Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (23)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

Constantin Lupu (n. 19 mai 1951, Gâdinţi, Neamţ) care, nu de mult timp a făcut „pasul peste hiatusul dintre lumi” (27 octombrie 2013, Botoşani), cum ar zice Ana Blandiana,  s-a ataşat din primul moment spaţiului botoşănean lăsând culturii locale şi naţionale un volum, rezultat al cercetărilor sale, intitulat „Folclor muzical instrumental din judeţul Botoşani” (Editura „Axa”, Botoşani, 2008). Volumul este o ediţie revizuită şi adăugită a ediţiei din 1998 şi constituie rezultatul a peste 37 de ani de cercetare  şi culegere, transcriere şi notare  a melodiilor de  joc şi ocazionale. Prezint acest volum după atâta timp de la apariţie pentru a-l  semnala tinerilor dornici să abordeze folclorul acestui colţ de ţară şi în care ar trebui să vadă chintesenţa unor etape specifice de lucru: documentare teoretică şi practică, cercetare în teren, înregistrare, catalogare, valorificare şi prezentare.   În „Gânduri pentru un artist”, prof. Ion Ilie, fost director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, scrie despre Constantin Lupu: „Din anii studenţiei am remarcat la tine frumuseţea şi curăţenia sufletului tău, reieşite din privirile curate şi nealterate de greutăţile vremii. Sensibilitatea şi talentul tău le-am admirat mai târziu, când viaţa a făcut să ne întâlnim din nou, în acest colţ mirific de ţară: fiecare făcând ceva în domeniul artistic pe care l-am ales, eu în domeniul muzicii culte, căutând să ajut artiştii, instrumentiştii, tinerele talente, tu, culegând, prelucrând şi interpretând cea mai frumoasă floare a neamului românesc – folclorul. Acum, când ai reuşit să strângi o parte din munca ta de peste un sfert de veac în această carte, sunt fericit că am reuşit să te impulsionez pe tine să laşi ceva care să fie legat de numele tău şi de „folclorul botoşănean”.  Dumitru Lavric, în Luceafărul” BT din 14 aprilie 2009,  îi adaugă lucrarea şi numele unui şir de lucrări specifice având ca autori nume cu rezonanţă în domeniu: “Primele două culegeri dedicate în exclusivitate muzicii folclorice din judeţul Botoşani aparţin unor specialişti de la conservatorul ieşean: Pavel Delion – “Folclor muzical din judeţul Botoşani” şi Dumitru Chiriac – “Melodii de joc din judeţul Botoşani”, anterior, Costel Moisa publicase volumul de folclor muzical-instrumental “Cântec şi joc” la care se vor adăuga, ulterior, alte volume semnate de Anton Achiţei, Gheorghe Cojocaru, Constantin Lupu, Gică Costandache şi Ticu Ursinschi; în ultima perioadă, această zestre s-a îmbogăţit printr-un triptic folcloric de excepţie: Ioan Cobală – “Cânt pe malul Prutului” (Amicia-Bacău, 2007) şi “Melodii aproape uitate” (Agata – Botoşani, 2008), Constantin Lupu – Folclor muzical-instrumental din judeţul Botoşani” (Axa, 2008)”. Despre importanţa acestei  cărţi, etnomuzicologul Speranţa Rădulescu adăuga la apariţia ei: “Traiectoria unei cărţi e un mister. Misterul se limpezeşte lent, în timp. De la întâia publicare a cărţii “Folclor musical instrumental din judeţul Botoşani” au trecut deocamdată zece ani, încununaţi de succese pe care nimeni nu le-ar fi putut anticipa. În versiunea sa revizuită şi substanţial îmbogăţită pe care o ţineţi în mână, cartea se confruntă din nou cu viitorul. Ce se va isca din această confruntare, vom afla peste ani, sau poate decenii”.

Cuvântul înainte este semnat de dirijorul, compozitorul şi folcloristul Constantin Arvinte. Din amplul discurs al personalităţii amintite reţinem două opinii: 1. „Spirit pasionat şi cutezător, în permanentă mişcare, neobosit cercetător şi căutător de „perle” muzical-folclorice, Constantin Lupu a străbătut meleagurile botoşănene, adunând sute de melodii, notându-le cu grija celui care nu vrea să piardă farmecul lor original ci, printr-o transcriere fidelă, să tindă către păstrarea esenţei melodice, prin consemnarea grafică riguroasă a specificului modal, ritmic şi ornamental al melodiilor”; 2. „Editarea acestei  lucrări – fruct al imensului travaliu artistic-folcloric aparţinând profesorului Constantin Lupu – reprezintă un cert act de cultură şi răspunde totodată cerinţelor de valorificare a bogatului tezaur de tradiţii spirituale ale poporului nostru”.

Nu sunt de specialitate, dar intuiesc valoarea acestei culegeri destinată  valorificării potenţialului folcloric local.  Numai citind „Argumentul” profesorului Constantin Lupu, numai admirând logica asamblării în discurs a termenilor de specialitate şi văzând multitudinea informatorilor şi a pieselor folclorice redate, cred că cei în drept ar trebui să reediteze  această  valoroasă lucrare pe care, ştiu sigur, mulţi o caută şi n-o mai găsesc.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult

Eveniment

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX

Publicat

Publicitate

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX, joi și vineri, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Simpozionului Internațional de Muzicologie din cadrul Festivalului Internațional ‘George Enescu’.

Reuniunea, coordonată de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, se desfășoară în Sala ‘Auditorium’ a Universității Naționale de Muzică București (UNMB), fiind organizată de ARTEXIM, în parteneriat cu UNMB și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Manifestare amplă, cu participare internațională, simpozionul oferă ocazia cunoașterii unor diverse și valoroase studii dedicate creației enesciene, prezentate în cadrul mai multor secțiuni, moderate de Olguța Lupu (UNMB), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Văidean (UNMB), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey) și James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/University of Oxford).

15 muzicologi invitați ai simpozionului prezintă, cu această ocazie, incursiuni în estetica enesciană, analize de lucrări ale marelui compozitor român, precum și influențe ale muzicii sale în creația altor compozitori, continuându-se astfel o tradiție însemnată a UCMR, a Festivalului ‘Enescu’ și a vieții culturale românești.

La această reuniune de înaltă ținută, prezintă comunicări Corneliu Dan Georgescu (Germania), Mihu Iliescu (University of Montpellier/University of Lille/University of Besancon), Vasile Vasile (Universitatea din Pitești), Olguța Lupu (Universitatea Națională de Muzică din București), Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea), Irina Nițu (Muzeul Național ‘George Enescu’, București), Petruța-Maria Măniuț Coroiu (Universitatea Transilvania din Brașov), Mihai Cosma (Universitatea Națională de Muzică din București), Iulia Mogoșan, (Academia Națională de Muzică ‘Gheorghe Dima’, Cluj-Napoca), James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/ University of Oxford), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Ghinea (Universitatea Națională de Muzică din București), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey), Camelia Anca Sârbu (Muzeul Național ‘George Enescu’), Vlad Văidean (Universitatea Națională de Muzică din București).

Simpozionul Internațional de Muzicologie a fost fondat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în anul 1967, ca parte integrantă a Festivalului și Concursului ‘Enescu’. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de vânt în 13 județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, joi

Publicat

Publicitate

Mai multe județe din Moldova, Dobrogea și estul Munteniei se vor afla, joi, sub atenționare Cod galben de vânt, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.

Județele marcate cu Cod galben sunt Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Brăila, Tulcea și Constanța, integral, și Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Ialomița și Călărași, parțial. În aceste zone, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h.

Atenționarea este valabilă în intervalul orar 10:00 – 21:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 34 de ani, din Ștefănești, dat afară din casă pentru că și-a bătut soția și copilul

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordin de protecție provizoriu față de un tânăr, de 34 de ani, din localitatea Ștefănești, pentru faptul că, s-ar fi prezentat la locuința fostei sale soții și ar fi agresat-o fizic pe aceasta și pe fiica sa.

 

În urma completării formularului de evaluare a riscului a reieșit faptul că există risc iminent și a fost emis ordin de protecție provizoriu fără monitorizare electronică.

Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a păstra o distanța față de victimă. În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de acesta poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending