Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (240)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DILIMANDJARO, CA  UN FEL DE MACONDO

Puţini ştiu că la Dorohoi, acolo, pe toată Dumbrava Roşie unde se întinde hazul, un fel de obcină unde strigoii adună tot sacâzul, unde cerul trage un curcubeu de arcuş şi toate capriciile se enescienizează, acolo, pe Dilimandjaro, trăieşte un scriitor care ar avea multe de povestit reporterilor de teren. În colţul acela de Dorohoi, un fel de Macondo cel idilic al lui  Gabriel Garcia Marquez, discută cu Universul acest scriitor care vede ce alţii nu pot vedea („ochilor le ţâşnesc feştile”): cum visele cad din picioare, cum sufletul se face franjuri, iarba e înlocuită cu efluvii de uimiri, poetul văzând chiar „un curcubeu în pielea goală”, iar „cerul stă-n genunchi sub sânii lunii”. Se numeşte Marin Beşcucă şi el este omul pentru care Universul nu moţăie, îl sensibilizează şi-i scoate gândurile din adormire. O energie internă se concretizează în scris. Pagini întregi ies  redând cam tot ce produce malaxorul minţii acestui „mic monstru” (el a zis-o, nu eu!), proclamându-se „Monstrul de pe Dilimandjaro”: „primeşte-mă, Cinstite Cititorule, / şi mă priveşte de la înălţimea firii tale, / ca semen… / ca aproape din Aproapele… / şi vină-mi-te sub şoaptă, / la umbră, / să punem de-o upanişadă… /  ăsta sunt eu, / Marin, / Monstrul de pe Dilimandjaro!!… / Marin…”.  Activitatea scriitoricească a lui Marin Beşcucă este  prodigioasă. Fiecare secundă şi-o dedică acestei îndeletniciri pusă sub  semnul unei devize cu care se deschide şi volumul  pus în discuţie : „Nimic şi Niciodată fără Dumnezeu!!”.  Ca la  foarte mulţi scriitori, există o dualitate interioară şi la Marin Beşcucă, una descrisă  de Nicolae Balotă cu mulţi ani în urmă: „Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

Citatul, cel puţin pentru acest volum, „Monstrul de pe Dilimandjaro” (Editura „PapiruS Media”, Roman, 2019; prefaţa: Marta- Polixenia Matei), descrie perfect  la ce se raportează stilul lui Marin Beşcucă.

Nu ştiu unde îşi scrie versurile-eseu  poetul, poate într-o cameră neapărat luminoasă, într-o grădină supusă tuturor anotimpurilor, noaptea în liniştea impusă de întuneric sau peste tot în acest Univers al său, numit Dilimandjaro Cert este că el scrie versuri, dacă e să folosesc o vorbă a poetului englez John Keats, „aşa cum copacul face frunze”.  Marin Beşcucă se ascunde în tăcerea metaforei, ca brusc să dea în clocot. În debutul poeziei sale şi-a ales ca aliat lumina, inspirându-se din diada lumesc – nelumesc, având momente când ce-a de-a treia funcţie  a  inimii, abstola, descrisă atât de frumos de Holderlin  sau  Adrian Alui Gheorghe, nu ține cont de  această colaborare cu lumina, ajungând ca versurile să-l scrie pe poet: „m-a apucat nostalgia toamnei! / mă uit în mine, resfirând primăveri, / mă uit în mine, vara, punând altoi… / versul mi-a învăţat meteahna / şi mă primeşte săi umblu lanţul trofic, / să-i spintec apeductele clorofilei, / pereţii sufletului meu sunt tot mai goi, / şă mi-am înzăvorât speranţele în sonata / timpului pierdut…/ despuiate, / desculţe, / mirosind a mahmur… / şi pieptul îmi răsună a gong! / pereţii, tot mai goi, cer un răgaz, / la timp!” („Sonata pereţilor goi”).

Publicitate

Dacă  vrei să citeşti acest volum cu atenţie, aşa cum am făcut-o eu, constaţi că autorul se supune  unor ipostaze. Prima mă duce spre un vers al lui Bob Dylan: „eu nu urăsc nimic altceva decât ura”.  O altă ipostază este una vizuală: Marin Beşcucă umblând zilnic pe cărările Macondo-ului său, pavându-le cu versuri. O a treia ipostază este aceea a unui Marin Beşcucă a cărei spontaneitate morală nu dă semne de oboseală, de ducere spre derizoriu, sau, cum ar zice Andrei Pleşu „nu-i un ornament teoretic facultativ”. Marin Beşcucă este un  postmodernist convins pe care îl trădează adesea, necufundându-se în subrealism, iar volumul acesta nu este unul  de manifestare a sentimentului de iubire. Este mai mult, unul de adoraţie pentru o treime personală: Dumnezeu –  femeia – poezia.

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Teologul Petru Purice, hirotonit diacon pe seama Mănăstirii Zosin de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc un eveniment deosebit pentru comunitatea locală: sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, realizări care încununează eforturile credincioșilor și ale păstorilor lor sufletești.

Momentul de bucurie duhovnicească a fost sporit de oficierea Sfintei Liturghii arhierești de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și protopopul Petru Fercal.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a săvârșit hirotonia intru diacon a teologului Petru Purice, pe seama Mănăstirii Zosin, un moment de profundă încărcătură spirituală atât pentru cel hirotonit, cât și pentru întreaga obște monahală și comunitatea prezentă.

Prin punerea mâinilor arhierești și prin lucrarea harului Duhului Sfânt, noul diacon a fost rânduit spre slujire în Biserica lui Hristos, răspunzând cu smerenie și ascultare chemării la slujirea altarului. Evenimentul a fost primit cu bucurie de credincioșii prezenți, care au înălțat rugăciuni pentru întărirea și sporirea în slujire a noului diacon.

La final, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța slujirii jertfelnice în Biserică, precum și rolul clopotului ca glas chemat la rugăciune și comuniune, care va răsuna de acum înainte peste satul Coșula, adunându-i pe credincioși la sfintele slujbe.

FOTO: Ștefan Achițenei

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Lectură, caligrafie și întâlniri cu scriitorii, la Botoșani. Zi plină de evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine, joi, 15 ianuarie 2026, un spațiu al dialogului cultural și al întâlnirilor cu literatura, prin două evenimente dedicate lecturii, desfășurate în cadrul „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.

Prima întâlnire a Cercului de lectură are loc începând cu ora 15.30, la Casa Memorială Nicolae Iorga, unde participanții vor discuta romanul Ferenike, semnat de Doina Ruști. Pornind de la structura narativă a volumului, cei prezenți vor reconstitui arborele genealogic al familiei din care face parte și naratoarea, „circulând” pe străzile satului Comoșteni, intrând simbolic în casele personajelor și analizând chipuri, caractere și destine. Discuțiile vor gravita în jurul întrebării centrale a romanului: „Cine este Ferenike?”.

Întâlnirea va include și exerciții de caligrafiere, coordonate de muzeograful George Arhip, inspirate de evocarea „tocului alb”, descris în roman ca instrument al adevărului, al poveștilor și al primelor încercări literare. Participanții vor transcrie fragmente din roman sau din poeziile lui Mihai Eminescu, autor de care naratoarea afirmă că i-a devenit refugiu și spațiu de regăsire interioară.

Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, iar moderarea întâlnirii este asigurată de Loredana Carcea.

Tot joi, 15 ianuarie 2026, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de-acasă?” se vor întâlni, la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, cu scriitoarea Adina Rosetti. Discuțiile vor porni de la romanele Domnișoara Poimâine și joaca de-a timpul, Povestea kendamei pierdute și Ultima provocare, volume care explorează teme precum copilăria, adolescența, prietenia, familia și viața de școală, într-o cheie realistă și accesibilă tinerilor cititori.

Participanții vor avea ocazia unui dialog deschis cu autoarea, atât despre personajele și întâmplările din cărți, cât și despre realitatea care le-a inspirat. Adina Rosetti se definește drept „inventatoare de povești”, jurnalist cu experiență și membră a Asociației „De Basm”, iar întâlnirea promite să aducă în prim-plan nu doar cărțile, ci și omul din spatele lor.

Publicitate

Și acest eveniment face parte din programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale” și este moderat de prof. Loredana Carcea, continuând tradiția întâlnirilor care aduc literatura mai aproape de cititori, într-un cadru deschis și interactiv.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr prins la volan cu permisul suspendat, pe o stradă din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 36 de ani din municipiul Botoșani este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși avea dreptul de a conduce suspendat.

Incidentul a avut loc vineri, 9 ianuarie 2026, când polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Ion Pillat, din municipiul Botoșani.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date, oamenii legii au constatat că șoferul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Pe numele acestuia au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal.

Cercetările sunt continuate de polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, urmând ca la finalizarea dosarului să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru tăiere ilegală de arbori: Tânăr prins în flagrant cu lemne încărcate într-un atelaj, la Pomârla

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 19 ani, din comuna Pomârla, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins în flagrant delict de polițiști, în timp ce tăia ilegal arbori din fondul forestier. Fapta a fost descoperită vineri, 10 ianuarie 2026, de polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla.

Potrivit oamenilor legii, tânărul ar fi tăiat fără drept mai mulți arbori de diferite esențe, pe care i-ar fi secționat și încărcat într-un atelaj hipo personal, pregătindu-i pentru transport.

În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că materialul lemnos provenea din tăieri ilegale. Cantitatea de aproximativ 3,5 metri cubi de lemn a fost confiscată și predată reprezentanților silvici, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat.

Pe numele tânărului a fost întocmit dosar penal pentru tăiere de arbori fără drept și tentativă la furt de arbori, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a fost comisă fapta.

Acțiunea a fost desfășurată sub coordonarea Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, autoritățile reamintind că tăierile ilegale de arbori reprezintă infracțiuni grave și sunt sancționate conform legislației în vigoare.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending