Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Se alege praful din turismul românesc: Numărul voucherelor de vacanță s-a redus cu 85% față de 2024

Publicat

Publicitate

Numărul tichetelor de vacanță emise în luna septembrie a acestui an a fost mai mic cu aproape 85% față de aceeași perioadă din 2024, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere cu 39%, arată datele centralizate de un tur-operator pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Această diminuare a valorii și volumului voucherelor de vacanță afectează unul dintre puținele instrumente directe de sprijin pentru turismul intern, atrage atenția tur-operatorul, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

‘Deși voucherele de vacanță continuă să fie utilizate și în septembrie, datele arată o scădere semnificativă față de anul precedent. Comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul tichetelor de vacanță emise a fost mai mic cu aproape 85%, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere de 39% (…) Consecințele se resimt în întreaga industrie a ospitalității, care se confruntă cu presiuni suplimentare și cu o scădere a atractivității pieței locale, încurajând astfel migrarea turiștilor către destinații externe sau forme de turism nefiscalizate din România’, se menționează în comunicatul Bibi Touroperator.

Informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor relevă că, în primele nouă luni ale anului 2025, s-au emis cu aproape 70% mai puține vouchere decât în perioada similară din 2024, iar numărul celor decontate a scăzut cu 31%.

‘Diferența dintre ritmul de scădere al voucherelor emise și al celor decontate se explică prin faptul că, în circulație, mai există încă vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei. Acestea contribuie temporar la menținerea unui nivel mai ridicat al decontărilor. Odată cu epuizarea acestor tichete, vor rămâne în circulație doar cele emise în acest an, în valoare de 800 lei, al căror volum este, de asemenea, în scădere. Avertismentele formulate anterior de către specialiștii în turism s-au confirmat: deciziile guvernamentale au avut un impact negativ asupra turismului intern, vizibil încă din prima lună de vară’, spune tur-operatorul.

Potrivit sursei citate, reducerea valorii voucherelor de vacanță, creșterea TVA și scăderea puterii de cumpărare au contribuit la deteriorarea progresivă a situației, cu efecte accentuate pentru 2026.

Publicitate

‘Este esențial ca Guvernul să intervină rapid și să stimuleze mecanismele economice. Măsurile de austeritate în sectorul public nu trebuie confundate cu o frânare generală a economiei. În lipsa unor acțiuni corective, riscul declanșării unei spirale recesioniste crește, cu consecințe directe: creșterea șomajului și închiderea unui număr tot mai mare de afaceri. Așteptăm decizia fermă ca TVA nu va crește și mai mult de la 1 ianuarie, ceea ce ar pune definitiv pe butuci turismul. Și mai așteptăm o indexare a valorii voucherelor de vacanță, așa cum s-a anunțat pentru indexarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/zi’, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și președinte al Bibi Group4travel.

Bibi Touroperator, membru Bibi Group4Travel, este unul dintre cei mai importanți tur-operatori pe piața locală de turism, specializat pentru România, cu o cifră de afaceri a grupului de peste 13 milioane euro. Compania a implementat, în premieră, în România, conceptul ‘Înscrieri Timpurii’.

Citeste mai mult

Educație

Ziua porților deschise la Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești: Lucrările de modernizare, aproape finalizate

Publicat

Publicitate

Lucrările de reabilitare și modernizare a Liceului „Ștefan D. Luchian” din orașul Ștefănești se apropie de final, iar administrația locală a anunțat organizarea unui eveniment special dedicat comunității. Primarul Florin Buțura a invitat locuitorii orașului să participe, astăzi, la Ziua Porților Deschise, programată să înceapă la ora 12:00.

„Bună dimineața cu cele mai bune gânduri și o invitație! Lucrările de reabilitare și modernizare a liceului sunt aproape gata, iar toți cei interesați sunt așteptați să vadă cum arată interiorul școlii, sălile de clasă și investițiile realizate”, a transmis primarul Florin Buțura.

Evenimentul oferă șansa localnicilor, părinților și elevilor să descopere noile spații modernizate, dotările educaționale și îmbunătățirile aduse unității de învățământ, în cadrul unui proiect amplu de reabilitare susținut de administrația locală.

Potrivit edilului, elevii și profesorii își vor relua cursurile în noile săli imediat după încheierea minivacanței, într-un mediu modern, luminos și adaptat cerințelor actuale ale procesului educațional.

Citeste mai mult

Economie

Românii pot investi din nou în titlurile Fidelis: Dobânzi de până la 7,95% la emisiunile în lei

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor va lansa, săptămâna viitoare, o nouă ediție a titlurilor de stat FIDELIS, cea de-a zecea din acest an, destinată exclusiv persoanelor fizice. Prin această emisiune, românii vor putea investi direct în obligațiuni emise de stat, o formă sigură și avantajoasă de economisire. Titlurile de stat FIDELIS sunt garanții ale statului român, fiind considerate printre cele mai sigure instrumente de investiție disponibile pe piața locală.

Acest lucru, după ce Ministerul Finanțelor (MF) a anunțat vineri, o nouă ediție Fidelis, cu dobânzi de până la 7,95% pentru titlurile în lei, respectiv de până la 6,3% la cele în euro, ce se va desfășura în perioada 7-14 noiembrie, relatează agerpres.ro.

Persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie în titlurile de stat Fidelis denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank.

Potrivit unui comunicat de presă, transmis vineri AGERPRES, aceasta este cea de-a 10-a ediție Fidelis din 2025 și, totodată, a 20-a de la debutul campaniei ‘România are sânge de rocker, acum și de investitor’, realizată împreună cu ‘Morning Glory cu Răzvan Exarhu’, Rock FM, prin care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă la titlurile de stat.

Cei care vor să-și investească economiile în Programul Fidelis, ediția din octombrie, vor beneficia de dobânzi atractive și neimpozabile. Astfel, pentru titlurile de stat în lei, dobânzile sunt de 6,95%, cu scadența la doi ani, 7,35%, cu scadența la 4 ani și de 7,7%, cu scadența la șase ani. Totodată, pentru titlurile în euro, dobânzile sunt de 3,9%, cu scadența la trei ani, 5%, cu scadența la cinci ani și de 6,3%, cu scadența la 10 ani.

În acest sens, Ministerul Finanțelor anunță tranșe speciale în lei și în euro pentru donatorii de sânge. Tranșa specială de titluri de stat Fidelis, emise în lei, cu scadență la doi ani, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 iunie 2025, va avea o dobândă de 7,95%.

Publicitate

‘Donatorii-investitori se bucură de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei’, se precizează în comunicat.

Totodată, persoanele care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități, precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă; veniturile obținute din deținerea titlurilor sunt neimpozabile și flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

‘Cifrele celor 9 ediții din 2025 dovedesc interesul crescut al românilor pentru modalitatea de economisire propusă de Ministerul Finanțelor: suma totală investită este de peste 18,32 miliarde de lei; 190.258 ordine de subscriere; 29.885 donatori – investitori și peste 1,720 miliarde de lei, suma totală investită de donatori-investitori.’, precizează ministerul de resort.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei – pentru emisiunea în lei, și de 100 de euro – pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Citeste mai mult

Administratie

Investiție verde și la Nicșeni: Administrația locală se apucă de construcția unui parc fotovoltaic de peste 1,85 milioane lei

Publicat

Publicitate

Administrația comunei Nicșeni a lansat procedura de licitație pentru execuția lucrărilor aferente proiectului „Parc fotovoltaic – Comuna Nicșeni”, o investiție menită să reducă semnificativ costurile cu energia electrică și să sprijine tranziția locală către surse regenerabile. Anunțul a fost făcut pe prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Proiectul, cu o valoare totală estimată la 1.851.447,05 lei, este finanțat prin Fondul de Modernizare, iar conform documentației tehnice, obiectivul constă în înființarea unei centrale electrice fotovoltaice de tip on-grid, cu o capacitate instalată de 234,76 kWp, care va fi racordată la rețeaua națională de distribuție a energiei electrice.

Lucrările prevăzute includ amenajarea terenului, construirea căilor de acces pentru mentenanță, împrejmuirea perimetrală și instalarea unui sistem de iluminat LED în jurul parcului. De asemenea, proiectul presupune montarea a 423 de panouri fotovoltaice, fiecare cu o putere de 555 Wp, susținute de o structură metalică specială.

În cadrul proiectului vor fi instalate optimizatoare de putere, patru invertoare trifazate de câte 60 kW, tablouri electrice secundare și un tablou electric general, cabluri de conexiune și prize de pământ, toate acestea urmând să asigure un sistem complet funcțional, conectat la Sistemul Energetic Național.

La finalizarea lucrărilor, parcul fotovoltaic va furniza energie curată pentru infrastructura publică locală, contribuind la scăderea emisiilor de carbon și la o mai bună eficiență energetică a comunei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending