Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (240)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DILIMANDJARO, CA  UN FEL DE MACONDO

Puţini ştiu că la Dorohoi, acolo, pe toată Dumbrava Roşie unde se întinde hazul, un fel de obcină unde strigoii adună tot sacâzul, unde cerul trage un curcubeu de arcuş şi toate capriciile se enescienizează, acolo, pe Dilimandjaro, trăieşte un scriitor care ar avea multe de povestit reporterilor de teren. În colţul acela de Dorohoi, un fel de Macondo cel idilic al lui  Gabriel Garcia Marquez, discută cu Universul acest scriitor care vede ce alţii nu pot vedea („ochilor le ţâşnesc feştile”): cum visele cad din picioare, cum sufletul se face franjuri, iarba e înlocuită cu efluvii de uimiri, poetul văzând chiar „un curcubeu în pielea goală”, iar „cerul stă-n genunchi sub sânii lunii”. Se numeşte Marin Beşcucă şi el este omul pentru care Universul nu moţăie, îl sensibilizează şi-i scoate gândurile din adormire. O energie internă se concretizează în scris. Pagini întregi ies  redând cam tot ce produce malaxorul minţii acestui „mic monstru” (el a zis-o, nu eu!), proclamându-se „Monstrul de pe Dilimandjaro”: „primeşte-mă, Cinstite Cititorule, / şi mă priveşte de la înălţimea firii tale, / ca semen… / ca aproape din Aproapele… / şi vină-mi-te sub şoaptă, / la umbră, / să punem de-o upanişadă… /  ăsta sunt eu, / Marin, / Monstrul de pe Dilimandjaro!!… / Marin…”.  Activitatea scriitoricească a lui Marin Beşcucă este  prodigioasă. Fiecare secundă şi-o dedică acestei îndeletniciri pusă sub  semnul unei devize cu care se deschide şi volumul  pus în discuţie : „Nimic şi Niciodată fără Dumnezeu!!”.  Ca la  foarte mulţi scriitori, există o dualitate interioară şi la Marin Beşcucă, una descrisă  de Nicolae Balotă cu mulţi ani în urmă: „Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

Citatul, cel puţin pentru acest volum, „Monstrul de pe Dilimandjaro” (Editura „PapiruS Media”, Roman, 2019; prefaţa: Marta- Polixenia Matei), descrie perfect  la ce se raportează stilul lui Marin Beşcucă.

Nu ştiu unde îşi scrie versurile-eseu  poetul, poate într-o cameră neapărat luminoasă, într-o grădină supusă tuturor anotimpurilor, noaptea în liniştea impusă de întuneric sau peste tot în acest Univers al său, numit Dilimandjaro Cert este că el scrie versuri, dacă e să folosesc o vorbă a poetului englez John Keats, „aşa cum copacul face frunze”.  Marin Beşcucă se ascunde în tăcerea metaforei, ca brusc să dea în clocot. În debutul poeziei sale şi-a ales ca aliat lumina, inspirându-se din diada lumesc – nelumesc, având momente când ce-a de-a treia funcţie  a  inimii, abstola, descrisă atât de frumos de Holderlin  sau  Adrian Alui Gheorghe, nu ține cont de  această colaborare cu lumina, ajungând ca versurile să-l scrie pe poet: „m-a apucat nostalgia toamnei! / mă uit în mine, resfirând primăveri, / mă uit în mine, vara, punând altoi… / versul mi-a învăţat meteahna / şi mă primeşte săi umblu lanţul trofic, / să-i spintec apeductele clorofilei, / pereţii sufletului meu sunt tot mai goi, / şă mi-am înzăvorât speranţele în sonata / timpului pierdut…/ despuiate, / desculţe, / mirosind a mahmur… / şi pieptul îmi răsună a gong! / pereţii, tot mai goi, cer un răgaz, / la timp!” („Sonata pereţilor goi”).

Publicitate

Dacă  vrei să citeşti acest volum cu atenţie, aşa cum am făcut-o eu, constaţi că autorul se supune  unor ipostaze. Prima mă duce spre un vers al lui Bob Dylan: „eu nu urăsc nimic altceva decât ura”.  O altă ipostază este una vizuală: Marin Beşcucă umblând zilnic pe cărările Macondo-ului său, pavându-le cu versuri. O a treia ipostază este aceea a unui Marin Beşcucă a cărei spontaneitate morală nu dă semne de oboseală, de ducere spre derizoriu, sau, cum ar zice Andrei Pleşu „nu-i un ornament teoretic facultativ”. Marin Beşcucă este un  postmodernist convins pe care îl trădează adesea, necufundându-se în subrealism, iar volumul acesta nu este unul  de manifestare a sentimentului de iubire. Este mai mult, unul de adoraţie pentru o treime personală: Dumnezeu –  femeia – poezia.

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Peste 35 milioane de lei plătiți de AJPIS Botoșani pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii decembrie 2025, destinate unui număr de 81.790 de beneficiari, în valoare totală de 35.127.630 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 8 ianuarie 2026 pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 14 ianuarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor a 29.326 de persoane cu dizabilități.

Începând cu 21 ianuarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de grafică „Ilustrații eminesciene”, eveniment dedicat Zilelor Eminescu, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă” Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 9-30 ianuarie 2026, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă” Botoșani, expoziția de grafică „Ilustrații eminesciene”, eveniment dedicat Zilelor Eminescu.

Pe simeze sunt expuse 36 de lucrări semnate de artista Ligia Macovei (1916-1998), cunoscută pictoriță și graficiană, aflate în patrimoniul Muzeului Județean Botoșani.

Ligia Macovei s-a afirmat pe scena graficii românești cu desenele realizate pentru ilustrarea liricii eminesciene, dar a avut o contribuție însemnată și la ilustrarea versurilor lui Tudor Arghezi, cele mai reprezentative creații de acest fel figurând în volumul „Poezii” (Editura Minerva, 1970).

Artista a expus la numeroase saloane naţionale, dar şi la Bienala de la Veneţia din 1956. De-a lungul carierei, a avut expoziții personale la: Roma – Galleria Penelope (1962); Teheran – Galeria de Artă Negar (1964), cu aproximativ 80 de lucrări de pictură în ulei, guașă și desene în tuș; Viena – Künstlerhaus (1965); Tunis – Galeria I Information (1975). A participat și la numeroase expoziţii de grup organizate în străinătate.

A fost conferenţiar la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar în 1958 a îndeplinit funcţia de delegat permanent al Republicii Populare România pe lângă UNESCO (Paris), fiind numită şi comisar al pavilionului românesc la cea de-a XXIX-a Bienală de la Veneţia. În 1964 a primit o menţiune specială la târgul de Carte de la Leipzig, pentru volumul ilustrat ,,Poeziiˮ, de Mihai Eminescu.

Program de vizitare: zilnic, orele 9.00-16.30.

Publicitate

Taxă de vizitare: 5 lei pentru copii și grupuri; 10 lei pentru adulți.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini” a artistului Andrei Gamarț, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, găzduiește, în cadrul Zilelor Eminescu, expoziția Tot ce ai văzut se va împlini a artistului Andrei Gamarț. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 13 ianuarie 2026, ora 13:30, în Sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești.

 

Andrei Gamarț (n. 1980, Republica Moldova) a absolvit Academia de Arte din Chișinău, Departamentul de Pictură (2004). Operele sale se desfășoară pe mai multe paliere, inclusiv pictură, desen și gravură. A avut expoziții personale și de grup în București, Chișinău și la nivel internațional. Este, de asemenea, poet. Trăiește și lucrează în București.

 

„Fin observator al fenomenelor și realităților formulate la limita perceptibilului”, observă Roxana Dragu, Andrei Gamarț „explorează teme precum timpul, memoria, spațiul și, în special, lumina, ca materie primordială. În centrul preocupărilor sale artistice, se află relațiile care se formulează între aceste elemente și felul în care ele sunt sesizate sau, dimpotrivă, omise de către receptorul conștient”.

Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade de creație, realizate între 2013 și 2024. Astfel, privitorul poate parcurge cronologic itinerarul procesului de creație și al indexului tematic formulat de preocupările artistului din ultimii ani.

Publicitate

„Deși menită să aducă sens și claritate, imaginea capătă alte valențe în accepțiunea lui Andrei Gamarț, devenind mai degrabă un teritoriu al realităților posibile, al sensurilor posibile peste care însă se așterne constant vălul incertitudinii. Deși mereu aflat în fața noastră și concomitent în noi, adevărul, prin natura sa, ne este etern inaccesibil. Tot ce ne rămâne este senzația de curgere, de transformare, de la o etapă la alta a vârstelor înțelegerii, o transformare care ține de capacitatea noastră de a sonda înțelesurile realității pe care o țesem în jurul nostru.

Motivele oglinzii, al reflexiei și cel al luminii sunt toate motive care aduc în discuție experiența privirii și a modului în care vederea activă, imediată, ne situează în lume.” (Sursa: Mobius Gallery)

 

Imaginea este o ceață din care răzbat ecouri și umbre, e o metamorfoză ce cuprinde în sine toate stadiile schimbării, este curgere și împlinire reînnoită, unde vizibilul și invizibilul se succed într-o perpetuă interogare asupra obiectului.

Imaginea unui lucru este o neîntreruptă pâlpâire de înfățișări și reflexii, umbre ale gândului ce iau în stăpânire primul obstacol ce le iese în cale, un câmp material al însușirilor disputat între vedere și viziune.

Imaginea ce ni se arată, luminoasă și familiară, își are originea într-o lume a umbrelor și a oglinzilor, a planurilor ascunse vederii. Chiar și în lipsa obiectului, imaginea lui ni se arată la fel de vie, căci vederea nu e despre lucruri, e despre felul în care ele trec sau rezistă. – Andrei Gamarț

 

Expoziția Tot ce ai văzut se va împlini va putea fi vizitată la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” în perioada 13 ianuarie – 6 martie 2026.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending