Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (240)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DILIMANDJARO, CA  UN FEL DE MACONDO

Puţini ştiu că la Dorohoi, acolo, pe toată Dumbrava Roşie unde se întinde hazul, un fel de obcină unde strigoii adună tot sacâzul, unde cerul trage un curcubeu de arcuş şi toate capriciile se enescienizează, acolo, pe Dilimandjaro, trăieşte un scriitor care ar avea multe de povestit reporterilor de teren. În colţul acela de Dorohoi, un fel de Macondo cel idilic al lui  Gabriel Garcia Marquez, discută cu Universul acest scriitor care vede ce alţii nu pot vedea („ochilor le ţâşnesc feştile”): cum visele cad din picioare, cum sufletul se face franjuri, iarba e înlocuită cu efluvii de uimiri, poetul văzând chiar „un curcubeu în pielea goală”, iar „cerul stă-n genunchi sub sânii lunii”. Se numeşte Marin Beşcucă şi el este omul pentru care Universul nu moţăie, îl sensibilizează şi-i scoate gândurile din adormire. O energie internă se concretizează în scris. Pagini întregi ies  redând cam tot ce produce malaxorul minţii acestui „mic monstru” (el a zis-o, nu eu!), proclamându-se „Monstrul de pe Dilimandjaro”: „primeşte-mă, Cinstite Cititorule, / şi mă priveşte de la înălţimea firii tale, / ca semen… / ca aproape din Aproapele… / şi vină-mi-te sub şoaptă, / la umbră, / să punem de-o upanişadă… /  ăsta sunt eu, / Marin, / Monstrul de pe Dilimandjaro!!… / Marin…”.  Activitatea scriitoricească a lui Marin Beşcucă este  prodigioasă. Fiecare secundă şi-o dedică acestei îndeletniciri pusă sub  semnul unei devize cu care se deschide şi volumul  pus în discuţie : „Nimic şi Niciodată fără Dumnezeu!!”.  Ca la  foarte mulţi scriitori, există o dualitate interioară şi la Marin Beşcucă, una descrisă  de Nicolae Balotă cu mulţi ani în urmă: „Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

Citatul, cel puţin pentru acest volum, „Monstrul de pe Dilimandjaro” (Editura „PapiruS Media”, Roman, 2019; prefaţa: Marta- Polixenia Matei), descrie perfect  la ce se raportează stilul lui Marin Beşcucă.

Nu ştiu unde îşi scrie versurile-eseu  poetul, poate într-o cameră neapărat luminoasă, într-o grădină supusă tuturor anotimpurilor, noaptea în liniştea impusă de întuneric sau peste tot în acest Univers al său, numit Dilimandjaro Cert este că el scrie versuri, dacă e să folosesc o vorbă a poetului englez John Keats, „aşa cum copacul face frunze”.  Marin Beşcucă se ascunde în tăcerea metaforei, ca brusc să dea în clocot. În debutul poeziei sale şi-a ales ca aliat lumina, inspirându-se din diada lumesc – nelumesc, având momente când ce-a de-a treia funcţie  a  inimii, abstola, descrisă atât de frumos de Holderlin  sau  Adrian Alui Gheorghe, nu ține cont de  această colaborare cu lumina, ajungând ca versurile să-l scrie pe poet: „m-a apucat nostalgia toamnei! / mă uit în mine, resfirând primăveri, / mă uit în mine, vara, punând altoi… / versul mi-a învăţat meteahna / şi mă primeşte săi umblu lanţul trofic, / să-i spintec apeductele clorofilei, / pereţii sufletului meu sunt tot mai goi, / şă mi-am înzăvorât speranţele în sonata / timpului pierdut…/ despuiate, / desculţe, / mirosind a mahmur… / şi pieptul îmi răsună a gong! / pereţii, tot mai goi, cer un răgaz, / la timp!” („Sonata pereţilor goi”).

Publicitate

Dacă  vrei să citeşti acest volum cu atenţie, aşa cum am făcut-o eu, constaţi că autorul se supune  unor ipostaze. Prima mă duce spre un vers al lui Bob Dylan: „eu nu urăsc nimic altceva decât ura”.  O altă ipostază este una vizuală: Marin Beşcucă umblând zilnic pe cărările Macondo-ului său, pavându-le cu versuri. O a treia ipostază este aceea a unui Marin Beşcucă a cărei spontaneitate morală nu dă semne de oboseală, de ducere spre derizoriu, sau, cum ar zice Andrei Pleşu „nu-i un ornament teoretic facultativ”. Marin Beşcucă este un  postmodernist convins pe care îl trădează adesea, necufundându-se în subrealism, iar volumul acesta nu este unul  de manifestare a sentimentului de iubire. Este mai mult, unul de adoraţie pentru o treime personală: Dumnezeu –  femeia – poezia.

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Copilașii de la Grădinița nr. 3 din Dorohoi s-au întâlnit cu pompierii

Publicat

Publicitate

Multe persoane sunt superstițioase și consideră ziua de „Marţi, 13” o zi cu ghinion, dar se întâmplă ca uneori să ne facem și singuri „ghinionul” prin faptul că nu suntem destul de bine informați. De aceea, la nivelul IGSU, s-a stabilit ca, de fiecare dată când ziua de 13 pică marţea, aceasta să fie dedicată Informării Preventive.

Pompierii botoșăneni au diseminat astăzi mesajul preventiv prin distribuirea de materiale aferente campaniei în locurile aglomerate din municipiul Botoșani, dar și în celelalte localități ale județului prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Inspectorii de Prevenire au fost prezenți la Grădinița nr. 3 din Dorohoi, unde au desfășurat diverse activități, pe parcursul cărora copiii au învățat cum trebuie să se protejeze dacă un incendiu îi surprinde în locuință sau la școală, dar și cum să reacţioneze în situația producerii unui cutremur.

Pompierii botoșăneni si membrii serviciilor voluntare din comunele județului au abordat următoarele aspecte:
✔ verificarea și curățarea coșurilor de evacuare a fumului;
✔ verificarea sobelor și alimentarea acestora cu materiale combustibile potrivite;
✔ evitarea supeaîncălzirii sobei;
✔ depozitarea cenușii și a jarului provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor de animale, a magaziilor de lemne sau de furaje;
✔ folosirea responsabilă a instalațiilor electrice și de gaze și verificarea acestora de către personal specializat;
✔ instalarea în locuințe a detectoarelor de fum și de gaz;
✔ supravegherea și informarea copiilor, astfel încât aceștia să cunoască riscurile la care se expun în orice împrejurare.

Activitățile urmăresc creșterea nivelului de siguranță în rândul cetățenilor și crearea unei culturi preventive, cu precădere pe respectarea regulilor privind apărarea împotriva incendiilor.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Suporterii botoșăneni sunt invitați să fie alături de echipa lor favorită, la meciul din ultima etapă a Play-out-ului SuperLigii României

Publicat

Publicitate

Suporterii botoșăneni sunt invitați să fie alături de echipa lor favorită!
Biletele pentru meciul dintre FC Botoșani și AFC Hermannstadt, din ultima etapă a Play-out-ului SuperLigii României, sunt disponibile online pe 🌐 www.fcbt.ro și 🌐 www.bilete.ro.

Partida FC Botoșani 🆚 AFC Hermannstadt va avea loc duminică, 18 mai 2025, începând cu ora 🕔 17:00, pe stadionul 🏟 Municipal din Botoșani. Hai la stadion să susții echipa ta de suflet!

Citeste mai mult

Eveniment

Minivacanță de Rusalii 2025: Angajații din România vor beneficia de trei zile libere, la începutul lunii iunie

Publicat

Publicitate

Angajații din România se vor bucura de o minivacanță de trei zile la începutul lunii iunie. Sărbătoarea Rusaliilor are loc la 50 de zile după Paște și comemorează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor. În 2025, prima zi de Rusalii va fi celebrată duminică, 8 iunie, iar a doua zi, luni, 9 iunie, va fi zi liberă legală.

Pentru angajații din România, a doua zi de Rusalii (luni, 9 iunie) este declarată zi liberă legal prin lege, ceea ce înseamnă că aceștia vor putea să se bucure de un weekend prelungit, în perioada 7 – 9 iunie.

Semnificația religioasă a sărbătorii

Cunoscută și sub denumirea de „Cincizecime”, sărbătoarea Rusaliilor reprezintă unul dintre cele mai vechi și importante praznice creștine. Aceasta comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor lui Iisus Hristos, la 50 de zile după Înviere, eveniment care marchează, în mod simbolic, și întemeierea Bisericii creștine.

Potrivit tradiției biblice, după ce Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lor, apostolii au început să vorbească în limbi diferite și să predice cuvântul lui Dumnezeu, răspândind astfel învățăturile creștine în întreaga lume.

Minivacanță de Rusalii. Calendarul zilelor libere rămase în 2025

În anul 2025, românii vor beneficia de un total de 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere vor cădea în weekend.

Iată lista completă a zilelor libere legale rămase pentru anul 2025:

Publicitate
  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni) – zi liberă legal
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri) – zi liberă legal
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni) – zi liberă legal
  • 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi) – zi liberă legal
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri) – zi liberă legal

Este important de menționat că Ziua Copilului (1 iunie) cade într-o zi de duminică în 2025, suprapunându-se peste weekendul obișnuit.

Citeste mai mult

Cultura

„Noaptea Muzeelor” 2025 la Muzeul Județean Botoșani

Publicat

Publicitate

Conform tradiției ultimilor ani, Muzeul Județean Botoșani va lua parte și în 2025 la „Noaptea Muzeelor”, eveniment cultural de anvergură națională care mobilizează numeroase instituții de profil muzeal din întreaga țară într-o binevenită celebrare a culturii. Astfel, în data de 17 mai 2025, în intervalul orar 16.00-22.00, intrarea va fi liberă la următoarele muzee botoșănene:

  • Muzeul de Etnografie (Bd. Mihai Eminescu, nr. 50, Botoșani), unde, pe lângă expoziția permanentă care pune în valoare arealul etnografic al Botoșaniului, vizitatorii vor putea contempla expoziția de artă comparată „Zbor printre rădăcini”, încorporând atât piese din patrimoniul Muzeului de Etnografie, cât și lucrări de artă vizuală ale artistei Ioana Gina Poleac;
  • Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Str. Nicolae Iorga, nr. 14, Botoșani), cu expoziția permanentă care omagiază opera și activitatea istoricului;
  • Muzeul „Ștefan Luchian” (Str. Ștefan Luchian, nr. 92, Ștefănești), cu expoziția permanentă dedicată vieții și creației artistului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending