Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (262)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE  ÎNSEMNĂRI

Etnologul Costion Nicolescu, în ziarul  “Lumina” din 2 martie 2018, prezentând durerile sale privindu-i pe români şi România:  1. „lipsa de conştiinţă că se trag dintr-un neam bun şi că trebuie să vieţuiască în virtutea acestei nobile descendenţe”;  2. „lipsa de acurateţe în lucruri simple”;  3. „băşcălia fără limite”; 4. „încercarea de a se băga în lucruri pentru care nu au competenţă, cu aerul că le ştiu pe toate”; 5. „lipsa unor personalităţi politice cu adevărat remarcabile, lipsite de politicianism, înţelepte, echilibrate, smerite, cu reală frică de Dumnezeu, întru totul  jertfitoare”; 6. „căderea în capcana falselor valori sau a nonvalorilor lumii contemporane, venite din spaţii culturale care-l ignoră pe Dumnezeu”; 7. „asimilarea fără discernământ a unor propuneri subculturale venite din lumea largă”; 8. „inadaptabilitatea la cultura urbană şi lipsa de rodire aferentă”; 9. „promovarea şi vizibilitatea excesivă a unor false valori sau a nonvalorilor”; 10. „faptul că România este împuţinată”;  11. „faptul că România nu este respectată de români, uneori fiind chiar pângărită de aceştia”;

Andrei Şerban, în „Dilema veche” nr. 740, identificând „oglinzile”  pentru piesa „Mult zgomot pentru nimic”  de  Shakespeare:  1. oglinda veche – „pericolul de a trata o comedie shakespeariană cu manierisme şi clişee vechi care fac publicul să râdă la poantele cele mai vulgare şi obosite, reflectând astfel doar partea sordidă a vieţii”; 2. oglinda care estompează – „care acoperă ridurile devine periculoasă când ne identificăm prea mult cu ideea că se aşteaptă să jucăm o comedie uşoară şi veselă”; 3. oglinda strălucitoare, dar crăpată – „există întotdeauna tendinţa facilă de a-l cataloga pe Shakespeare drept contemporanul nostru”; 4. oglinda de bâlci – „ne încurajează să râdem, să ne scuturăm de prostie, de fals şi pretenţiozitate, să ne recunoaştem mica ipocrizie şi marea minciună, să râdem de noi înşine şi astfel să ne curăţăm puţin, să simţim gustul normalităţii”; 5. oglinda care dispare – „iată linia de sosire… de fapt, pentru asta lucrăm în teatru: ca oglinda să dispară în fiecare seară sub ochii noştri”; 

Răzvan Theodorescu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 3 din 2018, nominalizează câteva tipuri de naţionalism: 1. naţionalismul unificator – „italian şi german din vremea unor Cavour şi Bismarck”; 2. naţionalismul republican – al generalului de Gaulle; 3. naţionalismul de diasporă – „al armenilor, evreilor şi grecilor”; 4. Put America first – „al lui Clinton, de care nu este foarte departe azi Donald Trump”; 5. naţional-socialismul nazist; 6. naţional-comunismul totalitar; 7. naţionalismul populist – „de fapt, extremiste, din Franţa, Austria sau Olanda”; 

Adrian Dinu Rachieru, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 3 din 2018, despre Nichita Stănescu: 1. „violentând limbajul şi clasicizându-se, şi-a estompat în timp forţa de şoc, dar, şi-a păstrat impactul şi prospeţimea lirismului, trăind, într-un dulce abandon, mirajul poeziei”; 2. Libertăţile pe care şi le-a oferit au impus un stil: filosofard, elegiac, inflaţionar, cultivând un vizionarism care, fixat în starea de mirare, conserva cu tandreţe imperfecţiunea”; 3. „cosmoidul stănescian invoca salvator dreptul la timp”; 4. „magician, inventiv şi cogitativ, poetul stănescizează fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi, exerciţii de silogistică, realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii”; 5. „vorbind de limbaj, a promovat un modernism radical şi a provocat un mit pe care, de altfel, l-a încurajat”; 6. „un mare risipitor, un poet viu, producând un fenomen de contaminare”; 7. „s-a vrut poet fără efort, dezvoltând o imensă energie poetică”; 8. „a fost, neîndoielnic, o existenţă poetică”; 9. „un timpan armonios, genial şi prolix”; 10. „revoluţia stănesciană a marcat o mutaţie a viziunii poetice”; 11. „ne-a apropiat, alături de congenerii săi, de lirismul autentic, redescoperind modernismul interbelic, refăcând punţile de legătură cu o tradiţie fracturată”;

Publicitate

Cornelia Elena Topală, în “Dilema veche” nr. 743 din 2018, despre George Călinescu: “Pe strada Vlădescu era şi casa lui George Călinescu. Mahalaua îl numea “nebunul de la casa cu icoană” pentru că pe deasupra unui gard înalt care o separa de restul lumii se vedea sus pe zidul de la stradă o mare icoană a Sfântului Gheorghe. Călinescu obişnuia să iasă vara la poartă în sort şi papuci şi să-şi privească vecinii. (…) A mai rămas în picioare doar casa lui Călinescu, dar icoana de pe calcanul ei a fost luată, gardul înlocuit cu unul de fier forjat şi farmecul ei a fost anulat. Deşi în ea se află un sediu al Institutului “George Călinescu”. Măcar pentru că cei de dinăuntru se ocupă cu arta scrisului poate ar fi trebuit să fie păstrat spiritul celui care a locuit-o”;

Marin Ifrim îmi trimite cartea în care sunt strânse rezultatele dialogului pe care i l-a propus Ion Aldeniu (“Astă seară la Teatrul “George Ciprian”. Dialog cu scriitorul Marin Ifrim”, Ed. “Liric Graph”, Făurei, 2018). Reţinem câteva reflecţii / reflexii despre arta teatrală: 1. “Teatrul nu este o iluzie şi nici o chestiune de cultură generală, e ceva regesc, divin”; 2. “Uneori teatrul e mult mai palpabil decât viaţa reală, domină timpul”; 3. “Cred că fiecare om e actor chiar şi numai prin faptul că îşi joacă propria sa viaţă”; 4. “Teatru e ceva sfânt. E ceva aşa de rafinat încât nu poate fi definit decât theoretic” 5. “Mie îmi plac toţi tinerii care au curajul, dorinţa şi voinţa de a fi pe scenă”; 6.”Dacă ar depinde de mine i-aş îndrepta pe tineri mai mult spre teatru şi mai puţin spre poezie. Poezie destulă se găseşte şi în teatru”; 7. “Când m-am angajat la teatru, eram destul de mut. Am plecat de acolo cu o retorică teatrală bine însuşită”; 8. “Teatrul are o întindere culturală la fel de mare ca însăşi literatura universală”; 9. “Teatrul este o fabrică de cultură”; 10. “Nu cred că putem vorbi despre un “portret ideal”. Actorii sunt plini de neprevăzut”; 11. “Fiecare vedetă are un fel ideal de a se portretiza, restul vine dinspre public”; 12. “Marii actori se trag unii din alţii, unii după alţii. Ei sunt o formă culturală vitală a naţiei”; 13. “Ca să scrii teatru, sau măcar să frecventezi această specie literară, în bibliotecă sau în sala de spectacole, trebuie să ai o predispoziţie spre partea nevăzută a lumii, a individului”; 14. “Teatrul formează caractere nu doar la actori, ci şi la umilii lor admiratori”; 15. “În teatru nu te poţi afirma aşa de uşor, e vorba despre o lumen ermetică, solidă, cu anumite cutume şi foarte calificată”; 16. “Teatrul nu înseamnă doar comedie, numai trimitere la moravuri şi numai “îndreptări morale”. Pentru mine teatru înseamnă educaţie”; 17. “ Teatrul ne face să supravieţuim fără umilinţe autentice” etc.;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Semnele care arată că ar trebui să îți schimbi locul de muncă și pe care nu este bine să le ignori

Publicat

acum 52 de minute

vineri, 30.01.2026

de

Publicitate

Semnele care arată că ar trebui să îți schimbi locul de muncă: Specialiștii spun că lipsa motivației, stagnarea profesională și mediul toxic de lucru sunt elemente care nu ar trebui ignorate, scrie alba24.ro.

De la începutul lunii și până acum au fost înregistrate în România un milion de aplicări, nivel cu aproape 15% mai mare decât în luna ianuarie a anului trecut.

Candidații din segmentul entry – level sunt cei care au cea mai mare nevoie de un job nou, potrivit reprezentanților platformei eJobs.

Este vorba atât despre candidații foarte tineri, care nu au mai lucrat niciodată, cât și despre cei care nu au o specializare concretă și sunt compatibili cu job-uri pentru care nu este nevoie de mai mult de doi ani de experiență.

La polul opus sunt cei cu experiență mai mare de 5 ani care sunt mai fidelizați în raport cu locul de muncă.

Semnele care arată că ar trebui să îți schimbi locul de muncă
Decizia de a schimba locul de muncă nu vine, de regulă, peste noapte, scrie Forbes, care citează o cercetare recentă.

Publicitate

Pentru mulți oameni, este rezultatul unei acumulări lente de frustrări, oboseală și nemulțumiri care, la un moment dat, devin imposibil de ignorat.

Deși stabilitatea este importantă, rămânerea într-un loc de muncă nepotrivit poate avea costuri serioase, nu doar profesionale, ci și personale.

Unul dintre primele semne clare este lipsa motivației. Dacă duminica seara a devenit constant o sursă de anxietate, iar ideea de a merge la birou îți provoacă mai degrabă stres decât interes, este posibil ca jobul actual să nu mai răspundă nevoilor tale.

Demotivarea constantă nu este un moft, ci un indicator că ceva nu funcționează.

Vezi și: De ce urâm ziua de luni. Motive comune pentru care oamenii au aversiune față de această zi

Un alt semnal important este stagnarea profesională. Atunci când simți că nu mai ai ce învăța, că responsabilitățile tale nu evoluează și că oportunitățile de creștere sunt inexistente, munca începe să devină o rutină seacă.

Pe termen lung, lipsa provocărilor afectează nu doar cariera, ci și stima de sine profesională.

Mediul de lucru joacă, de asemenea, un rol esențial. Conflictele permanente, comunicarea deficitară, lipsa respectului sau un management toxic pot transforma orice job într-o sursă de epuizare.

Dacă tensiunile sunt constante și nu există deschidere reală pentru schimbare, este posibil ca problema să nu mai poată fi rezolvată din interior.

Un semn adesea trecut cu vederea este impactul asupra vieții personale și sănătății. Oboseala cronică, insomnia, iritabilitatea sau problemele de concentrare pot fi consecințe directe ale unui loc de muncă nepotrivit. Atunci când jobul începe să îți afecteze relațiile sau starea de bine, schimbarea devine o necesitate, nu un capriciu.

Desigur, aspectul financiar contează. Dacă munca depusă nu mai este reflectată corect în salariu, iar perspectivele de creștere sunt nule, frustrarea se adâncește.

În astfel de situații, o reevaluare a poziției tale pe piața muncii este firească.

Schimbarea locului de muncă nu înseamnă eșec, ci adaptare. Piața muncii este dinamică, iar carierele nu mai sunt trasee liniare, așa cum erau odinioară.

Important este ca decizia să fie luată informat, cu un plan clar și nu din impuls.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur

Publicat

acum o oră

vineri, 30.01.2026

de

Publicitate

Cei între sfinți Părinții noștri Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) sunt cunoscuți ca Sfinții Trei Ierarhi pentru poziția de recunoaștere specială pe care o au în Biserica Ortodoxă.

Prăznuirea lor împreună se face la data de 30 ianuarie. În secolul al XI-lea s-au reactivat cu putere la Constantinopol dispute mai vechi legate de întrebarea „care dintre cei trei ierarhi ar fi cel mai mare?” Cum aceste discuții aprinse nu mai încetau, Dumnezeu a îngăduit ca cei trei ierarhi să-i apară sfântului Ioan Mauropous, episcopul Evhaitelor (Ioan Evhaitul 14 iunie sau 5 octombrie), în anul 1084, și i-au spus că ei trei sunt egali în fața lui Dumnezeu: „Nu este nici o separare și nici o dezbinare între noi”.

Astfel, sfântul Ioan Mauropous a ales data de 30 ianuarie ca zi de prăznuire comună. Aceasta a fost primită de toți, iar disputele în această privință s-au stins în capitala imperiului. Cele două canoane de la utrenia praznicului Sfinților Trei Ierarhi sunt atribuite sfântului Ioan Evhaitul. Sfinții Trei Ierarhi sunt considerați ca fiind ocrotitori ai instituțiilor de învățământ teologic.

Multe biserici din întreaga lume, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Trei Ierarhi. În România, printre cele mai vestite lăcașuri cu acest hram se numără Biserica „Trei Ierarhi” (Iași) – cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu, o adevărată o bijuterie arhitectonică – și Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Citeste mai mult

Administratie

Iluminat public modern la Gorbănești: Investiție de aproape un milion de lei pentru eficiență și siguranță

Publicat

acum 12 ore

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Comuna Gorbănești face un pas important spre modernizare și eficiență energetică. Primarul Ionuț Melinte a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public în Comuna Gorbănești, Județul Botoșani”.

Contractul a fost semnat în prezența președintelui Administrația Fondului pentru Mediu, Florin Bănică, iar valoarea totală a investiției se ridică la 996.238 de lei.

Prin acest proiect, administrația locală își propune să schimbe radical aspectul nocturn al localităților din comună și să reducă semnificativ costurile de întreținere ale rețelei de iluminat public.

Investiția presupune instalarea de corpuri de iluminat LED de ultimă generație, care vor duce la o reducere a consumului de energie cu peste 50%. În același timp, modernizarea va contribui la creșterea siguranței rutiere și pietonale, printr-o vizibilitate mai bună pe drumurile publice.

Un alt element important al proiectului este implementarea unui sistem de telegestiune, care va permite monitorizarea și controlul de la distanță a întregii rețele de iluminat, facilitând intervențiile rapide în cazul apariției unor defecțiuni.

Economiile realizate la factura de energie electrică vor putea fi redirecționate către alte proiecte de infrastructură necesare comunității, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a comunei Gorbănești.

Publicitate

„Continuăm să atragem fonduri pentru Gorbănești”, a transmis primarul Ionuț Melinte, mulțumind locuitorilor pentru sprijin și încredere.

Citeste mai mult

Eveniment

Veste bună pentru primari: Zonele protejate, stabilite doar cu acordul primarilor și al comunităților locale

Publicat

acum 12 ore

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Zonele prioritare pentru biodiversitate vor putea fi desemnate doar după consultarea autorităților locale și cu acordul comunităților afectate, a anunțat Ministerul Mediului. Proiectul privind noile zone protejate a fost transmis spre avizare interministerială și introduce reguli clare privind utilizarea terenurilor de către locuitori, relatează alba24.ro.

Actul normativ reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Potrivit ministerului, proiectul de Ordonanță:

  • stabilește cadrul legal pentru delimitarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin PNRR
  • permite o abordare flexibilă, adaptată realităților din teren, prin definirea unor zone strict protejate și a unor zone cu management activ
  • consacră un model de implementare bazat pe acord instituțional și susținere locală.

Cum vor putea utiliza locuitorii terenurile

„Schimbăm paradigma complet față de cum au fost făcute lucrurile până acum. Da, avem un jalon de îndeplinit prin PNRR și da, ne dorim să protejăm comorile noastre naționale, dar nu împotriva comunităților locale, ci alături de ele.

Am promis că vom alege consensul și asta e ce am pus și în proiectul de Ordonanță pe care l-am transmis în Guvern. Am ales deliberat o abordare bazată pe consens, nu pe impunere, așadar.

Vom avea dezbateri, iar zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi declarate, acolo unde există acord și unde comunitățile locale sunt parte a soluției. De asemenea, este introdus explicit conceptul de management activ, pentru ca oamenii să își poată continua activitățile tradiționale: cosit, pășunat, utilizări locale ale terenurilor.

Publicitate

Protejarea biodiversității nu înseamnă blocarea dezvoltării locale. Vom îndeplini acest jalon alături de primari, alături de comunități, cu respect pentru natură și pentru oameni, deopotrivă”, a declarat ministra mediului, Diana Buzoianu.

Consultări cu primari și comunități locale

În ultimele luni, au fost primite numeroase observații de la primari, precizează ministerul. O parte dintre ele sunt incluse în limitele care vor fi propuse.

”În mod concret, pentru că ne-am angajat să fie adoptate limitele zonelor prioritare pentru biodiversitate cu acordul comunităților, vom avea adoptate limitele abia după ce se găsește o soluție acceptată de toți actorii implicați. Ne dorim, așadar, să respectăm și natura, dar să nu blocăm proiecte de dezvoltare de la nivel local.

În această perioadă, au loc consultări reale și structurate cu autoritățile locale, cu implicarea prefecților, a primăriilor și a consiliilor județene, iar limitele propuse au fost ajustate pe baza observațiilor primite din teritoriu”, a mai transmis ministerul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending