Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (221)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Primesc un semnal de la regizorul şi poetul Nicolae Cabel cu referire la recenzia la cartea sa de poezii „Corabia cu plete”, recenzie pe care am publicat-o în „Actualitatea Botoşăneană” din 30 VII 2017: Citit. Mulțumesc!…Cred că ați găsit o “cheie” spre lumea mea interioară…Pe alt palier este tuşantă invocarea lui Biță Banu, colegul meu de promoție din urbea Buzăului, chiar surprinzătoare aş zice…Poate ar trebui trimisă spre el această atît de pertinentă “judecare” estetică…Oricum o îndrept şi spre Titus Vîjeu dar şi spre Marin Ifrim. Aşa cum îi cunosc, se vor bucura…Fie să ne însoțească gînduri generoase şi harnice…Prețuire meritată, NC”;

Publicitate

Nicuşor Deciu, în „Ziarul Lumina”  nr. 172 din 31 iulie 2017, publică eseul „Scopul reeducării de tip marxist” în care este definit „globalismul ateu”:  „În profunzime, acesta nu poate fi privit decât ca o caricaturizare a comunităţii eclesiale, prin intenţia sa de a transforma lumea într-o masă inconştientă proletară, precum şi o pervertire a  caracterului universal al Bisericii lui Hristos – prin care aceasta cuprinde totul şi toate în trupul lui Hristos -, într-o reţea globală controlată, al cărei dumnezeu declarat nu este altul decât vechiul Mamona. Şi odată încheiat tot acest program materialist global, în vremurile de pe urmă, se va afla într-o totală opoziţie cu ethosul creştin”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017, publică un amplu articol care vizează asemănările şi deosebirile dintre „democraţie” şi „populism”: „Democraţie înseamnă conducerea treburilor cetăţii după voinţa majorităţii. Populism înseamnă conducerea treburilor cetăţii dând mereu dreptate membrilor ei, mai precis masei celei mai largi a membrilor ei. Diferenţele dintre democraţie şi populism sunt importante, desigur, dar sunt subtile, ţin de nuanţă”.  Concluzia finală a articolului este clarificatoare: „Ce vreau să spun este că, aidoma bacilului Koch, populismul se găseşte deja în plămânii democraţiei de la naşterea ei. Căci, cum poţi lua poporul alături de tine fără să fii populist? Uneori, sub condiţii favorizante, bacilul iese din tubercul şi declanşează boala. Care, netratată, poate fi mortală. Nu trebuie, aşadar, să vilificăm populismul, să sperăm în eradicarea lui. Să presupunem că am putea da o lege care ar suprima populismul din politică. Şi să presupunem că asta s-ar întâmpla. Am avea o surpriză cu totul neplăcută: democraţia însăşi ar dispărea! Aşadar, cu populismul nu-i de luptat. E, doar, de administrat”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 701 din 2017: E un banc frumos, din seria bancurilor filozofice, probabil că-l ştiţi. Cică nişte preoţi budişti se hotărăsc să viziteze Lumea Nouă. Iau avionul şi ajung pe aeroportul din New York. Acolo se aşează pe nişte scaune şi aşteaptă în linişte. Trece o zi, trec două… La un moment dat, un ofiţer din paza aeroportului se apropie de ei, intrigat, şi-i întreabă ce se întâmplă. „Ne-am hotărât să vizităm Lumea Nouă, aşa că am venit la New York. Corpurile noastre au ajuns, acum aşteptăm să ajungă şi sufletele” – îi explică  mai-marele budiştilor”;

Publicitate

Citesc  cartea de sonete a lui Nicolae Cabel, „cititor în rouă” (Editura „Tipografia INTACT”, Bucureşti, 2015).  Scrie poetul pe pagina de dedicaţii: „…poezia rămâne cea mai fidelă şi severă oglindă. Roua este sora ei geamănă”. Reţinem câteva versuri: „cocorii vârstei luminează încă”; „să nu rămân o umbră fără soare”; „din păpădia lunii ţi-s cerceii”; „aşteaptă Sfinxul stelele-supliciu”; „îmbrăţişau cărarea licuricii”; „mă răstigneai în fiece cuvânt”; „un somn cât aripa de flutur”; „mă fereca în nostalgii de aur”; „în lanuri ruginii de stele coapte”; „un mânz al dimineţii ai în strană”; „oglinzi se dezbracă până la os”; „când dorul plânge singur în noroi”; „iar dalta amintirii taie-n mine”; „săgeţile gândirii-au dat în spic”; „să mai coboare steaua în feştile”; „prin trestii adormise-un pui de astru”; „noi împletim neliniştii ghirlandă”; „călcând pe umbra marelui nimic”; „corăbii-fecioare cu păr înspicat”; „iarna vieţii tece-n caprifoi”; „acolo curge prin vitralii vinul”; „copilăria, umbră-ntre castani”; „Steaua Polară a-noptat la strungă”; „adoarme seara singură-ntr-un crin”; „când ne devoră Cronos prin nepoţi” etc.; 

Mircea Platon, în „Contemporanul –  ideea europeană” nr. 7 din 2017, despre critica literară în eseul „Critica criticii şi alte critici”: „Critica e un departament al bunelor maniere. Ea codifică nu numai întâlnirea cititorului cu operele literare, dar şi întâlnirea operelor literare între ele, introduce cărţile noi cărţilor clasice şi substanţialele fantome ale trecutului mai rarefiatelor spirite viitoare. Într-o „soţietate fără prinţipuri, carevasăszică fără maniere, critica literară nu poate supravieţui, aşa cum nu poate supravieţui un alt cod sau ritual complex. E îndreptăţită critica literară să se ocupe de filosofie? Da. Chiar dacă toţi criticii ar fi nişte imbecili, critica în sine tot ar avea căderea să se preocupe de filozofie. De filosofia discursivă, desigur, nu de cea matematică, răsucită din catene algebrice. Cândva, critica literară făcea parte din trivium – gramatică, logică şi retorică -, înmănuncheată logicii. Critica are ca obiect valorile estetice, filosofia are ca obiect valorile existenţei şi cunoaşterii.  Or, noi trăim şi cunoaştem şi prin literatură.  Lucrarea lui Berdiaev despre Dostoievski e una de critică sau de filozofie? E un eseu de critică filosofică sau unul de filozofie critică? Prerogativa unui critic, ca şi aceea a unui filosof e de a distinge, de a discerne”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Primarul Municipiului Botoșani a ales varianta sondajului de opinie pentru a consulta locuitorii în legătură cu evacuarea chiriașilor agresivi din locuințele din Centrul Istoric

Publicat

Publicitate

Primarul Municipiului Botoșani a ales varianta sondajului de opinie pentru a consulta locuitorii în legătură cu evacuarea chiriașilor agresivi din locuințele din Centrul Istoric

Primarul Municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a decis să-i consulte pe botoșăneni, printr-un sondaj de opinie, cu privire la continuarea acțiunii Primăriei de a evacua din Centrul Istoric acei chiriași ai municipalității care încalcă în mod repetat regulile de conviețuire socială. Primarul a renunțat la varianta referendumului, pentru a economisi banii pe care i-ar fi implicat o astfel de acțiune.

Am analizat atât varianta organizării unui referendum, cât și pe cea a sondajului de opinie. Am decis să evităm cheltuielile destul de importante pe care le implica referendumul. Deci vom merge pe varianta sondajului, pe care îl pot realiza cu sprijinul colegilor mei din PSD Botoșani”, a declarat Cosmin Andrei.

Publicitate

Conform unei Hotărâri de Consiliu Local, chiriașii care au trei amenzi neplătite pentru încălcarea normelor de liniște publică vor primi automat o notificare din partea Primăriei, cu privire la rezilierea contractului de închiriere. Primarul a anunța că va organiza o consultare publică pentru continuarea acestei acțiuini, după ce avocata PNL, Ionela Aiftincă, a blocat temporar, în instanță, această acțiune a Primăriei, apărându-i pe chiriașii sancționați pentru încălcarea normelor de conviețuire socială.

Am ajuns la această consultare publică în urma acțiunii avocatei PNL, Ionela Aiftincă, de a bloca temporar demersul Primăriei. Consider că a fost o tentativă de politizare a acestui subiect, întrucât doamna avocat candidează la Senat pe lista PNL Botoșani. Eu cred, însă, că am obligația să îi apăr pe cetățenii care au fost terorizați în ultimii ani de acei chiriași care nu înțeleg că trebuie să se comporte civilizat. Dar pentru a mă asigura că am sprijinul cetățenilor în demersul meu, am decis să îi consult public în acestă chestiune. Dacă sunt alături de mine și mă susțin, atunci voi continua acțiunea, până la capăt, indiferent de costurile electorale. Dacă cetățenii îi vor da dreptate avocatei PNL, atunci mă voi opri”, a mai spus primarul.

Cosmin Andrei dorește ca prin această acțiune să deschidă calea reamenajării Centrului Vechi, pentru a-l transforma într-un loc plăcut pentru toți botoșănenii și în destinație turistică. Municipiul Botoșani ar putea avea un Centru Istoric la fel de frumos și de atractiv cum au celelalte orașe.

Publicitate

https://www.facebook.com/share/p/SrYP1g3w2YvxffB4/

CMF11240017

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie Belgia – posibile perturbări ale transportului public

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Belgia că joi va avea loc o manifestaţie naţională a sindicatelor din regat la Bruxelles, context în care sunt preconizate perturbări în transportul public, în special în capitală.

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet ale companiilor de transport public din Regatul Belgiei: www.stib-mivb.be, www.delijn.be.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: +32(0)23475338, +32(0)23441658, +32(0)23436935, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Publicitate

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al Ambasadei României în Regatul Belgiei: +32(0)497428663. AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (297)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

MIHAI EMINESCU, DICHTER

Publicitate

 

Doi mari colecţionari şi mari iubitori de Eminescu scot la Botoşani o plachetă bibliofilă cu titlul “Mihai Eminescu în creaţia poeţilor botoşăneni” (Editura “Axa”, Botoşani, 2024). Ei se numesc Nicolae Iosub şi Mihai C. V. Cornaci. Placheta este dedicată Luceafărului poeziei româneşti, editată la sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril, ziua când Poetul îşi sărbătorea ziua onomastică. În loc de prefaţă, autorii au ales poezia “Cărţile” a lui Mihai Eminescu: “Shakespeare! Adesea te gândesc cu jale, / Prieten bland al sufletului meu; / Isvorul plin al cânturilor tale / Îmi sare-n gând şi le repet mereu. // Atât de crud eşti tu, şi-atât de moale, / Furtună-I azi şi linu-i glasul tău; / Cu Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe / Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. // Tu mi-ai deschis a ochilor lumine, / M-ai învăţat ca lumea s-o citesc, / Greşind cu tine chiar, iubesc greşeala: / S-aduc cu tine mi-este toată fala”.

Autorii adaugă un laudaţio cu titlul “Mihai Eminescu, Dichter” (pp.5 – 15), punând accent pe predilecţia, încă din copilărie, pentru carte a poetului, pentru însuşirea limbii germane, despre lecturile lui Eminescu şi aplecarea sa spre poezie. Eminescu a scris versuri încă din fragedă tinereţe şi a avut ca ideal gloria literară pe care a şi obţinut-o încă din timpul vieţii sale fiind declarant “cel mai mare poet roman”. De fapt, continuă autorii, el a fost conştient tot timpul de valoarea sa. Eminescu a impus în literatura română o nouă disciplină numită “eminescologie”. Spun cei doi autori: “Tonul în eminescologie l-a dat George Călinescu cu monografia sa “Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, apărută în trei ediţii: 1932, 1933, 1938.”

Publicitate

Dintre poeţii botoşăneni care au scris despre Mihai Eminescu şi care şi-au găsit loc în placheta în discuţie sunt: Aurora Adam, Mirela Butacu, Elena Diana Baltag, Artur Enăşescu, Demostene Botez, Dorel Mihai Gaftoneanu, Lucia Olaru Nenati, Ovidiu Chelaru, Dumitru Lavric, Maria Baciu, Vasile Larco, Vasile Tănase, Mihaela Ciubotariu, Rodica Lecu, Victor Teişanu, Maria Panciuc-Bucătaru, George Mihuţă, Costel Zăgan, Haralambie Ţugui, Nora Guţu, Clemenţa Vasilică Ciubotariu, Georgeta Bolea, Dumitru Petraş, Mihaela Ghizu şi Liliana Burac. Nu sunt singurii botoşăneni care au dedicat poezii lui Mihai Eminescu. Ca să dau un exemplu, aş aminti tripticul, ca o coloană a infinitului, al lui Al. D. Funduianu, şi intitulat “Eminesciene”: “Milostive / Iisuse – / Haosul / Adulmecă / Icoana Poetului // Există / Mistere / Idealuri / Neant / Există / Solitudine / Ca / Univers… // Ideal / Profetic / Omul / Tutelar / Eminescu / Şi / Templul său / Infinit de gânduri” (vezi “Şi iată… şi alte versuri”, Editura “Geea”, Botoşani, 1999, p. 76. ).

Mihai C. V. Cornaci şi Nicolae Iosub consideră că „poeţii botoşăneni au încercat şi ei, cu teamă şi reţinere, să compună versuri care să-l omagieze pe genialul poet, au scos şi câteva cărţi cu poezii dedicate Poetului, dar din păcate, prea puţin, pentru intelectualitatea din judeţul în care s-a născut cel mai mare poet român”.

Am ales pentru final două poezii dedicate lui Eminescu ce aparţin Mariei Baciu: Poetul – „Visător şi foarte singur / Ros de gânduri nepereche, / Trece, peste veac, Poetul, / Ziditor de limbă veche. // Şi adesea se opreşte, / Fiindu-şi paşii foarte grei… / Întorcând priviri spre lume, / Amiroase flori de tei. // Unde se îndreaptă oare / Cu privirea lui de vânt, / Printre stele căzătoare / Pe un petic de pământ? // Ce istorie îl cheamă, / De se află printre noi / Poate vrea să împlinească / Judecata de apoi…”; Pe planeta Eminescu – „Pe planeta Eminescu / Plopii tremur de iubire; / Curge-albastră, din izvoare / Melodia lor subţire. / Iar, prin crânguri, nunţi vrăjite, / Poartă cântecul iubirii. // Lacul tremură oglinda, / Şi pe luciul ei, trec mirii, / Fericiţi şi ninşi de floare / Căutând cărări în crânguri… / Eminescu trece singur / Totdeauna printre singuri…”.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Administratie

Ovidiu Domunco a fost investit oficial în funcția de primar al comunei Vârfu Câmpului, în cadrul unei ceremonii solemne (P)

Publicat

Publicitate

Ovidiu Domunco a fost oficial investit în funcția de primar al comunei Vârfu Câmpului, în cadrul unei ceremonii solemne de depunere a jurământului de credință. Evenimentul a avut loc în prezența unei delegații importante de oficialități județene și reprezentanți ai Partidului Național Liberal (PNL).

Printre cei prezenți s-au numărat Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, un susținător activ al proiectelor comunității, și Dan Nechifor, prefectul județului, care și-a oferit sprijinul administrației locale pentru dezvoltarea comunei.

La ceremonie a participat și Eduard Mititelu, secretar de stat, alături de Constantin Bursuc, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, oferind astfel sprijin și încurajare noului primar în demersurile sale. Printre invitați s-a numărat și fostul primar Maria Huțu, care a asistat la momentul de predare simbolică a mandatului, marcând tranziția către o nouă etapă de conducere în comună.

Publicitate

Din echipa liberală au făcut parte și alți candidați la alegerile parlamentare, precum Luciana Buliga și Alexandru Dumitriu, aspiranți la Camera Deputaților, și Ovidiu Jitaru și Ionela Aiftincă, candidați pe lista PNL la Senat. Prezența acestor oficiali a subliniat importanța pe care partidul o acordă dezvoltării comunităților locale și proiectelor viitoare pentru județul Botoșani.

Investirea lui Ovidiu Domunco în funcția de primar marchează începutul primului său mandat în fruntea comunei Vârfu Câmpului, o localitate cu potențial semnificativ și de care este profund legat, avându-și domiciliul în zonă. De asemenea, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, locuiește în comuna Vârfu Câmpului, ceea ce oferă o oportunitate de colaborare directă și de sprijin în derularea proiectelor locale de impact.

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending