Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (257)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIUETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Am citit cartea de poezii a lui Samuel Pascariu, o carte de debut în acest gen şi intitulată  „Eroare” (Editura „Smart Publishing”, Bucureşti, 2017, ilustraţii Sabina Cânipariu). Reţin: 1. „Trece-o oră, trece două, în suflet încă îmi plouă”; 2. „Antibioticul meu este zâmbetul tău”; 3. „Ochii ăia frumoşi pe care i-am văzut săptămâna trecută la trecerea de pietoni”; 4. „Înot în albastru şi sper să nu mă înec”; 5. „ Cerul roşiatic precum buzele tale”; 6. „Calc pe asfalt  cum mi-ai călcat sufletul”; 7. „Am dezbrăcat-o uşor de haine şi am găsit o inimă mică şi tristă”; 8. „Uscat, ca un copac bătrân, stă sufletul meu”; 9. „În ceasul acesta ce mai contează plânsul când ai pierdut ceea ce era mai valoros: surâsul”;

Ionuţ Orăscu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, descoperă la Eugen Suciu poemul definiţie: „Poeme cu substrat ontologic, disecând arii ale inconştientului, traduse lucid în versuri încărcate de substanţă, reci însă, prin refuzul oricărei concesii pentru transparenţă”;

Reţin o poezie publicată de Emilian Mirea în „Ramuri” nr. 2 din 2018: „Când scriu poezie parcă rup / bucăţi de carne din mine // fiecare vers e ca o muşcătură adâncă / a unui animal sălbatic –  / aproape că ţâşneşte sângele / într-un carnagiu îngrozitor / al ţesuturilor care mă ţin în viaţă //  din când în când / mă opresc şi aştept / ca la semafor /  să văd cum se mai simte poezie – / dacă trebuie să-i mai fac respiraţie / gură la gură sau dacă / pot s-o păstrez / în continuare / ca metresă / cât m-o mai ţine / balamalele” („când scriu poezie”);

Publicitate

Scriitorul şi PROFESORUL meu de Limba şi literatura română din liceu, DL. VASILE  LEFTER,  îmi trimite câteva rânduri după ce a citit mai multe cronici ale mele, dar mai ales despre cea apărută în recentul număr al revistei „Hyperion”: Salut, dragul meu filolog, Georgică! Ți-am citit cronica, constatând încă o dată că e timpul să scoți un volum exclusiv de critică. Lecturile și cultura ta universală îți permit să scrii despre orice scriitor. Ai un discurs critic elevat, faci trimiteri culturale cu mare ușurință, ai forță asociativă. Ce nu ai?  Puțină aciditate, puțină răutate a criticului de care trebuie să se țină seamă. O cronică deschide și poarta unui alt punct de vedere mai puțin favorabil. Un exemplu. Folosirea semnului întrebării înainte și după, model spaniol, nu cumva este găselnița lui Cezar Ivănescu? Criticul, după cum spunea George Calinescu, trebuie să emită mereu noi puncte de vedere asupra unei scrieri.Dacă ai scrie această cronică încă o dată, ai scrie la fel? Cred că nu!   Te-am dădăcit destul. Trage o înjurătură, spune că cei bătrâni sunt zaharisiți și gata!” Îi răspund  distinsului  meu PROFESOR din liceu: Domnule PROFESOR,  aveţi dreptate! Nu sunt acid în critica pe care o fac. Eu mi-am propus  ca demersul meu critic să conste într-o „explorare pozitivă” a oricărui text.  Două  evidenţe m-au făcut să procedez aşa: 1. Eu nu sunt licenţiat în filologie. În aceste condiţii mi-am luat ca aparat critic  de bază câteva discipline auxiliare ( sociologia, psihologia şi filozofia), aspect care este destul de evident. Dar, zic eu, în asta şi constă originalitatea  discursului meu; 2. Legat de 1, n-am abordat criteriile „Noii Critici”, care şi-a făcut apariţia  prin 1950, având ca metodă de lectură analiza de text, explicaţia textului,  relaţiile între cuvinte etc., cea folosită şi ca instrument pedagogic chiar şi de DVS., denumită, mai nou, „close reading”, specifică celor cu studii filologice. Studiile mele superioare (matematică şi fizică) îmi permit, cu succes zic eu, să abordez metoda „distant reading”, adică demersul tehnicist, bazat pe scheme, analogii, trimiteri la citate, la grafice, la statistici etc. Am momente când mai dau iama şi prin structuralism. Atât pot. Dar, vă asigur, cronicile mele sunt apreciate de autori;

Zilele acestea a  apărut revista „Lumină Lină / Gracious Light” nr. 1 din 2018 aflată sub directoratul lui Theodor Damian.  Sub titlul „Lectura ca modus vivendi”, directorul revistei publică o cronica la cartea mea, „Buzunarul cu idei”. Reţin: “Georgică Manole este un intelectual de calitate, un cercetător asiduu şi entuziast, fapt care  este reconfirmat şi de volumul  “Buzunarul cu idei” (Ed. Ştef, Iaşi, 2017, 284 pp.), o carte despre cărţi, de comentariu literar avizat unde sunt prezentaţi peste 40 de autori cu peste 50 de titluri, majoritatea dintre ei botoşăneni. Gânditor sistematic, Georgică Manole plasează autorii studiaţi în  context mai uşor sau mai greu de descoperit (el îl descoperă), cea ce reprezintă una din caracteristicile fundamentale ale criticii literare, dar în acelaşi timp face cu vizibilă dexteritate conecţii şi trimiteri la persoane, idei, cărţi ce ţin de domeniile literaturii, filosofiei, teologiei, psihologiei, sociologiei etc., conecţii care, după Martin Buber, reprezintă cheia filosofiei.

Cum bine spune în prefaţă, iar cititorul poate vedea  acest lucru cu prisosinţă, Georgică Manole citeşte cărţile despre care scrie (desigur, şi pe cele despre care nu scrie) cu ochiul spiritului (poate fi şi altfel? Poate da!).

Acesta e modul firesc al autorului de a lectura. Nu este ceva impus, care se face cu efort, este deci un modus operandi ce izvorăşte din modus vivendi, pentru că într-adevăr, Georgică Manole trăieşte ceea ce lecturează şi scrie ceea ce trăieşte, adică scrie din experienţa interioară a întâlnirii cu autorul citit, o experienţă uneori paradoxală prin aceea că nu numai cititorul lecturează textul dar şi textul îl citeşte pe cititor. Georgică Manole se lasă citit de textele pe care le citeşte, adică  afectat de ele şi aşa acestea intră definitiv în universul său interior din care apoi scrie pentru a împărtăşi celorlalţi ceea ce i s-a revelat numai lui.

“Buzunarul cu idei” este o bibliotecă vie ce se oferă lumii spre înobilare şi înfrumuseţare”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Alertă! Un bărbat de 48 de ani, din municipiul Botoșani, are nevoie de ajutor! Dacă l-ați văzut, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 48 de ani, din municipiul Botoșani, care a părăsit domiciliul astăzi, în jurul orei 12:00, iar până în prezent nu a revenit.

 

GABOR ANDREI DANIEL are următoarele semnalmente: 1,60 m înălțime, aproximativ 60 de kg, păr șaten, ochi căprui.

 

Acesta purta o geacă bleumarin, pantaloni negri de trening, căciulă neagră cu dungi portocalii, iar în picioare purta adidași negri cu dungi roșii.

 

Publicitate

Bărbatul are probleme medicale care nu îi permit să se orienteze în timp și spațiu.

 

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Direcțiile silvice care au ieșit în pierdere anul trecut vor fi DESFIINȚATE. Ministru: Bonusurile de la Romsilva vor fi eliminate

Publicat

Publicitate

Direcțiile silvice care au ieșit în pierdere anul trecut vor fi desființate, a anunțat miercuri ministrul Mediului, Mircea Fechet.  Bonusurile vor fi eliminate

Tot el a declarat după întâlnirea cu conducerea Romsilva, că începând cu anul acesta, instituția nu va mai acorda bonusuri.

Ministrul Mediului mai spune că toate acele Direcții Silvice care nu și-au făcut treaba și au ieșit în pierdere anul trecut vor fi desființate.

Acesta s-a arătat extrem de nemulțumit de activitatea Romsilva, transmite Digi24. El a spus că cifrele economice arată foarte prost pentru al treilea an la rând.

Vezi și: Primă de pensionare de 100.000 de euro pentru directorii Romsilva. Anunțul halucinant al ministrului Mircea Fechet
”Primul lucru pe care doresc să-l rezolvăm este legat de oprirea tuturor cheltuielilor nejustificate, fie că ne referim la prime, bonificații, premii de pensionare sau cu alte ocazii.

Am dispus astăzi (n.r conducerea) să discute cu reprezentanții sindicatelor și să se asigure că astfel de sume nu se vor plăti în anul 2025 și nici în viitor” a declarat Mircea Fechet.

Publicitate

Liste ”negre” cu pădurari care trebuie dați afară

”În timp ce discutăm, prin țară, prin diferite Ocoale Silvice se fac tot soiul de liste negre cu pădurari care ar trebui dați afară (…) 0ri eu cred că va trebui să ne asigurăm că luăm toate măsurile necesare la nivelul managementului Regiei.

După care, bineînțeles, dacă situația o va impune și analizând ocol cu ocol și analizând Direcție Silvică cu Direcție Silvică, putem să luăm măsuri care să ajungă până la ultimul angajat.

(…) Am hotărât ca nici o Direcție Silvică care a făcut pierderi în anul 2024, și sunt peste jumate, să nu mai existe”, a declarat ministrul Mediului.

Eliminarea bonusurilor și a sporurilor: nu se poate face fără modificarea Legii Silvicultorului

Ministrul susține că e nevoie de modificarea legii pentru ca toate sporurile să fie eliminate.

„Solicitarea mea a fost ca toate bonusurile să fie tăiate. Cred că fiecare leu pe care îl primești în cont trebuie să fie un leu muncit, indiferent dacă iei 1.000 de euro sau 5.000 de euro eu cred că nu există niciun motiv pentru care în 2025 o persoană să primească în cont alți bani decât cei ce i se cuvin ca urmare a salariului.

Din acest motiv suntem obligați să modificăm Legea statutului silvicultorilor, iar acest proces a demarat deja în interiorul ministerului și în paralel am dispus conducerii executive să renegocieze contractul colectiv de muncă și să elimine toate aceste bonusuri.

În 2025 nu vreau să văd niciun ordin de plata în dreptul căruia să scrie bonus la pensionare sau cu altă ocazie”, spune ministrul Mediului.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei suspecți REȚINUȚI în cazul jafului de la muzeul din Olanda. Detalii de ultimă oră din operațiune

Publicat

Publicitate

Trei suspecți REȚINUȚI: Poliția olandeză a reținut trei suspecți în dosarul jafului de la muzeul din Olanda.”După o vânătoare intensivă de patru zile, poliția a arestat trei bărbați în Olanda de Nord pentru spectaculosul furt de aur din Muzeul Drents din Assen, sâmbătă dimineață, informează alba24.ro.

Nu se știe încă dacă comorile furate au fost recuperate” scrie presa olandeză.

Informația a fost confirmată oficial de Muzeul din Drents.

”Suntem foarte fericiți de veștile pline de speranță despre arestările din Olanda de Nord. Avem un mare respect pentru serviciile de investigație care au tratat acest caz teribil atât de adecvat și așteptăm cu nerăbdare evoluții ulterioare. Găsirea intacte a operelor de artă furate ar fi un pas fantastic pentru toți cei implicați, nu doar pentru noi, ci mai ales pentru poporul român au precizat reprezentanții muzeului.
Suspecții au fost arestați în Heerhugowaard.

Reamintim că doi bărbați au aruncat în aer un zid al muzeului din Assen sâmbătă dimineață cu ajutorul explozibilului.

În mai puțin de trei minute au dispărut cu coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări dacice de aur.

Publicitate

O echipă de aproximativ 30 până la 35 de polițiști și specialiști lucrează la jaf încă de sâmbătă dimineață.

Presiunea asupra poliției a fost enormă, notează jurnaliștii olandezi. Au fost implicat forțe multinaționale. Polițiștii au vizionat înregistrări de pe camerele de supraveghere, atât din zilele anterioare jafului, cât și din ziua respectivă.

De asemenea, au vizionat imaginile de pe camerele din zonă, dar și de pe autostrăzi. încercând să afle traseul hoților.

Duminică, poliția a anunțat că tâlharii au folosit un Volkswagen Golf care fusese furat în Alkmaar.

Luni, în zona din apropiere au fost găsite două ciocane care, potrivit poliției, au fost folosite în jaf.

Marți seară, polițiștii au declarat cu mare certitudine în programul de televiziune Opsporing Verzocht că vinovații provin din Olanda de Nord.

În cele din urmă, miercuri, poliția a arătat noi imagini ale unui suspect într-un magazin de hardware din Assen.

Suspect în dosarul furtului de la Muzeul din Olanda. Fotografie dată publicității de autoritățile olandeze
Miercuri, trei suspecți au fost REȚINUȚI.

Printre cele mai interesante piese din expoziția de la Muzeul din Drents (Olanda), jefuit în urmă cu două zile, se află și Tezaurul dacic de la Lupu, dar și un colier braconat, recuperat de autorități, găsit la Cetatea de la Căpâlna, care însă nu au fost atinse.

Știre în curs de actualizare

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (321)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TREIZECI  DE ANI  DE „QUADRAT”

Editura „Quadrat” din Botoşani a împlinit 30 de ani. Pentru mine a rămas mereu un mister modalităţile de a alege numele unei edituri. Probabil că Dumitru Ivan a apelat la simbolul geometric al unei ferestre  pătrate. Citeam de curând o explicaţie a lui Mircea Moţ: „”o  fereastră pătrată, şi nu numai, chiar dreptunghiulară, trimite la „receptivitatea terestră”. Patru laturi şi patru puncte trimit la totalitatea lumii”. Platon spunea că „alături de cerc, pătratul întruchipează frumuseţea şi perfecţiunea”. Pitagora punea pătratul în legătură cu cifra patru, care „este  asociată  cu dreptatea, completitudinea şi împlinirea”.  Poate că Dumitru Ivan,   poetul Dumitru Ignat  şi tipograful Ion Siritean  au pornit  de la alte considerente.  Pentru a pune în evidenţă acest eveniment, Dumitru Ivan a publicat volumul „În pagini de carte” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2024).  Interesant este capitolul intitulat „Inventarul Bibliotecii „Quadrat” care cuprinde 510 volume, ceea ce înseamnă un ritm de aproximativ 17 cărţi pe an publicate sun egida editurii. Primele  trei volume au fost semnate de Constantin Rusu („Cântecul iubirii”, Dr. Nicolae Vlad („Psihopatiile în semnificaţia clinică şi relaţională” şi Constantin Cojocariu (De-a lungul anilor: Dascăli şi elevi”), iar ultimele trei volume  de Andreea Buiuc-Ţipişcă („Am scris despre tine”), Dumitru Ivan („În pagini de carte”) şi Ovidiu Chelaru („Memento Mori” nr. 12).  Parcurgând  lista, putem constata, după cum afirmă şi Dumitru Ivan,  că „sub egida Editurii „Quadrat” au apărut lucrări din domeniul medicinii, istorie şi monografie,  romane şi evocări,  poezii şi epigrame, cărţi didactice, critică şi istorie literară, lucrări cu conţinut tehnic, note de călătorie.”

Volumul conţine şi 13 cronici semnate de Dumitru Ivan la cărţile diferiţilor autori editaţi la „Quadrat., din care reţin  câte o apreciere : Simion Postea („timpul evocat şi-a pus amprenta sumbră o perioadă importantă din viaţa celor care pe atunci  simţeau acut nevoia de a creşte în linişte, pace şi bunăstare materială”), Gică Manole („pune sub lupă o scurtă dar densă perioada din Istoria Patriei, interval de timp marcat de prezenţa generalului Ion Antonescu”), Mihai Matei („autorul cărţii ne preumblă prin zona de excelentă frumuseţe” a Neamţului),   Ion Ilie („te simţi angajat în străbaterea labirintului în care munca era urmată de aroma roadelor pe care artistul în devenire învăţase să le aştepte”), Octavian Vitcu („simţim cum   sentimentul dragostei faţă de locul natal capătă dimensiuni şi se înalţă deasupra tuturor lucrurilor”), Clemenţa  Vasilică Ciubotariu („autoarea  prezintă relaţia suflet-gând, exprimă consideraţii despre poezie, creaţie şi gânduri, subliniind importanţa creaţiei divine”), Maria Panciuc Bucătaru („autoarea reprezentând pentru mine o materializare certă a creatorului sincer şi responsabil”, Simona-Luminiţa Ştefan („prin munca sa trece dincolo de limitele programei şcolare, studiile sale, sistematizările şi transpunerile mai apoi în pagini de carte  ale unor teme devenind piloni luminoşi pe traseul ascendent în predarea literaturii române”), Constantin Timofte („presară într-un închipuit dialog imagini de neuitat ce i-au înfrumuseţat anii copilăriei renăscute în zilele prezentului”), Filaret Prisăcaru („album cu valoare numismatică, istorică şi artistică”) etc.

Cititorii mai pot găsi şi un laudaţio adus  editurii şi directorului ei de scriitoarea Maria Panciuc-Bucătaru: „Uneori cuvintele nu ajung să putem exprima ceea ce purtăm în sufletele noastre. Dar pot spune că am fost un om norocos, am lucrat în linişte, nu  am fost supusă unor orgolii sau capricii ale unor editori din prezentul nostru destul de controversat. Am beneficiat de fluiditate, competenţe, respect pentru munca mea, trăind bucuriile şi aprecierile care mi-au întreţinut tonusul pentru realizarea misiunii pe care am avut-o. Alături de succesul meu literar mereu vor fi Editura „Quadrat”, Tipografia „Ria” cu acei oameni minunaţi cu care am colaborat.”

Publicitate

Botoşănenii, şi nu numai, ar trebui să fie mândri  de existenţa unei edituri în spaţiul eminescian şi de preocupările esenţiale şi permanente ale lui Dumitru Ivan privind cultura autentică pe care o promovează. Dumitru Ivan este un model exemplar care, prin „Quadrat”, dă sens şi semnificaţie a ceea ce înseamnă o editură.

La mulţi ani, „Quadrat”!

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending