Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (257)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIUETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Am citit cartea de poezii a lui Samuel Pascariu, o carte de debut în acest gen şi intitulată  „Eroare” (Editura „Smart Publishing”, Bucureşti, 2017, ilustraţii Sabina Cânipariu). Reţin: 1. „Trece-o oră, trece două, în suflet încă îmi plouă”; 2. „Antibioticul meu este zâmbetul tău”; 3. „Ochii ăia frumoşi pe care i-am văzut săptămâna trecută la trecerea de pietoni”; 4. „Înot în albastru şi sper să nu mă înec”; 5. „ Cerul roşiatic precum buzele tale”; 6. „Calc pe asfalt  cum mi-ai călcat sufletul”; 7. „Am dezbrăcat-o uşor de haine şi am găsit o inimă mică şi tristă”; 8. „Uscat, ca un copac bătrân, stă sufletul meu”; 9. „În ceasul acesta ce mai contează plânsul când ai pierdut ceea ce era mai valoros: surâsul”;

Ionuţ Orăscu, în „Ramuri” nr. 2 din 2018, descoperă la Eugen Suciu poemul definiţie: „Poeme cu substrat ontologic, disecând arii ale inconştientului, traduse lucid în versuri încărcate de substanţă, reci însă, prin refuzul oricărei concesii pentru transparenţă”;

Reţin o poezie publicată de Emilian Mirea în „Ramuri” nr. 2 din 2018: „Când scriu poezie parcă rup / bucăţi de carne din mine // fiecare vers e ca o muşcătură adâncă / a unui animal sălbatic –  / aproape că ţâşneşte sângele / într-un carnagiu îngrozitor / al ţesuturilor care mă ţin în viaţă //  din când în când / mă opresc şi aştept / ca la semafor /  să văd cum se mai simte poezie – / dacă trebuie să-i mai fac respiraţie / gură la gură sau dacă / pot s-o păstrez / în continuare / ca metresă / cât m-o mai ţine / balamalele” („când scriu poezie”);

Publicitate

Scriitorul şi PROFESORUL meu de Limba şi literatura română din liceu, DL. VASILE  LEFTER,  îmi trimite câteva rânduri după ce a citit mai multe cronici ale mele, dar mai ales despre cea apărută în recentul număr al revistei „Hyperion”: Salut, dragul meu filolog, Georgică! Ți-am citit cronica, constatând încă o dată că e timpul să scoți un volum exclusiv de critică. Lecturile și cultura ta universală îți permit să scrii despre orice scriitor. Ai un discurs critic elevat, faci trimiteri culturale cu mare ușurință, ai forță asociativă. Ce nu ai?  Puțină aciditate, puțină răutate a criticului de care trebuie să se țină seamă. O cronică deschide și poarta unui alt punct de vedere mai puțin favorabil. Un exemplu. Folosirea semnului întrebării înainte și după, model spaniol, nu cumva este găselnița lui Cezar Ivănescu? Criticul, după cum spunea George Calinescu, trebuie să emită mereu noi puncte de vedere asupra unei scrieri.Dacă ai scrie această cronică încă o dată, ai scrie la fel? Cred că nu!   Te-am dădăcit destul. Trage o înjurătură, spune că cei bătrâni sunt zaharisiți și gata!” Îi răspund  distinsului  meu PROFESOR din liceu: Domnule PROFESOR,  aveţi dreptate! Nu sunt acid în critica pe care o fac. Eu mi-am propus  ca demersul meu critic să conste într-o „explorare pozitivă” a oricărui text.  Două  evidenţe m-au făcut să procedez aşa: 1. Eu nu sunt licenţiat în filologie. În aceste condiţii mi-am luat ca aparat critic  de bază câteva discipline auxiliare ( sociologia, psihologia şi filozofia), aspect care este destul de evident. Dar, zic eu, în asta şi constă originalitatea  discursului meu; 2. Legat de 1, n-am abordat criteriile „Noii Critici”, care şi-a făcut apariţia  prin 1950, având ca metodă de lectură analiza de text, explicaţia textului,  relaţiile între cuvinte etc., cea folosită şi ca instrument pedagogic chiar şi de DVS., denumită, mai nou, „close reading”, specifică celor cu studii filologice. Studiile mele superioare (matematică şi fizică) îmi permit, cu succes zic eu, să abordez metoda „distant reading”, adică demersul tehnicist, bazat pe scheme, analogii, trimiteri la citate, la grafice, la statistici etc. Am momente când mai dau iama şi prin structuralism. Atât pot. Dar, vă asigur, cronicile mele sunt apreciate de autori;

Zilele acestea a  apărut revista „Lumină Lină / Gracious Light” nr. 1 din 2018 aflată sub directoratul lui Theodor Damian.  Sub titlul „Lectura ca modus vivendi”, directorul revistei publică o cronica la cartea mea, „Buzunarul cu idei”. Reţin: “Georgică Manole este un intelectual de calitate, un cercetător asiduu şi entuziast, fapt care  este reconfirmat şi de volumul  “Buzunarul cu idei” (Ed. Ştef, Iaşi, 2017, 284 pp.), o carte despre cărţi, de comentariu literar avizat unde sunt prezentaţi peste 40 de autori cu peste 50 de titluri, majoritatea dintre ei botoşăneni. Gânditor sistematic, Georgică Manole plasează autorii studiaţi în  context mai uşor sau mai greu de descoperit (el îl descoperă), cea ce reprezintă una din caracteristicile fundamentale ale criticii literare, dar în acelaşi timp face cu vizibilă dexteritate conecţii şi trimiteri la persoane, idei, cărţi ce ţin de domeniile literaturii, filosofiei, teologiei, psihologiei, sociologiei etc., conecţii care, după Martin Buber, reprezintă cheia filosofiei.

Cum bine spune în prefaţă, iar cititorul poate vedea  acest lucru cu prisosinţă, Georgică Manole citeşte cărţile despre care scrie (desigur, şi pe cele despre care nu scrie) cu ochiul spiritului (poate fi şi altfel? Poate da!).

Publicitate

Acesta e modul firesc al autorului de a lectura. Nu este ceva impus, care se face cu efort, este deci un modus operandi ce izvorăşte din modus vivendi, pentru că într-adevăr, Georgică Manole trăieşte ceea ce lecturează şi scrie ceea ce trăieşte, adică scrie din experienţa interioară a întâlnirii cu autorul citit, o experienţă uneori paradoxală prin aceea că nu numai cititorul lecturează textul dar şi textul îl citeşte pe cititor. Georgică Manole se lasă citit de textele pe care le citeşte, adică  afectat de ele şi aşa acestea intră definitiv în universul său interior din care apoi scrie pentru a împărtăşi celorlalţi ceea ce i s-a revelat numai lui.

“Buzunarul cu idei” este o bibliotecă vie ce se oferă lumii spre înobilare şi înfrumuseţare”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Accident la Flămânzi! Cinci persoane au fost evaluate de cadrele medicale

Publicat

Publicitate

Un accident rutier a avut loc, în urmă cu puțin timp, în orașul Flămânzi. În eveniment au fost implicate două mașini, în care se aflau, în total, cinci persoane.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ Botoșani.

Publicitate

 

Aceștia au constatat faptul că ambele autoturisme erau în afara părții carosabile, iar toate persoanele erau ieșite din interior.

 

Publicitate

Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

 

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Alexandra Huțu, candidat PSD la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Alexandra Huțu, deputatul și candidatul PSD pentru Senatul României.

Alexandra Huțu a vorbit despre inițiativele sale legislative din ultimii patru ani din Camera Deputaților dar și despre planurile sale ca viitor senator în Parlamentul Românei alături de unul dintre cei mai tineri primari ai PSD din județul Botoșani, primarul comunei Gorbănești, Ionuț Lucian Melinte.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending