Ministrul a spus că ”s-a aprobat amânarea acestui termen până la data de 30 septembrie, pentru ca sistemul informațional referitor la marile proprietăți să poată să permită accesul la informații privind valoarea impozabilă a clădirilor, scrie alba24.ro.

Taxa pe marile averi a fost amânată de Guvern. Noul termen de aplicare este 30 septembrie. Până atunci, sistemul informaţional referitor la marile proprietăţi ar trebui să permită accesul la datele privind valoarea impozabilă a clădirilor.

Anunțul a fost făcut marţi, de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei de Guvern.

Publicitate

După cum se cunoaște, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei și mijloacele de transport cu o valoare de peste 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie.

În acest context, pentru a avea acces la aceste categorii de informații pe care le-am menționat, dar și pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024”.

Taxa pe marile averi: este necesar schimb de informații între primării și ANAF
Marcel Boloș susține că ”taxa pe lux” are nevoie de anumite informații care nu sunt la îndemâna contribuabilului: valoarea impozabilă a clădirii.

Publicitate

”Știm că pentru clădiri valoarea este de peste 2,5 milioane de lei, iar pentru mașini 375.000 de lei. În deciziile de impunere, pe care le emit autoritățile locale, această valoare impozabilă, care se comunică contribuabilului, nu există. Și atunci, omul nu știe dacă datorează sau nu datorează, fiindcă n-are informații cu privire la valoarea impozabilă.

Mecanismul de astăzi, pe care îl avem pentru operaționalizarea acestui tip de impozit, presupune ca autoritățile locale în evidența cărora se găsesc contribuabilii și care au clădiri cu o valoare mai mare de 2,5 milioane de lei să înștiințeze contribuabilii. Pentru ca mai apoi, ANAF-ul, cu tot ce înseamnă structurile teritoriale județene, să poată să emită deciziile de impunere și să putem să purcedem la încasarea banilor.

Deci e prematur de spus care este suma pe care o vom încasa. Deocamdată, mecanismul trebuie pus la punct, încât autoritățile locale să comunice cu ANAF-ul și, în același timp, contribuabilul să știe că în evidențele autorităților locale figurează acele proprietăți imobiliare cu valori de peste 2,5 milioane de lei”, a precizat ministrul.

Publicitate

Taxa pe marile averi: ce se va întâmpla în cele cinci luni
În cele cinci luni în care a fost amânată aplicarea taxei pe marile averi, autoritățile locale vor notifica contribuabilii care au proprietăți cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei.

”Autoritățile locale comunică ANAF-ului care este situația acestor proprietari. ANAF-ul emite deciziile de impunere pentru proprietarii a căror proprietăți imobiliare sunt cu valoarea mai mare de 2,5 milioane lei. Și pe 30 septembrie ar trebui să avem primele încasări din impozitul pe marile averi. Cam aceste activități le vom desfășura în perioada următoare.

Repet, primăria notifică contribuabilul: ai o proprietate cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. În același timp, primăria notifică ANAF-ul: vezi că la adresa x există o proprietate cu o valoare mai mare de 2,5 milioane”, a precizat ministrul.

Publicitate

”Mecanismul pe care l-am avut ne-a dus în imposibilitatea în care nu știam cine deține proprietăți cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. Ba mai mult, contribuabilii erau cei care nu cunoșteau dacă datorează sau nu impozitul pe marile averi. (…)

Noi când am impus măsura, bazele de date și toată informația era la autoritatea locală. Impozitul urma să fie administrat și implementat de către ANAF, autoritate centrală.

Încă n-am ajuns la cloud-ul guvernamental ca să asigure interoperabilitatea bazelor de date. Încât ANAF-ul să se uite în PatrimVen, care este baza de date a autorității locale sau invers, autoritatea locală să se uite în baza de date a ANAF-ului. Și de aceea avem aceste tipuri de măsuri. Sigur că în momentul în care vom avea cloud-ul guvernamental operaționalizat, dintr-o simplă tastare se va putea vedea informația și se va putea ajunge la fundamentarea deciziilor mai rapid”.

Taxa pe marile averi. Prevederile din lege
Potrivit reglementărilor, românii care dețin locuințe cu o valoare mai mare de 500.000 de euro sunt obligați să plătească un impozit de 0,3% din suma care depășește acest prag.

Același impozit se aplică și pentru cei care dețin autoturisme cu o valoare de peste 75.000 de euro.

Potrivit Legii 296/2023, sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, contribuabilii:

a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale potrivit definiției de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depășește 2.500.000 lei
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.
Taxa pe lux: Neclarități mari în lege. Cine sunt românii care vor trebui să o plătească

Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Are 42 de ani de muncă și 10 ani de președinție.

Preşedintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare din învățământ, de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, scrie alba24,ro.

Klaus Iohannis urmează să împlinească în acest an, pe 13 iunie, 65 de ani, aceasta fiind și vârsta de pensionare pentru bărbați, potrivit legii.

Publicitate

Președintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare. Ce pensie va putea primi
„Are 42 de ani de muncă și 10 ani de președinție. De acolo are indicele cel mai mare în grilă, 12 salarii medii. După părere mea, de acolo acumulează în jur de 4 puncte de pensie pe an. Adică adună 40 de puncte din salariul pe care l-a obținut de la președinție.

Mai are anii de predare și de conducere a Inspectoratului Județului Sibiu, unde nu erau salariile foarte mari, eu cred că îi ies vreo 22 de puncte.

Dacă adunăm 40 de puncte de la președinție, cu 22 de puncte de la liceu, cu 25 de puncte de la Primărie, cred că îi vor ieși domnului președinte cam 103 puncte, o pensie de aproximativ 8.400, sau chiar spre 9.000 de lei”, a explicat Anton Hadăr, lider al Federației Naționale ”Alma Mater”, la Antena 3 CNN.

Publicitate

Catedra de profesor de Fizică de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu a devenit disponibilă, după aproximativ 27 de ani în care postul a fost blocat de președintele României, Klaus Iohannis. Acesta a predat acolo timp de 19 ani.

Administrația Prezidențială a confirmat că președintele Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare pentru limita de vârstă.

Cel mai probabil Klaus Iohannis va renunța la pensie
Potrivit sindicaliștilor BNS, noua lege a pensiilor, care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, interzice cumulul pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani.

Publicitate

„Noua lege a pensiilor instituie, practic, interzicerea cumului pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani, chiar dacă se referă la posibilitatea de a opta între pensie și continuarea activității”, preciza BNS într-un comunicat.

Cum alegerile prezidențiale din acest an vor avea loc la 15 septembrie (primul tur) și la 29 septembrie (al doilea tur), cel mai probabil președintele României va renunța la pensie, urmând să primească doar salariul.

În plus, în cazul în care candidatura sa la NATO va fi acceptată, Klaus Iohannis va avea în continuare salariu.

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

MIHAI C. V. CORNACI SAU DESPRE ŞTIINŢA DE A FACE TREABĂ

Publicitate

Recent, Mihai C. V. Cornaci a lansat în spaţiul public un volum de nişă, format 30 / 20 cm, 640 de pagini, cu o structură de sorginte academică: „Omagiu Poetului. Contribuţii botoşănene „ (album-catalog 1850 – 2022, Editura „Geea”, Botoşani, 2023). Avizaţii îşi dau seama, chiar fără a deschide  volumul, că este un omagiu adus lui Mihai Eminescu.  Mihai C. V. Cornaci   a lucrat asiduu la realizarea acestei cărţi, pornind de la convingerea că Eminescu  merită acest efort, fiind unul dintre primii colecționari botoșăneni.  O spune Ioan Slavici în „Amintiri”, menţionând că lui  Eminescu  i-au atras atenţia manuscrisele vechi găsite la bisericile şi mănăstirile vizitate, cât şi  monedele, medaliile sau alte materiale ce se circumscriu domeniului. Mai mult, chiar Mihai C. V. Cornaci  amintea  într-un interviu pe care mi l-a acordat cu câţiva ani în urmă că „Pentru păstrarea acestora avea în inventar „un dulap pentru numismatică boit galbăn” (proces verbal de predare din 2 iulie 1875 către noul director D. Petrino. Interesul constant al lui Eminescu pentru colecţionarea şi studiul unor exemplare din diferite emisiuni monetare se dovedeşte şi prin faptul că la încetarea sa din viaţă s-au găsit între lucrurile lui şi „o mulţime de monede antice”(scrisoarea lui Victor Eminescu , fiul lui Matei Eminescu către Corneliu Botez din 13 aprilie 1909).

De-a lungul anilor i-am urmărit atent  intervenţiile sale cu diferite prilejuri şi activitatea de la Cabinetul de Numismatică şi Filatelie inaugurat la 1 decembrie 2006 în cadrul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, primul de acest fel din bibliotecile din România. Aveam să remarc scriitorul M. C. V. Cornaci prin logica discursului şi puseurile de talent veritabil, cât şi colecţionarul  care dă dovadă de un talent al lucrului bine făcut. Conştient că orice colecţie păstrează esenţa gândirii unui popor, Filiala Botoşani nu putea să nu-l pună în evidenţă cu asupra de măsură pe Mihai Eminescu. Demersul membrilor filialei nu a rămas neobservat, astfel că în anul 2000, unui număr de 10 botoşăneni li s-a oferit prin decret prezidenţial medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”,  pentru promovarea vieţii şi operei poetului în numismatică şi filatelie. Dintre aceştia, patru au avut calitatea de membri activi ai secţiei Botoşani. Printre cei patru s-a numărat şi M. C. V. Cornaci (decret nr. 225 din  6 iunie 2000).

Volumul semnat  de Mihai C. V. Cornaci  este, în felul lui, esenţa gândirii botoşănene despre Eminescu, fiind o poartă deschisă pentru cei care, din diferite motive, nu pot vizita  cabinetul  din incinta bibliotecii, acolo unde sunt însumate piese (monede, medalii, plachete, insigne, sigilii). De aici şi arhitectura cărţii având ca o mare dominantă iconografia, evidenţiată  prin: „Mihai Eminescu în amintirea botoşănenilor”, „Scriitori care au scris despre Eminescu”, „Creaţii literare dedicate”, „Compoziţii muzicale”, „Arte vizuale”, „Filatelie” (plicuri şi obliterări ocazionale, mărci poştale personalizate, viniete), „Medalii şi plachete” (sfragistica de bibliotecă), „Botoşăneni distinşi cu medalii”,  „Insigne”, „Trofee şi distincţii”, „Plăci memoriale”, „Platouri”, „Piese adiacente” (afişe, evenimente, instituţii de cultură, asociaţii, societăţi, cenacluri, reviste, colecţionari şi colecţii din judeţul Botoşani).  Cartea se închide cu o vastă bibliografie.

Publicitate

Permanent înconjurat de copii şi tineri, aspect care s-a putut observa şi la lansarea volumului, viitori colecţionari şi iubitori de spaţiul botoşănean, aveam să mă conving de faptul că M. C. V. Cornaci, nu numai că s-a născut  cu pasiunea în suflet, dar e şi un psiholog desăvârşit, oricând putând demonstra şi altora, prin exemplul personal, ce înseamnă a avea ştiinţa lucrului bine făcut. Spune autorul acestei cărţi elevilor săi: „Apreciez că  fiecare dintre noi se naşte cu unele sentimente, mai târziu precis orientate, ce urmează a se evidenţia printr-un grad de intensitate, statornicie şi în final de eficienţă.  Secretul întreţinerii şi cultivării unor astfel de sentimente conturate mai târziu în pasiuni, este acela de a nu se crea un gol pe traseul mereu activ într-o direcţie (domeniu) care-i face multă plăcere”.

În realizarea  acestei vaste lucrări, un ajutor important l-a primit din partea nepoatei sale, Cristina C. Cornaci. În cuvântul său (pp. 12 – 13) aceasta ţine să precizeze: „Implicarea, alături de unchiul meu, la realizarea acestui album –  catalog „Omagiu Poetului. Contribuţii botoşănene”, este o modalitate prin care îmi încarc sufletul cu spiritul boem al liricului şi dau frâu liber pasiunii care-mi oferă satisfacţii şi mulţumiri interioare. Finalizând după puterile noastre prezentul volum, vrem să oferim cititorilor şi iubitorilor de Eminescu, un conţinut de informaţii pe care ni le-am dorit cât mai aproape de adevăr, căci Eminescu nu doar c-a scris poezie. A fost însăşi poezia.”

Mihai C. V. Cornaci este un om fericit fiindcă actul creaţiei i  s-a împlinit pe două căi: prin permanenta lui preocupare de a-şi manifesta admiraţia faţă de toţi şi toate, culminând cu acest volum dedicat lui Eminescu, şi prin plăcerea de a destinde, fiind autor de umor, cu predilecţie spre epigramă.

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botoșani24.ro a fost astăzi Cătălin Silegeanu, omul de afaceri care patronează și conduce Hidroplasto SRL Botoșani și care s-a înscris în lupta pentru câștigarea funcției de primar al municipiului Botoșani din partea AUR Botoșani.
Cătălin Silegeanu a vorbit despre intențiile sale de viitor dacă ar prelua această funcție dar și despre contracandidații săi în această bătălie electorală. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.