Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (262)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE  ÎNSEMNĂRI

Etnologul Costion Nicolescu, în ziarul  “Lumina” din 2 martie 2018, prezentând durerile sale privindu-i pe români şi România:  1. „lipsa de conştiinţă că se trag dintr-un neam bun şi că trebuie să vieţuiască în virtutea acestei nobile descendenţe”;  2. „lipsa de acurateţe în lucruri simple”;  3. „băşcălia fără limite”; 4. „încercarea de a se băga în lucruri pentru care nu au competenţă, cu aerul că le ştiu pe toate”; 5. „lipsa unor personalităţi politice cu adevărat remarcabile, lipsite de politicianism, înţelepte, echilibrate, smerite, cu reală frică de Dumnezeu, întru totul  jertfitoare”; 6. „căderea în capcana falselor valori sau a nonvalorilor lumii contemporane, venite din spaţii culturale care-l ignoră pe Dumnezeu”; 7. „asimilarea fără discernământ a unor propuneri subculturale venite din lumea largă”; 8. „inadaptabilitatea la cultura urbană şi lipsa de rodire aferentă”; 9. „promovarea şi vizibilitatea excesivă a unor false valori sau a nonvalorilor”; 10. „faptul că România este împuţinată”;  11. „faptul că România nu este respectată de români, uneori fiind chiar pângărită de aceştia”;

Andrei Şerban, în „Dilema veche” nr. 740, identificând „oglinzile”  pentru piesa „Mult zgomot pentru nimic”  de  Shakespeare:  1. oglinda veche – pericolul de a trata o comedie shakespeariană cu manierisme şi clişee vechi care fac publicul să râdă la poantele cele mai vulgare şi obosite, reflectând astfel doar partea sordidă a vieţii”; 2. oglinda care estompează – „care acoperă ridurile devine periculoasă când ne identificăm prea mult cu ideea că se aşteaptă să jucăm o comedie uşoară şi veselă”; 3. oglinda strălucitoare, dar crăpată – „există întotdeauna tendinţa facilă de a-l cataloga pe Shakespeare drept contemporanul nostru”; 4. oglinda de bâlci – „ne încurajează să râdem, să ne scuturăm de prostie, de fals şi pretenţiozitate, să ne recunoaştem mica ipocrizie şi marea minciună, să râdem de noi înşine şi astfel să ne curăţăm puţin, să simţim gustul normalităţii”; 5. oglinda care dispare – „iată linia de sosire… de fapt, pentru asta lucrăm în teatru: ca oglinda să dispară în fiecare seară sub ochii noştri”; 

Răzvan Theodorescu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 3 din 2018, nominalizează câteva tipuri de naţionalism: 1. naţionalismul unificator – „italian şi german din vremea unor Cavour şi Bismarck”; 2. naţionalismul republican – al generalului de Gaulle; 3. naţionalismul de diasporă – „al armenilor, evreilor şi grecilor”; 4. Put America first – „al lui Clinton, de care nu este foarte departe azi Donald Trump”; 5. naţional-socialismul nazist; 6. naţional-comunismul totalitar; 7. naţionalismul populist „de fapt, extremiste, din Franţa, Austria sau Olanda”; 

Adrian Dinu Rachieru, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 3 din 2018, despre Nichita Stănescu: 1. „violentând limbajul şi clasicizându-se, şi-a estompat în timp forţa de şoc, dar, şi-a păstrat impactul şi prospeţimea lirismului, trăind, într-un dulce abandon, mirajul poeziei”; 2. Libertăţile pe care şi le-a oferit au impus un stil: filosofard, elegiac, inflaţionar, cultivând un vizionarism care, fixat în starea de mirare, conserva cu tandreţe imperfecţiunea”; 3. „cosmoidul stănescian invoca salvator dreptul la timp”; 4. „magician, inventiv şi cogitativ, poetul stănescizează fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi, exerciţii de silogistică, realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii”; 5. „vorbind de limbaj, a promovat un modernism radical şi a provocat un mit pe care, de altfel, l-a încurajat”; 6. „un mare risipitor, un poet viu, producând un fenomen de contaminare”; 7. „s-a vrut poet fără efort, dezvoltând o imensă energie poetică”; 8. „a fost, neîndoielnic, o existenţă poetică”; 9. „un timpan armonios, genial şi prolix”; 10. „revoluţia stănesciană a marcat o mutaţie a viziunii poetice”; 11. „ne-a apropiat, alături de congenerii săi, de lirismul autentic, redescoperind modernismul interbelic, refăcând punţile de legătură cu o tradiţie fracturată”;

Publicitate

Cornelia Elena Topală, în “Dilema veche” nr. 743 din 2018, despre George Călinescu: “Pe strada Vlădescu era şi casa lui George Călinescu. Mahalaua îl numea “nebunul de la casa cu icoană” pentru că pe deasupra unui gard înalt care o separa de restul lumii se vedea sus pe zidul de la stradă o mare icoană a Sfântului Gheorghe. Călinescu obişnuia să iasă vara la poartă în sort şi papuci şi să-şi privească vecinii. (…) A mai rămas în picioare doar casa lui Călinescu, dar icoana de pe calcanul ei a fost luată, gardul înlocuit cu unul de fier forjat şi farmecul ei a fost anulat. Deşi în ea se află un sediu al Institutului “George Călinescu”. Măcar pentru că cei de dinăuntru se ocupă cu arta scrisului poate ar fi trebuit să fie păstrat spiritul celui care a locuit-o”;

Marin Ifrim îmi trimite cartea în care sunt strânse rezultatele dialogului pe care i l-a propus Ion Aldeniu (“Astă seară la Teatrul “George Ciprian”. Dialog cu scriitorul Marin Ifrim”, Ed. “Liric Graph”, Făurei, 2018). Reţinem câteva reflecţii / reflexii despre arta teatrală: 1. “Teatrul nu este o iluzie şi nici o chestiune de cultură generală, e ceva regesc, divin”; 2. “Uneori teatrul e mult mai palpabil decât viaţa reală, domină timpul”; 3. “Cred că fiecare om e actor chiar şi numai prin faptul că îşi joacă propria sa viaţă”; 4. “Teatru e ceva sfânt. E ceva aşa de rafinat încât nu poate fi definit decât theoretic” 5. “Mie îmi plac toţi tinerii care au curajul, dorinţa şi voinţa de a fi pe scenă”; 6.”Dacă ar depinde de mine i-aş îndrepta pe tineri mai mult spre teatru şi mai puţin spre poezie. Poezie destulă se găseşte şi în teatru”; 7. “Când m-am angajat la teatru, eram destul de mut. Am plecat de acolo cu o retorică teatrală bine însuşită”; 8. “Teatrul are o întindere culturală la fel de mare ca însăşi literatura universală”; 9. “Teatrul este o fabrică de cultură”; 10. “Nu cred că putem vorbi despre un “portret ideal”. Actorii sunt plini de neprevăzut”; 11. “Fiecare vedetă are un fel ideal de a se portretiza, restul vine dinspre public”; 12. “Marii actori se trag unii din alţii, unii după alţii. Ei sunt o formă culturală vitală a naţiei”; 13. “Ca să scrii teatru, sau măcar să frecventezi această specie literară, în bibliotecă sau în sala de spectacole, trebuie să ai o predispoziţie spre partea nevăzută a lumii, a individului”; 14. “Teatrul formează caractere nu doar la actori, ci şi la umilii lor admiratori”; 15. “În teatru nu te poţi afirma aşa de uşor, e vorba despre o lumen ermetică, solidă, cu anumite cutume şi foarte calificată”; 16. “Teatrul nu înseamnă doar comedie, numai trimitere la moravuri şi numai “îndreptări morale”. Pentru mine teatru înseamnă educaţie”; 17. “ Teatrul ne face să supravieţuim fără umilinţe autentice” etc.;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rata șomajului înregistrat la Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii septembrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.944 șomeri (din care 2.297 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.944 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 879 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.065 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.528 șomeri provin din mediul rural și 1.416 sunt din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.944
< 25 ani    438
între 25-29    197
între 30-39    788
între 40-49       1.330
între 50-55 1.062
peste 55 ani       1.129

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,12%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,36% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 15,41%,  cei cu învățământ profesional 15,92%,cei cu studii superioare sunt 3,01% iar cei cu învățământ postliceal  1,17% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 331 persoane foarte greu ocupabile, 3.323 greu ocupabile,1.262 mediu ocupabile, iar 28 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa www.anofm.ro/AJOFM Botoșani .

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Cine sunt cei 14 politicieni care cer voturile românilor

Publicat

Publicitate

Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an începe vineri, la ora 00,00, şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7,00. 14 politicieni s-au înscris în cursa pentru președinția României, scrie alba24.ro.

Reamintim că alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.

Televiziunea Română intenționează să organizeze o dezbatere la care să fie invitați cei 14 candidați la alegerile prezidențiale, a precizat directorul general Dan Cristian Turturică.

Pe 24 noiembrie, românii vor putea alege viitorul preşedinte al României dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală – 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, transmite Agerpres.

Aceasta este următoarea:

Publicitate
  • poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
  • poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
  • poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
  • poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
  • poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
  • poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
  • poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
  • poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
  • poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
  • poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
  • poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
  • poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
  • poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
  • poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Pentru derularea campaniei electorale, Biroul Electoral Central a stabilit o serie de măsuri.

ncepe campania electorală: măsuri dispuse de BEC

Astfel, este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot.

Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.

Publicitate

La alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, primarii asigură competitorilor electorali panouri electorale distincte de cele amplasate pentru asigurarea locurilor de afişaj electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an.

Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral.

Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Totodată, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.

De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.

După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC.

În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.

Citeste mai mult

Eveniment

Șase mandate de percheziție în județul Botoșani, într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală

Publicat

Publicitate

În cursul zilei de astăzi, 24 octombrie 2024, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), în cadrul operațiunii Jupiter, se desfășoară 36 de acțiuni operative, fiind efectuate 232 de percheziții, și emise 51 de mandate de aducere în diverse orașe din țară.

Acțiunile menționate reprezintă un efort coordonat pentru combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, spălării banilor, infracțiunilor de fals, precum și al contrafacerilor, infracțiunilor de mediu și fraudelor informatice. De asemenea, sunt vizate și infracțiunile infracțiuni de obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, proxenetism, tâlhărie calificată, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, împreună cu ofițerii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, pun în executare 6 mandate de percheziție în județul Botoșani, într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală.

În acest caz, se reține faptul că în anul 2023, administratorul unei societăți comerciale de pe raza județului Botoșani a evidențiat în actele contabile, documentele legale de achiziții de mărfuri în valoare de 2.345.245 lei, ce nu au la bază operațiuni reale, creând bugetului de stat un prejudiciu un cuantum de 193.644 lei.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

„Ziua recoltei” la Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona. Peste 150 de copii au organizat o expoziție cu fructe și legume

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, alături de cei de la grădiniță, au reușit și anul acesta să aducă un omagiu Toamnei și au „țesut” împreună o expoziție, ingrediente fiind bogăția de fructe, legume, frunze și culori ale toamnei. Acțiunea a luat naștere din dorința cadrelor didactice din liceu și grădiniță de a transmite copiilor principalele repere ale acestui minunat anotimp, să le ofere experiențe care să le rămână întipărite în suflete.

Elevii claselor primare Step by Step ai Liceului Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt și cei de la grădiniță , îndrumați de cadrele didactice au sărbătorit în Săptămâna verde Ziua recoltei. In acest sens cei peste 150 de copii au organizat o expoziție cu fructe și legume, precum și dovleci sculptați.

Activitatea s-a finalizat în pași de dans precum și cu acordarea de diplome.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending