Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (225)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Monografistul Ilie D. Avârvări îmi trimite recentul său studiu „Borolea şi vechi familii ale satului” (Editura „Ştef”, Iaşi, 2017), scris împreună cu soţia sa, Ema Avârvări. Autor a încă cinci studii şi monografii, acesta se adaugă celorlalte două despre satul său natal, „Borolea – sat vechi de răzeşi. Studiu monografic” (Editura „Agata”, Botoşani, 2007) şi „Borolea 1432 – 2007. Documente, acte şi alte înscrisuri (traduceri şi rezumate)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2010).  Studiul are prefaţa scrisă de  pro. univ. dr. Petru Zugun de la Universitatea din Iaşi din care reţinem: „Ca filolog şi lingvist, m-au interesat cu precădere textele – înscrisuri, testamente, scrisori, acte notariale şi date onomastice din listele bazate pe astfel de date.  M-au interesat, de asemenea, crezul de credinţă al autorilor, din care reţinem concluzia următoare: credem şi rămânem la părerea că hotărâtoare pentru săteni, pentru tineret şi copii, în special, sunt NORMELE MORALE (sublinierea autorilor) ale omului bine crescut şi bine educat, norme ce duc mai departe civilizaţia strămoşească”.  Studiul este recomandat şi de prof. Mihai Belecciu (vezi p. 306), care ţine să precizeze: „Cartea face o radiografie a satului românesc, în tot ce are el mai caracteristic, aducându-ne totodată parfumul cronicăresc al vremurilor de altădată. Autorul a stăruit în prezentarea tradiţiilor locale care însoţesc omul la naştere şi până la moarte: aşa sunt cele legate de botez, nuntă, cuminecătură sau cele în legătură cu toate sărbătorile de peste an şi terminând cu cele de înmormântare”.

Carmen Brăgaru, în „România literară” nr. 35-36 din 2017, publică studiul „Ion Pillat în Primul Război Mondial”. Reţinem: „Fidel crezului din copilărie, acela de a lupta pentru ţara sa şi pentru redobândirea Transilvaniei, junele absolvent de liceu nu concepuse cu cinci ani în urmă, în vara anului 1909, să îşi continue studiile înainte de a presta serviciul militar, tradiţional în familia Brătienilor, acela al artileriei de câmp, înrolându-se „în corp, ca voluntar” la data de 22 octombrie 1909. În decurs de un an, până în octombrie 1910, când se reîntorsese la Paris ca student, Ion Pillat evoluase, în şcoala de artilerie, de la simplu soldat la brigadier (25 februarie 1910). De asemenea, încă din 1908, liceanul urmărise cu patimă evoluţia situaţiei balcanice, regretând nu odată că nu este major pentru a se înrola, iar student fiind, în 1912, convins fiind de iminenţa unui război româno – bulgar, îşi comandase haine militare la Paris, după modelul nou, pus la dispoziţie de maiorul Şuţu, declarând într-un rând că a devenit „de un patriotism nebun şi bulgarofob la moarte”. Când armata română primise ordinul de intrare pe teritoriul bulgăresc, la 10 iulie 1913, vlăstarul Brătienilor tocmai îşi susţinea licenţa în Istorie şi Geografie la Sorbona şi,în ciuda revenirii grabnice în ţară pentru implicare în luptă efectivă, rapidul armistiţiu de la 22 iulie mai temperase din avântul tineresc şi patriotic al sublocotenentului Ion Pillat, decorat cu Medalia „Avântul Ţării”, conferită, de altfel, tuturor militarilor şi civililor participanţi la Campania din 1913”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2017, despre Liviu Ioan Stoiciu: „LIS mai are puţin şi împlineşte 70 de ani. Când îl vezi, nu-i dai vârsta. E suplu, perfect calibrat, nu bea, nu fumează, ştie că are de dus la capăt un destin. Vocaţia lui a fost aceea de poet şi a scris poeme remarcabile, care i-au conturat un profil unic. El este şi labişian, dar şi suprarealist. Încalcă orice convenţie, dar are deplină încredere în acele cuvinte care redau trăirea şi nu o fardează. Nu e neapărat un insurgent, dar face din actul literar o frondă perpetuă. De ceva vreme, a crezut de cuviinţă că trebuie să se îndrepte spre roman. Acesta este însă un gen care cere răbdare.  LIS, nerăbdătorul prin excelenţă, l-a abordat deoarece doreşte să-şi pună limitele la încercare. Romanele sale însă sunt încărcate de tumultul poetului. Ceea ce nu este rău deloc”;

 Sintagme, termeni, concepte…  din „România literară” nr. 35-36 din 2017: 1. pictorul Silviu Oravitzan vorbind despre „lipsa urmelor” ca studiu ultim al artelor; 2.  Carmen Brăgaru descriind „catastrofa feroviară de la Ciurea (13 I 1917); 3. Dinu Pillat şi „mitul păsării de lut”; 4. Gellu Dorian amintind de „Republica de două zile de la Botoşani”; 5. Mihai Zamfir dând exemple de „renaşteri succesive”; 6. Mircea Mihăieş amintind de „titanismul ţărilor mici”,  sintagma construită de Edgar Papu; 7.  acelaşi Mircea Mihăieş vorbind despre împăciuitorismul cu ţepi”; 8. Ion Cristofor  urlând în „urechea imensă a singurătăţii”; 9. Sorin Lavric despre „luciditatea ahoretică” la Cezar Baltag; 10. Mircea Mihăieş  despre „primordialişti şi suprematişti” etc.

Publicitate

Din „Ziarul Lumina” nr. 190 din 2017, reţin un pasaj de geografie literară dintr-un articol scris de Grigore Ilisei: „Pâraie e un sat al comunei Mălini. Nicolae Labiş este cel care a adus notorietatea aşezărilor de la poalele Stânişoarei. Poetul „Primelor iubiri” şi al „Luptei cu inerţia” a văzut lumina zilei la 2 decembrie 1935 în Poiana Mărului, localitate din cuprinsul comunal mălinean. La Mălini a vieţuit un timp şi Cezar Petrescu, aflat aici în fruntea uneia dintre preturile judeţului Baia, a cărui capitală era târgul Fălticenilor. De la Crucea Talienilor, cea de pe culmea de o mie de metri a Stânişoarei, coborând spre Văleni, satul meu natal, şi către Poiana Mărului, aşezarea obârşiei lui Nicolae Labiş, umbli pe drumul Vitoriei Lipan, eroina de tragedie antică din „Baltagul” sadovenian. Locurile şi oamenii sunt de poveste şi îl atrăgeau magnetic pe Mihail Sadoveanu în vremea şederii sale la Fălticeni. Marele scriitor le călca des cu pasul, ori droşca, în expediţiile sale pescăreşti şi vânătoreşti, şi de fiecare dată se întorcea cu tolba plină mai ales de impresii de neşters, transpuse mai apoi în fagurii scrisului său, impresii ale frumuseţii nepereche şi neprihănite”; 

Lucia Cherciu îmi trimite din New York, de acolo de unde este profesor universitar, ultima sa carte de poezii, „Lalele din Paradis” (Editura „EIKON”, Bucureşti 2017). Reţin: 1. „Rafturile de cărţi / sunt ca lalelele din paradis”; 2. „Învăţam pe de rost / ceea ce speram că vom uita de îndată”; 3. „Nimeni nu cunoaşte mai bine dragostea / decât floarea soarelui”; 4. „Lenea este un melc amorţit”; 5. „lenea are o cochilie sidefată, / perlată, din care, odată ce aluneci în ea, / nu mai poţi evada”; 6. „…mă întorc în limba română / ca un val de mare la ţărm”; 7. „Toate trenurile fremătau de nelinişte”; 8. „Ca un muzeu al amintirilor piaţa îşi deschide porţile”; 9. „…cuvintele se aşează uşor ca lumina dimineţii”; 10. „…cireşele ca nişte vise mătăsoase care s-au îndeplinit”; 11. „Aurul fură aurul / şi sărutarea necurată a invidiei”; 12. „În timp ce aţipeşti / copacii toţi din munţii tăi / se vor tăia”; 13. „Pădurile ştiau mai bine / când să ne-ascundă / şi când să ne cunune”; 14. „Dacă puii de căprioară ar vorbi / ar avea vocea ta”; 15. „…numai eu aştept ca să se treacă rana lui februarie”; 16. „Ora aceasta este ţesută / din mătase şi din catifea”; 17. „Când aştept, / subînţelesul cuvintelor / devine apăsător”; 17. „…sunt prizonierul caznei celuilalt”  etc.

 Maria  Iordănescu, în „Dilema veche” nr. 704 din 2017, despre predarea religiei: „Nu am nici o îndoială că religia trebuie să-şi aibă locul ei în educaţia şcolară. Prin urmare, acest articol nu este scris de pe poziţiile unui ateu înverşunat, care evacuează nervos subiectul cu pricina, uitând că, odată cu el, evacuează, în fond, o bună parte din istoria, cultura, educaţia, arta omenirii. Dimpotrivă, scriu acest articol nu pentru a exclude, ci pentru a propune un spor de adecvare, de eficienţă, de asumare neconvenţională a domeniului. Orele de religie mi se par utile, dacă mizează pe interogaţie vie, informaţie stimulatoare, stârnirea curiozităţii şi valorificarea experienţelor proprii. Fără emotivităţi dulcege, povestioare cu happy-end providenţial, habotnicie stearpă”;

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending