Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (221)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Primesc un semnal de la regizorul şi poetul Nicolae Cabel cu referire la recenzia la cartea sa de poezii „Corabia cu plete”, recenzie pe care am publicat-o în „Actualitatea Botoşăneană” din 30 VII 2017: Citit. Mulțumesc!…Cred că ați găsit o „cheie” spre lumea mea interioară…Pe alt palier este tuşantă invocarea lui Biță Banu, colegul meu de promoție din urbea Buzăului, chiar surprinzătoare aş zice…Poate ar trebui trimisă spre el această atît de pertinentă „judecare” estetică…Oricum o îndrept şi spre Titus Vîjeu dar şi spre Marin Ifrim. Aşa cum îi cunosc, se vor bucura…Fie să ne însoțească gînduri generoase şi harnice…Prețuire meritată, NC”;

Nicuşor Deciu, în „Ziarul Lumina”  nr. 172 din 31 iulie 2017, publică eseul „Scopul reeducării de tip marxist” în care este definit „globalismul ateu”:  „În profunzime, acesta nu poate fi privit decât ca o caricaturizare a comunităţii eclesiale, prin intenţia sa de a transforma lumea într-o masă inconştientă proletară, precum şi o pervertire a  caracterului universal al Bisericii lui Hristos – prin care aceasta cuprinde totul şi toate în trupul lui Hristos -, într-o reţea globală controlată, al cărei dumnezeu declarat nu este altul decât vechiul Mamona. Şi odată încheiat tot acest program materialist global, în vremurile de pe urmă, se va afla într-o totală opoziţie cu ethosul creştin”;

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 701 din 27 iulie – 2 august 2017, publică un amplu articol care vizează asemănările şi deosebirile dintre „democraţie” şi „populism”: „Democraţie înseamnă conducerea treburilor cetăţii după voinţa majorităţii. Populism înseamnă conducerea treburilor cetăţii dând mereu dreptate membrilor ei, mai precis masei celei mai largi a membrilor ei. Diferenţele dintre democraţie şi populism sunt importante, desigur, dar sunt subtile, ţin de nuanţă”.  Concluzia finală a articolului este clarificatoare: „Ce vreau să spun este că, aidoma bacilului Koch, populismul se găseşte deja în plămânii democraţiei de la naşterea ei. Căci, cum poţi lua poporul alături de tine fără să fii populist? Uneori, sub condiţii favorizante, bacilul iese din tubercul şi declanşează boala. Care, netratată, poate fi mortală. Nu trebuie, aşadar, să vilificăm populismul, să sperăm în eradicarea lui. Să presupunem că am putea da o lege care ar suprima populismul din politică. Şi să presupunem că asta s-ar întâmpla. Am avea o surpriză cu totul neplăcută: democraţia însăşi ar dispărea! Aşadar, cu populismul nu-i de luptat. E, doar, de administrat”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 701 din 2017: E un banc frumos, din seria bancurilor filozofice, probabil că-l ştiţi. Cică nişte preoţi budişti se hotărăsc să viziteze Lumea Nouă. Iau avionul şi ajung pe aeroportul din New York. Acolo se aşează pe nişte scaune şi aşteaptă în linişte. Trece o zi, trec două… La un moment dat, un ofiţer din paza aeroportului se apropie de ei, intrigat, şi-i întreabă ce se întâmplă. „Ne-am hotărât să vizităm Lumea Nouă, aşa că am venit la New York. Corpurile noastre au ajuns, acum aşteptăm să ajungă şi sufletele” – îi explică  mai-marele budiştilor”;

Publicitate

Citesc  cartea de sonete a lui Nicolae Cabel, „cititor în rouă” (Editura „Tipografia INTACT”, Bucureşti, 2015).  Scrie poetul pe pagina de dedicaţii: „…poezia rămâne cea mai fidelă şi severă oglindă. Roua este sora ei geamănă”. Reţinem câteva versuri: „cocorii vârstei luminează încă”; „să nu rămân o umbră fără soare”; „din păpădia lunii ţi-s cerceii”; „aşteaptă Sfinxul stelele-supliciu”; „îmbrăţişau cărarea licuricii”; „mă răstigneai în fiece cuvânt”; „un somn cât aripa de flutur”; „mă fereca în nostalgii de aur”; „în lanuri ruginii de stele coapte”; „un mânz al dimineţii ai în strană”; „oglinzi se dezbracă până la os”; „când dorul plânge singur în noroi”; „iar dalta amintirii taie-n mine”; „săgeţile gândirii-au dat în spic”; „să mai coboare steaua în feştile”; „prin trestii adormise-un pui de astru”; „noi împletim neliniştii ghirlandă”; „călcând pe umbra marelui nimic”; „corăbii-fecioare cu păr înspicat”; „iarna vieţii tece-n caprifoi”; „acolo curge prin vitralii vinul”; „copilăria, umbră-ntre castani”; „Steaua Polară a-noptat la strungă”; „adoarme seara singură-ntr-un crin”; „când ne devoră Cronos prin nepoţi” etc.; 

Mircea Platon, în „Contemporanul –  ideea europeană” nr. 7 din 2017, despre critica literară în eseul „Critica criticii şi alte critici”: „Critica e un departament al bunelor maniere. Ea codifică nu numai întâlnirea cititorului cu operele literare, dar şi întâlnirea operelor literare între ele, introduce cărţile noi cărţilor clasice şi substanţialele fantome ale trecutului mai rarefiatelor spirite viitoare. Într-o „soţietate fără prinţipuri, carevasăszică fără maniere, critica literară nu poate supravieţui, aşa cum nu poate supravieţui un alt cod sau ritual complex. E îndreptăţită critica literară să se ocupe de filosofie? Da. Chiar dacă toţi criticii ar fi nişte imbecili, critica în sine tot ar avea căderea să se preocupe de filozofie. De filosofia discursivă, desigur, nu de cea matematică, răsucită din catene algebrice. Cândva, critica literară făcea parte din trivium – gramatică, logică şi retorică -, înmănuncheată logicii. Critica are ca obiect valorile estetice, filosofia are ca obiect valorile existenţei şi cunoaşterii.  Or, noi trăim şi cunoaştem şi prin literatură.  Lucrarea lui Berdiaev despre Dostoievski e una de critică sau de filozofie? E un eseu de critică filosofică sau unul de filozofie critică? Prerogativa unui critic, ca şi aceea a unui filosof e de a distinge, de a discerne”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Oscar 2025: Marii câștigători ai serii și surprizele galei

Publicat

Publicitate

Cea de-a 97-a ediție a premiilor Oscar a avut loc pe 2 martie 2025, la Dolby Theatre din Los Angeles, într-o ceremonie spectaculoasă care a celebrat excelența cinematografică. Evenimentul a fost prezentat de Conan O’Brien și a fost transmis în direct pe ABC și Hulu în Statele Unite, precum și pe Voyo în România. Printre marii câștigători ai serii s-a numărat filmul „Anora”, care a dominat categoriile principale, dar și „Dune: Part Two”, care a strălucit la categoriile tehnice, scrie playtech.ro.

Anora – triumful cinematografiei independente

Filmul „Anora”, regizat de Sean Baker, a fost revelația serii, reușind să obțină cinci premii Oscar din cele șase nominalizări. A câștigat prestigiosul premiu pentru Cel mai bun film, consolidând poziția filmelor independente în peisajul cinematografic global. În plus, regizorul Sean Baker a fost onorat cu premiile pentru Cea mai bună regieCel mai bun scenariu original și Cel mai bun montaj, subliniind talentul său excepțional.

Actrița Mikey Madison, protagonistă în „Anora”, a fost recompensată cu Oscarul pentru Cea mai bună actriță în rol principal, consolidându-și astfel statutul de stea în ascensiune la Hollywood. „Trăiască filmul independent”, a declarat regizorul Sean Baker, mulțumind întregii echipe și evidențiind importanța susținerii proiectelor cinematografice non-hollywoodiene.

Dune: Part Two – dominație la categoriile tehnice

Un alt film care a captat atenția publicului și a criticilor a fost „Dune: Part Two”, continuarea epopeii SF regizate de Denis Villeneuve. Pelicula a fost răsplătită cu premii importante la categoriile tehnice, demonstrând măiestria vizuală și auditivă a producției.

Efectele speciale spectaculoase, sunetul imersiv și designul de producție inovator au făcut din „Dune: Part Two” un adevărat tur de forță cinematografic. Premiile obținute de film confirmă atenția la detalii și perfecționismul echipei de producție, consolidând franciza „Dune” ca una dintre cele mai impresionante realizări SF ale deceniului.

The Brutalist și alte momente marcante

Printre filmele remarcate la gala Oscar 2025 s-a numărat și „The Brutalist”, care a impresionat prin cinematografie și muzică. Această producție a fost apreciată pentru estetica sa vizuală aparte și pentru modul în care a integrat sunetul și imaginea într-o experiență cinematografică profundă.

Publicitate

Gala Oscar 2025 a fost un spectacol plin de emoție, glamour și momente memorabile. Pe covorul roșu au defilat vedete internaționale, iar pe scenă au urcat artiști care au redefinit standardele industriei cinematografice. Prin triumful lui „Anora”, recunoașterea calităților tehnice ale „Dune: Part Two” și impactul artistic al „The Brutalist”, ediția din acest an a demonstrat încă o dată că diversitatea și inovația sunt esențiale în lumea filmului.

 

Lista completă a câștigătorilor la Oscar 2025

  • Cel mai bun film: Anora
  • Cea mai bună regie: Sean Baker (Anora)
  • Cel mai bun actor în rol principal: Adrien Brody (The Brutalist)
  • Cea mai bună actriță în rol principal: Mikey Madison (Anora)
  • Cel mai bun actor în rol secundar: Kieran Culkin (A Real Pain)
  • Cea mai bună actriță în rol secundar: Zoe Saldana (Emilia Perez)
  • Cel mai bun lungmetraj internațional: I’m Still Here (Brazilia)
  • Cel mai bun lungmetraj de animație: Flow
  • Cea mai bună scenografie: Wicked
  • Cel mai bun scenariu adaptat: Conclave
  • Cel mai bun scenariu original: Anora
  • Cea mai bună imagine: The Brutalist
  • Cel mai bun montaj: Anora
  • Cea mai bună coloană sonoră: The Brutalist
  • Cel mai bun cântec original: El Mal – interpretat de Zoe Saldana și Karla Sofia Gascon (Emilia Perez)
  • Cel mai bun sunet: Dune: Part Two
  • Cele mai bune efecte vizuale: Dune: Part Two
  • Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură: The Substance
  • Cele mai bune costume: Wicked
  • Cel mai bun scurtmetraj animat: In the Shadow of the Cypress
  • Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune: I’m Not a Robot
  • Cel mai bun lungmetraj documentar: No Other Land
  • Cel mai bun scurtmetraj documentar: The Only Girl in the Orchestra

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Adolescenții români care cuceresc știința. Pepiniera de astrofizicieni de la capătul României

Publicat

Publicitate

Cu toate că astrofizica nu face parte din programa școlară, de mai mulți ani, elevi și liceeni botoșăneni excelează în acest domeniu, obținând rezultate prestigioase la olimpiade internaționale, scrie ADEVĂRUL.

Județul Botoșani este cunoscut ca un adevărat loc al geniilor, mai ales că în această zonă de la capătul României s-au născut peste 200 de personalități de marcă din toate domeniile, printre acestea și mari oameni de știință – este de ajuns să-i amintim pe Dimitrie Pompeiu, Octav Onicescu, Dimitrie Negreanu, Mihai Ciucă şi Elie Radu. Această efervescență a genialității științifice s-a consumat într-o perioadă de aproximativ un secol, adică din jurul anului 1850 și până în 1945. După 1990, tradiția acestor minți luminate care au deschis noi orizonturi în știință și în învățământul românesc și mondial este continuată de o pleiadă de elevi cu rezultate remarcabile la concursuri naționale și mai ales internaționale dedicate științelor exacte.

Copiii reușesc să impresioneze la olimpiadele și concursurile internaționale de științe și, mai nou, la astrofizică, un domeniu care nici măcar nu se regăsește ca materie în programa școlară. Elevii și profesorii muncesc cu o pasiune incredibilă, nu atât pentru a obține rezultate, ci mai ales de dragul de a afla și a împinge limitele științei. „Nu este vorba despre medalii sau concursuri, ci despre plăcerea de a descoperi, de a învăța mereu lucruri noi, de a-ți explica fenomene. Cred că este ceea ce ne ghidează“, spune pentru „Weekend Adevărul“ Matei Butnaru, unul dintre olimpicii internaționali la astrofizică din Botoșani.

Performanță în știința viitorului

Așa cum spun și specialiștii, astrofizica este acea ramură a astronomiei care cercetează prin anumite metode fizice structura și mișcarea aștrilor, dar mai ales este o știință îndrăgită de publicul larg datorită temelor care par desprinse din romanele SF, dar cât se poate de reale, precum originea și soarta universului, posibilitatea călătoriilor în timp, studiul compoziției găurilor negre, dacă se pot forma găuri de vierme în spațiu și multe altele. În plus, astrofizica este considerată o știință extrem de complexă tocmai fiindcă îmbină mai multe științe convenționale, precum fizica, matematica, astronomia și chimia. Pe scurt, cel care vrea să facă performanță în acest domeniu trebuie să fie polivalent în domeniul științelor, și la un nivel destul de ridicat. „Este un amestec de matematică, fizică și chimie. Adică trebuie să stăpânești toate aceste materii fiindcă ai nevoie de ele în multe aplicații, calcule. De ce se spune astronomie și astrofizică? Fiindcă astronomia este în general mișcarea corpurilor cerești și prezența lor. Iar astrofizica reprezintă legile fizicii care se folosesc în studiul obiectelor și corpurilor astronomice, ca să zicem așa. Ai nevoie de un bagaj important de cunoștințe pentru asta“, spune Alin Lungu, profesor doctor în fizică la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ din Botoșani.

Teodora Gavrileț( cea cu ochelari) la Olimpiada Națională de Chimie FOTO ISJ Botoșani
Teodora Gavrileț( cea cu ochelari) la Olimpiada Națională de Chimie FOTO ISJ Botoșani

În această știință a viitorului excelează, de aproximativ patru-cinci ani, tot mai mulți elevi din județul Botoșani, cu un „epicentru“ la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, una dintre cele mai importante școli de elită din Moldova. Zeci de elevi se dedică studiului intensiv al fizicii, chimiei, matematicii și astronomiei, ajungând în cele din urmă la această formulă de top în lumea științelor, astrofizica. Mulți dintre aceștia încep studiul științelor de la vârste fragede, iar la astrofizică ajung de obicei în școala generală când devin „ucenici“.

Toți elevii implicați în performanță la astrofizică sunt deja olimpici la alte discipline științifice. Valoarea deosebită, care crește de la un an la altul, în pepiniera de astrofizicieni de la Botoșani a putut fi observată cu ocazia Taberei Naționale de Fizică, Astronomie și Astrofizică „Marin Dacian Bica“, organizată la începutul acestui an, în municipiul Suceava, printr-o colaborare cu Ministerul Educației și Societatea Științifică „Cygnus“. La acest eveniment au fost prezenți trei elevi botoșăneni cu rezultate incredibile la nivel național și internațional, adevărate vârfuri de lance ale României, la nivel de juniori, în domeniul astrofizicii. „Rezultate importante apar în ultimii ani cam de fiecare dată cu participanți la olimpiada națională și culminând cu olimpiadele internaționale“, precizează profesorul Alin Lungu, unul dintre cei care se ocupă de performanța în astrofizică, la Botoșani.

Pe drumul științelor, încă de la grădiniță

Unul dintre acești elevi este Matei Butnaru, devenit olimpic internațional la astrofizică la numai 15 ani. Matei este elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ și a reușit să obțină, anul trecut, medalia de bronz și locul trei mondial la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică desfășurată la Kathmandu, în Nepal. Matei spune că este pasionat de științe de la grădiniță – mai precis, s-a îndrăgostit de matematică de la vârsta de 5 ani și mai apoi a continuat și cu celelalte științe care l-au ajutat să facă performanță la astrofizică. „De științe eram pasionat de mic. Îmi plăcea să cunosc diferite informații despre lumea înconjurătoare, să-mi explic anumite fenomene. De matematică eram pasionat de la 5 ani. Mai apoi am continuat cu științele descoperind fizica și chimia, întâi la școală, ca materii de studiu, apoi individual, găsind informații sau realizând proiectele care mă interesau. Astrofizica le îmbină și cred că acesta este, momentan, drumul meu“, spune liceanul pentru „Weekend Adevărul“. Matei este olimpic și la matematică, dar și la fizică, obținând numeroase medalii la nivel național, în timpul gimnaziului. De asemenea, în urmă cu doi ani, la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică, la categoria Științe Aplicate, elevul a obținut medalia de bronz cu lucrarea „Seismograful“. Matei avea atunci doar 13 ani.

Publicitate
Matei Butnaru la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică FOTO Școala numărul 7 Botoșani
Matei Butnaru la Olimpiada Națională de Creativitate Științifică FOTO Școala numărul 7 Botoșani

Tot din Botoșani este și Teodora Gavrileț, o elevă de clasa a XII-a, care deține medalia de argint și mențiune din partea Ministerului Educației Naționale la categoria Seniori 2, astrofizică. Teodora s-a apucat de acest domeniu fiindcă a fost mereu pasionată de științe, dar nu a știut pe ce ramură să se axeze. De asemenea, este olimpică națională la chimie, având o mențiune specială. „Eu am fost pasionată de științele exacte dintotdeauna. Dar mereu am avut o problemă în a mă decide ce ramură ar trebui să aleg, pe ce să mă axez. Astrofizica a venit ca un răspuns, pentru că îmbină multe dintre ele și este alegerea perfectă pentru mine“, spune liceana care se pregătește pentru examenul de Bacalaureat. Tot din „creuzetul științific“ de la Botoșani în domeniul astrofizicii face parte și Gabriel Popescu, un alt elev de clasa a IX-a, distins de Ministerul Educației Naționale cu mențiunea de onoare, la categoria seniori 1.

Curiozitatea face minuni

Rezultatele excepționale obținute la astrofizică, într-un colț nordic al României, sunt rodul pasiunii și muncii elevilor împreună cu profesorii lor, cu toate că această disciplină nu este inclusă în programa școlară. Este, însă, un domeniu care satisface setea de cunoaștere a unor elevi curioși și foarte dotați intelectual. „Astrofizica nu se află în trunchiul comun al programei școlare, dar este foarte importantă pentru că elevii își dezvoltă modul de gândire și le oferă un bagaj important de cunoștințe. Sperăm să devină și disciplină de studiu la școală. Elevii și profesorii fac din pasiune astrofizică aici, la Botoșani. Timpul nostru, ca profesori, este foarte limitat sî lucrăm cu ei– fiindcă predăm la diferite discipline, eu la fizică, am colegi la matematică –, iar rezultatele și toată această efervescență în jurul astrofizicii la Botoșani li se datorează doar elevilor. Sunt pasionați de știință și sunt dornici de a merge la olimpiadă, mai ales pentru a descoperi noi provocări. Pentru ei este un domeniu foarte atractiv“, mărturisește profesorul Alin Lungu, care alături de alți profesori, printre care și Aurelian Pintilei, coordonează olimpicii din Botoșani.

Despre pasiunea pentru știință a copiilor botoșăneni vorbește și Cristina Bălăucă, profesoară de fizică, inspector școlar general adjunct la ISJ Botoșani, dar și mama unuia dintre olimpicii noștri în domeniul științelor din ultimul deceniu, Ștefan Bălăucă. „Știință este tot ce ne înconjoară, iar noi le trasmitem copiilor că este bine că știm cât mai multe lucruri despre tot ce este viața. De multe ori, ei caută răspunsuri și le descoperă alături de profesori. Este un efort comun, dar totul pleacă de la pasiunea pentru acest domeniu, de la curiozitatea copilului. Nu-i obligă nimeni, nu-i împinge nimeni de la spate. Efectiv sunt pasionați de ceea ce fac. Fiul meu era dornic să cunoască de mic. Punea mereu întrebări, căuta explicații. Și noi încercam să îi satisfacem această sete de cunoaștere. Și în cazul tuturor copiilor care fac performanță este aceeași poveste: sunt curioși, sunt dornici să cunoască, iar aici sunt profesori dedicați care le satisfac această nevoie și îi ajută să facă performanță“, spune Cristina Bălăucă pentru „Weekend Adevărul“.

Tradiția performanței

Pepiniera de astrofizicieni de la Botoșani este doar o continuare a fenomenului științific din liceele de elită ale Botoșaniului, județul nord-moldav fiind de cel puțin zece ani un adevărat cuib de elevi cu performanțe deosebite în lumea științelor. Unul dintre aceștia este Ștefan Bălăucă, acum în vârstă de 25 de ani, absolvent a două facultăți și studii postuniversitare. Fost elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu“, tânărul a mers la olimpiade și concursuri școlare încă din clasa a IV-a, iar în anii de liceu a obținut nu mai puțin de șase medalii la olimpiadele internaționale de științe, plus altele la olimpiade la matematică, lingvistică și fizică. Printre acestea se numără și o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Științele Pământului din Franța, o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Fizică, precum și una de bronz la Olimpiada Internațională de Lingvistică din Irlanda.

Tot din Botoșani și tot la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ a învățat și Daniel Malanca, un alt olimpic cu rezultate deosebite în domeniul științelor. Cel mai important rezultat l-a obținut în 2023, medalia de aur la Olimpiada Internațională de Științele Pământului. Totodată, în anul 2022, Casian Niculăeasa, un alt elev al aceluiași colegiu botoșănean, obținea medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori din Columbia.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

APIA primește Cereri de plată pentru anul 2025 începând de luni

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat, luni, Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025, a anunțat instituția, printr-un comunicat.

Fermierii vor putea depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online, conform Instrucțiunilor de utilizare disponibile în interfața aplicației, pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

În situația în care se accesează și scheme din sectorul zootehnic, fermierii se vor prezenta la Centrele APIA conform programării pe care au stabilit-o în prealabil cu funcționarii APIA, în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea AGI Online. Astfel, funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea programării pentru depunerea Cererilor de plată.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile din Cererea de plată pentru Campania 2025.

Se va completa o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafețe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localități/județe.

‘Fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia utilizează terenul situația înscrierii în Registrul agricol a datelor despre terenul agricol și să permită acesteia să transmită la APIA adeverințele privind utilizarea terenului conform înscrierii în Registrul Agricol. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii de plată și să fie valabile la data depunerii acesteia. Adeverințele emise pentru schemele de sprijin cuplat din sectorul zootehnic de către asociația/agenția acreditată pentru înființarea și menținerea registrului genealogic al rasei/oficiul pentru zootehnie județean pot fi transmise electronic prin platforma pusă la dispoziție de către APIA, cu informarea fermierului conform procedurii deja utilizate și în anii anteriori de campanie’, se precizează în comunicat.

Publicitate

De asemenea, fermierii care dețin animale în exploatație au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate/corectate în Baza Națională de Date (la medicul veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă este utilizator SNIIA).

Fermierii pot semna Cererile folosind și semnătura electronică. În această situație este necesar să anunțe (prin mesaj, telefonic sau prin e-mail) funcționarul desemnat să gestioneze cererea despre faptul că dorește să se semneze electronic Cererea de plată. Semnătura electronică aplicată pe cererea de plată trebuie descărcată din aplicația AGI Online la data depunerii Cererii. Angajamentele și declarațiile, părți ale cererii de plată, se vor semna, de asemenea, electronic la aceeași dată. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Mucenici Eutropie, Cleonic și Vasilisc

Publicat

Publicitate

După sfârșitul mucenicesc al Sfântului și Marelui Mucenic Teodor Tiron, în februarie, anul 304, Eutropie și Cleonic, doi prieteni ai mucenicului și Vasilisc, nepotul său, au rămas în continuare în temnița din Amasia (Pont). Între timp, în locul guvernatorului Puplie a venit Asclipiodot.

Acesta era originar din Frigia (Asia Mică) și un mare persecutor al creștinilor. Aflând de răbdarea și pătimirea Sfântului Teodor Tiron, a poruncit ca cei trei întemnițați să fie aduși la judecată înaintea lui.

Asclipiodot a încercat în zadar să îi convingă pe cei trei mucenici să jertfească zeilor. Astfel, pătimirea mucenicilor Eutropie și Cleonic s-a sfârșit prin răstignirea lor pe cruce. Sfântul Mucenic Vasilisc, nepotul Sfântului Teodor Tiron, a mai stat în temniță până la 22 mai 304, când Agripa, noul guvernator, a poruncit să fie omorât.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending