Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (25)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2022.   Şi în acest număr nimic despre Eminescu. Ţinând cont de evoluţiile geopolitice, revista publică un apel al lui Victor Hugo, din 1863, intitulat „Armatei ruse”: „Soldaţi ruşi, redeveniţi oameni. Vi se oferă acum această onoare, nu o lăsaţi să vă scape. Ascultaţi, cât mai e încă timp. Dacă veţi duce mai departe acest război sălbatic; dacă voi, ofiţerilor, care sunteţi nişte suflete nobile, dar pe care un capriciu le poate ruina         şi-arunca-n Siberia; dacă voi, soldaţilor, ieri şerbi, astăzi sclavi, smulşi brutal de lângă mamele voastre, de lângă logodnicele voastre, de lângă familiile voastre, suferind cnutul, maltrataţi,  prost hrăniţi, condamnaţi pentru mulţi ani, cine ştie pentru cât timp, la efectuarea unui serviciu militar mai aspru în Rusia decât închisoarea prin alte părţi;  dacă voi,  care sunteţi nişte victime, luptaţi împotriva victimelor; dacă, în ora această sfântă în care venerabile Polonie se revoltă, în ora aceasta supremă în care trebuie să alegeţi între Petersburg, unde se află tiranul, şi Varşovia , unde se află libertatea; dacă, în acest conflict decisiv, vă nesocotiţi datoria, unica voastră datorie, fraternitatea; dacă vă alăturaţi cauzei ţarului, călăul lor şi al vostru;  dacă, oprimaţi cum sunteţi, singura învăţătură pe care aţi tras-o din o ruşine; dacă voi,  cu sabia-n mână, vă puneţi forţele-nşelate şi oarbe în slujba despotismului, monstru greoi şi alienat, care vă striveşte pe toţi, ruşi şi polonezi; dacă, în loc să întoarceţi armele şi să-l înfruntaţi pe măcelarul naţiunilor, zdrobiţi cu laşitate, dată fiind superioritatea arsenalului şi numărului vostru, acest eroic popor disperat, care-şi reclamă dreptul cel mai important, dreptul la patrie;  dacă, în plin secol al nouăsprezecelea, săvârşiţi asasinatul Poloniei; dacă faceţi acest lucru, luaţi aminte, bărbaţi ai armatei  ruse, veţi cădea, ceea ce vi se pare imposibil, chiar mai jos decât bandele de sudişti iar lumea civilizată vă va dispreţui! Crimele forţei sunt şi rămân crime; oroarea publică este o pedeapsă.

Soldaţi ruşi,  inspiraţi-vă de  la polonezi, nu-i combateţi. Ceea ce ridică-n Polonia în faţa voastră nu este un duşman, este un exemplu.”

„Lumina de duminică” nr. 13 (844) din 2022.  Pr. Ioniţă Apostolache  publică eseul „Eminescu şi rugăciunea sufletului însetat” cu referire la Tudor Nedelcea, un consacrat şi pasionat hermeneut al operei lui Mihai Eminescu, autor a numeroase lucrări şi studii despre poetul nostru naţional. Mă opresc la două citate reţinute de autor din Tudor Nedelcea:                  1. „Acumulând şi preluând critic întreaga problematică religioasă, el şi-a format o dogmatică personală – chiar dacă nu şi-a expus-o într-un sistem bine conturat – despre: Dumnezeu (Teologia), Iisus Hristos (Hristologia), Fecioara Maria (Mariologia), îngeri (Angelogia) demoni (Demonologia), moartea. Era atât de informat şi iniţiat asupra creştinismului sau a altor religii, încât i-a surprins chiar pe unii clerici. Argumentaţia teologico-filosofică din însemnările aflate în manuscrisele sale o regăsim în marea sa creaţie. În „Memento mori”, această panoramă a deşertăciunilor, teoretizată înaintea sa de Miron Costin şi Dimitrie Cantemir, Divinitatea se face prezentă, situată întotdeauna deasupra efemerităţii oricărui conducător, oricât de mare ar fi fost el pe acest pământ, cum este cel al Babilonului. Cititorul este plimbat prin locurile sfinte, prin vechiul Ierusalim, unde pot fi văzute personaje biblice – David, Solomon – poetul rege care „cânta pe Împăratul în hlamidă de lumină”, prin Grecia (cu „templele multicolore” arătate „zeilor din ceruri”), prin Roma antică, spre a poposi pentru mai multă vreme în Dacia, atât de dragă Poetului”; 2. „Eminescu îţi identifică strigătul cu un act de implorare a celor bântuiţi de valul istoriei, al celor ce plutesc pe marea vieţii, dar nu ca nişte naufragiaţi, ci înlăuntrul unei Nave ce-şi propune să biruiască furtunile, avându-l pe Hristos la cârmă şi pe Sfânta Sa Maică la proră. Să reţinem şi observaţia că „Rugăciune” nu e făcută în nume personal, ci este o invocare colectivă, poetul constituindu-se în exponent al celor cu care se simte solidar. Se poate lesne observa din aceste scurte popasuri în lirica eminesciană (deşi exemplele ar putea continua) că în viziunea eminesciană asupra religiei creştine se distinge o cale a credinţei a unei iubiri pure pentru Iisus Hristos (Dumnezeu-Fiul) şi pentru Sfânta Fecioară.  Este o dominantă a credinţei împământenite în spaţiul carpato-pontico-danubian odată cu ivirea pe scena lumii a poporului român”.

  Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult

Eveniment

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX

Publicat

Publicitate

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX, joi și vineri, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Simpozionului Internațional de Muzicologie din cadrul Festivalului Internațional ‘George Enescu’.

Reuniunea, coordonată de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, se desfășoară în Sala ‘Auditorium’ a Universității Naționale de Muzică București (UNMB), fiind organizată de ARTEXIM, în parteneriat cu UNMB și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Manifestare amplă, cu participare internațională, simpozionul oferă ocazia cunoașterii unor diverse și valoroase studii dedicate creației enesciene, prezentate în cadrul mai multor secțiuni, moderate de Olguța Lupu (UNMB), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Văidean (UNMB), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey) și James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/University of Oxford).

15 muzicologi invitați ai simpozionului prezintă, cu această ocazie, incursiuni în estetica enesciană, analize de lucrări ale marelui compozitor român, precum și influențe ale muzicii sale în creația altor compozitori, continuându-se astfel o tradiție însemnată a UCMR, a Festivalului ‘Enescu’ și a vieții culturale românești.

La această reuniune de înaltă ținută, prezintă comunicări Corneliu Dan Georgescu (Germania), Mihu Iliescu (University of Montpellier/University of Lille/University of Besancon), Vasile Vasile (Universitatea din Pitești), Olguța Lupu (Universitatea Națională de Muzică din București), Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea), Irina Nițu (Muzeul Național ‘George Enescu’, București), Petruța-Maria Măniuț Coroiu (Universitatea Transilvania din Brașov), Mihai Cosma (Universitatea Națională de Muzică din București), Iulia Mogoșan, (Academia Națională de Muzică ‘Gheorghe Dima’, Cluj-Napoca), James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/ University of Oxford), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Ghinea (Universitatea Națională de Muzică din București), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey), Camelia Anca Sârbu (Muzeul Național ‘George Enescu’), Vlad Văidean (Universitatea Națională de Muzică din București).

Simpozionul Internațional de Muzicologie a fost fondat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în anul 1967, ca parte integrantă a Festivalului și Concursului ‘Enescu’. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de vânt în 13 județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, joi

Publicat

Publicitate

Mai multe județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei se vor afla, joi, sub atenționare Cod galben de vânt, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.

Județele marcate cu Cod galben sunt Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Brăila, Tulcea și Constanța, integral, și Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Ialomița și Călărași, parțial. În aceste zone, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h.

Atenționarea este valabilă în intervalul orar 10:00 – 21:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 34 de ani, din Ștefănești, dat afară din casă pentru că și-a bătut soția și copilul

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordin de protecție provizoriu față de un tânăr, de 34 de ani, din localitatea Ștefănești, pentru faptul că, s-ar fi prezentat la locuința fostei sale soții și ar fi agresat-o fizic pe aceasta și pe fiica sa.

 

În urma completării formularului de evaluare a riscului a reieșit faptul că există risc iminent și a fost emis ordin de protecție provizoriu fără monitorizare electronică.

Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a păstra o distanța față de victimă. În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de acesta poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending