul Ipoteștilor, în prezent comuna Mihai Eminescu. Acest Ipotești idilic, adesea descris cu nostalgie de marele poet, se află la numai 10 kilometri de municipiul Botoșani, iar împrejurimile sale au reprezentat o primă sursă de inspirație pentru creație eminesciană legată de natură, scrie ADEVĂRUL.

La 135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, Ipoteștiul copilăriei sale a devenit una dintre cele mai moderne și populate unități administrativ teritoriale rurale din județul Botoșani. Localnicii au utilități, dar mai ales copiii lor se bucură de școli moderne. Pe scurt, școlile din comuna Mihai Eminescu sunt la standarde de secol XXI, cu dotări care depășesc unități educaționale de la oraș.

 

Table interactive, laptop pentru fiecare elev

Reabilitarea totală a școlilor din comuna Mihai Eminescu a început acum patru ani. Cinci școli din cinci sate au fost reparate și modernizate. A fost cumpărat mobilier școlar nou, modern, dar în primul rând dotări educaționale moderne. Fiind pandemie, fiecare elev a primit tabletă, iar profesorii laptopuri. În plus, clasele au fost dotate cu table interactive și videoproiectoare. După ridicarea restricțiilor din timpul pandemiei, școlile din comună au fost din nou dotate, de această dată pentru a răspunde și cerințelor orelor în format fizic. Au fost achiziționate table interactive de ultimă generație, a fost dotat un laborator de informatică, toate sălile de clasă cu sisteme all in one și imprimante.

”Modernizarea școlilor din comună a început în anul 2020. Atunci au fost reabilitate cinci școli din șase. A urmat un proiect în pandemie când, cu sprijinul Primăriei, am reușit să procurăm tablete pentru toți elevii, laptop-uri pentru toți profesorii și table interactive la școli. Printr-un alt proiect, în această vară am reușit să îmbunatățim dotarea cu modelul mai nou de tablă interactivă, un laborator de informatică, sisteme all in one în toate sălile de clasă și imprimante. Nu mai vorbim de videoproiectoare care există la fiecare sală de clase. Avem de asemenea sisteme de sunet și cameră pentru videoconferință”, precizează Eugen Vasiliu, directorul școlii. De exemplu, la ora de matematică, elevii învață, fiecare cu laptopul în față, conectați la o tablă interactivă. Elevii pot genera și desena cu ajutorul unui stilou special figuri geometrice, pot face calcule și grafice.

Publicitate

Școala de la țară unde se pregătesc lecții cu ajutorul realității virtuale

Ca ultimă noutate, școala din Ipotești este dotată și cu ochelari pentru realitate virutală. Urmează să primească soft-urile educaționale necesare. Elevii vor pătrunde cu ajutorul realității virtuale, de exemplu, în interiorul corpurilor geometrice, le vor putea manipula cum doresc. ”Așteptăm să primim soft-urile necesare. Ochelarii pentru realitate virutală i-am primit deja. Vor fi lecții interactive deosebite”, spune directorul școlii. Este probabil singura școală din mediul rural care va beneficia de astfel tehnologie la orele de curs. „Este incredibil. Merită să vii la școală numai pentru așa ceva. Nu ai cum să nu-ți dai silința, oleacă, când te distrezi și înveți în același timp. La tabla interactivă, de exemplu, pricep mai ușor. Deschizi rapid o pagină de internet, te lămurești, vezi modele, apoi scrii, frumos tare”, spune un elev de clasa a VIII a de la școala din Ipotești.

„Avem tot ce este nevoie într-o școală modernă”

Proiectele continuă în momentul de față cu un cabinet psiho-pedagogic modern, un cabinet de logopedie, iar ambele vor fi deservite de specialiști tocmai pentru a veni în ajutorul elevilor cu diferite probleme emoționale sau de vorbire. În plus, sunt achiziționate dotările pentru sala de sport. Școala din Ipotești beneficiază și de o mini-bibliotecă și o sală de lectură de top, cu multe cărți noi, moderne, enciclopedii, atlase, beletristică. În plus, sala de lectură are fotolii și canapele comode. Aici funcționează și un club de literatură și lectură.

”Am reușit în ultima perioadă să dotăm toate structurile școlii Mihai Eminescu-Ipotești cu toate mijloacele moderne necesare pentru a desfășura procesul educativ în condiții ideale. Consider că avem tot ce este nevoie într-o școală modernă. Aceste dotări sunt importante pentru toate școlile, sunt necesare pentru ca școala să fie într-adevăr atractivă pentru elevi, să vină cu plăcere la școală, să fim eficienți, să îmbinăm metodele moderne cu cele clasice”, adaugă directorul Eugen Vasiliu. De altfel, odată cu dotările moderne, abandonul școlar a dispărut la școala din Ipotești. ”Încă din învățământul online am fost nevoiți să folosim tehnologia pe care unii nu o stăpâneam foarte bine. Am învățat din mers și noi și elevii. Suntem foarte mulțumiți. Vin elevii cu mare plăcere la școală. Nu mai lipsesc de la ore și nu mai avem abandon școlar. Este un pas spre viitor”, precizează și profesoara de fizică Aurora Ailoaie. Banii pentru dotări și reabilitări au fost obținute atât din fonduri guvernamentale, dar și din fonduri europene, plus contribuția proprie a Primăriei comunei ”Mihai Eminescu”.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Care sunt efectele intrării României în spațiul Schengen. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie, intrarea României în spațiul Schengen pe plan terestru ar putea avea efecte asupra cetățenilor. Se vor închide definitiv 33 de punte de trecere a frontierei română-ungare și româno-bulgare, scrie cancan.ro

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va intra oficial în zona Schengen. Statele membre ale Uniunii Europene au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre. Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Comisiei Europene, devenind acum cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen.

Efectele intrării României în spațiul Schengen

Potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o mulțime de variante de migrație ilegale, mai ales datorită poziției sale geografice, la confluență dintre Orient – ca zonă de plecare a migraților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale, se arată în nota de fundamentare.

Care sunt frontierele care se închid de la 1 ianuarie 2025

Frontiera româno – ungară:

  1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
  2.  Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
  3.  Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
  4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
  5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
  6.  Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
  7.  Borş, judeţul Bihor – rutier;
  8.  Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
  9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
  10.  Curtici, judeţul Arad – feroviar;
  11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
  12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
  13.  Nădlac, judeţul Arad – rutier:
  14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
  15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
  16.  Borş II, judeţul Bihor – rutier;
  17. . Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

FRONTIERA ROMÂNO-BULGARĂ

  1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
  2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
  3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
  4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
  7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
  8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
  9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
  10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
  11.  Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
  12.  Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
  13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
  14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

PUNCTE DE TRECEE A FRONTIEREI LA MAREA NEAGRĂ ȘI DUNĂRE MARITIMĂ

  1. Brăila, județul Brăila – portuar
  2. Cernavodă, județul Constanța – portuar

În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată decizia Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România.

Publicitate

„În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending