Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (265)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264)

În primul capitol, „Orizontul poeziei”, Virgil Diaconu pleacă de la constatarea că cercetările asupra poeziei s-au canalizat pe două căi: 1. una care vizează subiectul creator, studiul realizându-se asupra poeziei ca operă finalizată; 2. alta care vizează procesul de naştere a poeziei, axându-se pe normele prin care poetul creează.  Cum cele două metode sunt, până la urmă, interdisciplinare, autorul declară  că nu ignoră nici-o modalitate fiindcă ambele urmăresc acelaşi lucru, „să dezvăluie fiinţa poeziei, să afle ce este ea”, ţinta fiind poezia modernă şi capacităţile creatoare care conduc la poezie. Mai întâi, Virgil Diaconu găseşte patru tipologii ale creatorului de poezie: 1. poetul inspirat (de muze, de divinitate, de un element oarecare etc., oricum, de o entitate exterioară); 2. daimonul poetic (luat ca entitate interioară, glasul din lăuntrul său ca gândire speculativ – filozofică); 3. harul creator (divinitatea i-a dat omului ceva în plus faţă de celelalte vieţuitoare, i-a dat harul ca o forţă care îl întrece, cum bine observa Platon: „poetul e o făptură uşoară, înaripată şi sacră, în stare să creeze ceva doar după  ce-l pătrunde harul divin şi îşi iese din sine părăsit de judecată”); 4. eu-l (eu-l poetic sau artistic, generator de valori absolute, şi eu-l psihologic sau empiric, ce ţine de simţirea personală. Primul eu este dat de „gândirea pătrunsă de  har divin”, al doilea de „gândirea raţională”). În definitiv, Virgil Diaconu vrea să ajungă la gândirea modernă, să desluşească fiinţa poeziei moderne şi să găsească ce pune în locul  inspiraţiei. Astfel că, pornind de la Platon şi trecând prin alţi teoreticieni, vorbeşte despre condiţia duală a poetului: 1. poetul ca om – „fiind „gândire raţională” (Platon), „aramă” (Rimbaud), „om care suferă” (T. S. Eliot), „eu psihologic” sau „eu empiric”(L. Rusu); poetul ca poet – fiind gândire creatoare „pătrunsă de har divin” (Platon), „trâmbiţă” sau „altcineva” (Rimbaud), „spirit care creează” (T. S. Eliot) , „eu poetic” sau „eu artistic” (L. Rusu).

Modernismul abandonează  prezenţa gândirii tradiţionale, a elementelor inspiratoare şi a harului divin ca  generatoare ale creaţiei, şi acceptă gândirea poetică „ce are capacitatea de a crea  prin propriile forţe, deci fără sprijinul muzelor-zeiţe, al harului insuflat, al inspiraţiei divine”. Marşând, după cum se vede, pe conceptul de gândire, axiomatizează Virgil Diaconu: „Gândirea poetică este singura răspunzătoare de intrarea în lume a poeziei. De aici încolo vom vorbi despre POEZIA MODERNĂ, aşadar despre poezia  care se face de la simbolism încoace”. Autorul găseşte trei tipuri de gândire: raţională, speculativă şi artistică. Cum cercetarea autorului are ca unul dintre obiectivele  principale creativitatea, acesta asociază fiecărui tip de gândire o funcţie creatoare: creativitatea gândirii raţionale, creativitatea gândirii speculative şi creativitatea gândirii artistice. Virgil Diaconu  include gândirea poetică sferei gândirii artistice, „aşadar creaţia gândirii care îşi manifestă codul poetic în toate cele trei dimensiuni ale semnului: expresie, ideaţie, referent”. Din această perspectivă,  orice analiză a poeziei moderne se face vizând stilistica expresiei (poezia ca artă poetică – artă a limbajului, expresie poetică), stilistica ideaţiei (poezia ca desfăşurare a lirismului – ideile poeziei manifestate prin  cele patru tipuri de lirism: ascensional, descensional, echilibrat = homeostazic şi contestatar = protestatar) şi stilistica referenţială (poezia ca viziune asupra existenţei – imaginaţia poetică ca producătoare a unei poezii tricefale: mimetică, spirituală sau ficţional-obscură).

Discursul eseistic concentrat în primul capitol al volumului  continuă cu puncte de vedere despre poezia performantă, poezia ratată,  poezia creată raţional (studiu de caz pe A. E. Poe), poezia pură (studiu de caz pe Paul Valery), prozaismul versificat (studiu de caz pe Rimbaud) şi viziunea sterilă (suprarealistă, a absurdului,  ermetică, banală,  pregnant mimetică, pregnant sau exclusiv morală, socială, didactică, pornografică etc.).  Dar chiar şi spiritului modern care, după unii, are toate calităţile,  Virgil Diaconu  îi descoperă două paliere: 1. spiritul modern autentic;  2.  spiritul modern fabricat, teribilist.

Publicitate

Autorul îşi pune  şi o altă întrebare: „Dar ce se întâmplă cu poezia după ce a fost încheiată de autorul ei?”  Tot Virgil Diaconu  vine  cu un răspuns: „Valorizarea lectorului face destinul în lume al operei”, (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade în zona seismică Vrancea

Publicat

Publicitate

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,6 s-a produs marți seara, la ora 16:13, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatrează agerpres.ro

Seismul a avut loc la adâncimea de 133,6 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 51 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 64 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 72 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

De la începutul lunii ianuarie, în România s-au produs 22 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,9.

Cel mai important cutremur din 2024, cu o magnitudine de 5,4 grade, a avut loc în județul Buzău în data de 16 septembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

DECIZIE: Consumul de droguri la volan, infracțiune DOAR dacă se demonstrează că au afectat capacitatea şoferului de a conduce

Publicat

Publicitate

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea şoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), citată de Agerpres.

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esentiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența in probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei, se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.

Sesizare de la Curtea de Apel Cluj

”Instanța supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunțarea unei botărâri prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substantelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal pentru realizarea cerintel esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenta unor substante psihoactive este suficient så se constate prezenta in probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influența asupra capacității de a conduce find prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putand fi combătută prin mijloace de proba stiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacități de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”, arată ÎCCJ.

Interpretări despre șoferi

De asemenea, Instanța supremă trebuie să răspundă la întrebarea: Dacă dispoziția aflată sub influența unor substante psihoactive, din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este aiterată în urma consumului de substante psihoactive?.

Concret, sesizările se refereau la modul in care trebuie interpretată sintagma persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanțe psihoactive, respectiv dacă este necesar să se introducă un prag valoric pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența drogurilor, aşa cum este la consumul de alcool la volan.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenta unor substante psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Senatorul Cătălin Silegeanu în Parlamentul European: Viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a fost prezent astăzi, 27 ianuarie 2025, la Bruxelles, la invitația colegilor săi din Parlamentul European, pentru a participa la a doua ediție a evenimentului „Make Europe Great Again”. Prima ediție a acestui eveniment a avut loc la București, iar acum reunește patrioți, lideri și reprezentanți din toate țările membre ale Uniunii Europene, precum și din întreaga lume.

Într-un comunicat emis de AUR Botoșani către redacția noastră se precizează că în cadrul conferinței, senatorul Silegeanu a subliniat că „viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!”. Acesta a evidențiat importanța valorilor care definesc identitatea europeană: familia, credința creștină, libertatea și suveranitatea națională.

„Acest moment istoric este o oportunitate de a discuta și apăra valorile fundamentale care ne unesc și ne definesc ca europeni. Este timpul să ne unim și să construim împreună o mișcare istorică, pentru o Europă liberă, suverană și prosperă!”, a declarat senatorul.

Un subiect esențial abordat la eveniment a fost situația gravă din România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate fără ca publicului să i se prezinte vreo probă concretă. Senatorul Silegeanu a accentuat sprijinul partenerilor internaționali în lupta României pentru democrație, libertate și dreptate, subliniind că anularea alegerilor a atras atenția și îngrijorarea comunității internaționale.

„Europa nu aparține birocraților, ci popoarelor sale. Trebuie să ne asigurăm că democrația și libertatea sunt apărate și respectate peste tot în Europa”, a concluzionat Cătălin Silegeanu.

Evenimentul „Make Europe Great Again” continuă să fie un forum vital pentru discuții și colaborări între liderii europeni care își propun să consolideze o Europă a popoarelor, liberă și suverană.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A fost întocmită prima hartă seismică interactivă a României: În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Începând de astăzi România dispune de prima hartă interactivă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor”, a precizat ministrul Cseke Attila, relatează mediafax.ro. 

Harta este interactivă și va ajuta atât locuitorii să știe în ce zonă stau, cât și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru consolidări dacă localitățile sunt vizate de un cutremur, a explicat într-un comunicat de presă ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

În ce zonă a riscului seismic se află județul Botoșani

Conform hărții, majoritatea județului Botoșani este situată în zone cu un risc seismic scăzut, având valori ale accelerației terenului în intervalul 0.15 g – 0.20 g. Localități importante precum municipiile Botoșani, Dorohoi, Săveni sau Darabani se află în această zonă cu risc seismic redus.

Harta interactivă poate fi vizualizată AICI.

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, și fac un apel ferm către autoritățile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilități, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziție de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila, care a reiterat că finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.

Ce spun reprezentanții ministerului Dezvoltării

Guvernul a creat instrumente de finanțare pentru siguranța seismică, este responsabilitatea autorităților locale să aducă documentația necesară pentru proiecte mature care pot fi finanțate, a declarat Cseke Attila.

Publicitate

Până în prezent, dintre toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuințe și 3 școli din municipiul București sunt finanțate.

”Avem prea puține contracte la nivel național și la nivelul municipiului București, în condițiile în care Capitala țării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viața și siguranța oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reușim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în București”, a spus ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending