Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (210)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

 Virgil Diaconu, directorul revistei „Cafeneaua literară”, are în lucru un volum intitulat „Arta poetică a lui Mihai Eminescu”. Un fragment din acest volum este publicat în revista „Tribuna” nr. 511 din 16 – 31 decembrie 2023 cu titlul „Eminescizarea şi dezeminescizarea poeziei şi a criticii literare române”. Continuăm să prezentăm referirile lui Virgil Diaconu  la  articolul lui Garabet Ibrăileanu, „Curentul eminescian”, care este inclus în volumul „Scriitori şi curente” (ediţia a II-a, 1930, Iaşi): „Ce este, pentru Garabet Ibrăileanu, curentul eminescian, despre care, în anul 1892, conferenţia Alexandru Vlahuţă, iar în anii 1887 şi 1896 vorbea C. Dobrogeanu-Gherea? „Curentul eminescian” se constituie deopotrivă din „eminescianii cu simţire poetică şi cei fără simţire”, afirmă Ibrăileanu, prezentând totodată că „poezia este mai ales simţire, şi simţirea (…) e lucrul cel mai individual, cel mai cu neputinţă  de împrumutat” de către poeţii mimetici de la modelele lor… Dar dacă „simţirea (…) e lucrul cel mai individual, cel mai cu neputinţă de împrumutat” de către poetul mimetic  de la modelul său poetic, deci de la Eminescu,  atunci cum mai poate poetul mimetic să fie numit poet eminescian?  În temeiul a ce anume este el eminescian? Iată însă ce răspuns găseşte Ibrăileanu: „Fireşte că, cu cât un poet din generaţia nouă are mai puţin talent şi mai puţină sensibilitate, cu atât e mai servil eminescian. Dar între cei cu talent, aceia vor vi mai servili eminesciani care vor avea o simţire mai înrudită cu a lui Eminescu, aşa încât eminescianismul servil se poate împăca şi cu lipsa totală de simţire şi cu o mare putere de simţire”. Mai simplu spus, Eminescu este imitat sau pastişat atât de poeţii talentaţi, cât şi de către  cei netalentaţi: cu toţii compun „eminescianismul servil”.

Virgil Diaconu preia şi un exemplu   de pastişor talentat: poetul Popovici – Bănăţeanu. Mai mult, Ibrăileanu crede că „dintre toţi poeţii tineri  nu cred să existe vreunul care să se apropie de Popovici – Bănăţeanu în pastişarea lui Eminescu”.

Garabet Ibrăileanu, urmărind să justifice valoarea pe care i-o acordă pastişorului Popovici – Bănăţeanu, o face şi în articolul „O prelucrare a lui Eminescu” (vezi volumul „Scriitori şi curente”). Virgil Diaconu crede că Ibrăileanu a dorit să consolideze poziţia în literatura română a „pastişorilor talentaţi”, de aceea consideră: „Dar pe Ibrăileanu ar trebui să îl intereseze legitimitatea literară, estetică a pastişorilor: este, aşadar, legitim din punct de vedere literar-estetic să îţi concepi poezia prin pastişarea poeziei lui Eminescu şi, în general, a poeziei oricărui poet? Fireşte că DA, răspunde   Ibrăileanu şi, drept dovadă, îl susţine pe Popovici – Bănăţeanu, ca pe cel mai talentat pastişor al epocii sale.”

Acelaşi punct de vedere l-a avut şi Titu Maiorescu, el punându-l pe Popovici – Bănăţeanu al doilea după Eminescu în „cântarea dragostei”. Până la urmă, spune Virgil Diaconu, Popovici – Bănăţeanu „este absolut uitat de poezia română, de toţi criticii şi de toate dicţionarele literare”. În dezacord cu teoria lui Ibrăileanu, concluzionează Virgil Diaconu: „A fi mare poet exclude posibilitatea de a fi eminescian. Şi tot aşa exclude posibilitatea de a fi arghezian, bacovian, blagian, traklian, baudelairean, esenian etc.  A fi mare poet şi a fi în acelaşi timp eminescian, arghezian, bacovian etc. este o contradicţie în termeni.  Arta poetică a influenţelor literare, a imitaţiilor şi a pastişelor, este inacceptabilă!”

Publicitate

Virgil Diaconu este de acord cu Perpessicius care consideră că imitarea lui Eminescu, deci eminescianismul, nu este eficient estetic: „eminescianismul sau curentul eminescian a însemnat, în literatura noastră de la sfârşitul veacului trecut, nu drumul bătut pe care să fi mers în pas de defilare herezii (moştenitorii) poeziei sau atitudinilor naţionaliste ale lui Eminescu, ci iazul cu apă vrăjită în care s-au înecat atâţi înotători inexperţi să lupte cu sirenele eminesciene”.

Finalul articolului se materializează cu o concluzie  a  autorului, din care reţinem: 1. „fidelitatea oarbă faţă de poezia lui Eminescu, deci imitarea / pastişarea poeziei sale, nu înseamnă nicidecum producerea unei poezii de valoare şi nu înseamnă evoluţie poetică”; 2. „poetul imitativ aproape că se exclude  pe sine din propria creaţie, pentru a pune în evidenţă modelul, sursa, deci poezia pe care el o imită, a lui Eminescu sau a altui poet”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ultima zi în care pelerinii pot trece prin Altarul Catedralei Naționale: Aproape 300.000 de persoane au vizitat lăcașul de cult

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Miercuri este ultima zi în care pelerinii pot trece prin Altarul Catedralei Naționale. Timp de zece zile, peste 290.000 de persoane s-au închinat în lăcașul de cult.

Persoanele care doresc să participe la pelerinajul de la Catedrala Națională pot verifica online timpul de așteptare aproximativ și capătul rândului, accesând linkul pus la dispoziție de Arhiepiscopia Bucureștilor.

În Sfântul Altar au fost așezate spre cinstire moaștele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale și ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Pelerinii sunt asistați permanent de grupul de voluntari „Tineri în acțiune” al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Altarul Catedralei Naționale va rămâne deschis pentru pelerini până în această seară la ora 24:00.

În perioada 6-14 noiembrie, inclusiv, Catedrala Națională este deschisă zilnic spre vizitare, între orele 11.00-19.00. Mai multe detalii sunt disponibile aici.

Publicitate

Foto credit: Basilica.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Spectacolul „Portugalia” la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de artă în acest sfârșit de săptămână, la spectacolul „Portugalia” de Zoltán Egressy.

Duminică, 9 noiembrie de la ora 1900 ,  botoșănenii sunt așteptați la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Portugalia” de Zoltán Egressy.

Regia: Vladimir Anton
Scenografia: Gelu Rîșca
Coregrafia: Victoria Bucun
Asistent regie: Răzvan Amitroaei

Distribuția:
FUNDĂ – Alexandra Vicol
PORECLĂ – Răzvan Amitroaei
CÂRCIUMAR – Gheorghe Frunză
SFECLĂ – Sorin Ciofu
PREOT – Alexandru Dobynciuc
CLAMĂ – Bogdan Muncaciu
FEMEIA – Gina Patrașcu-Zamfirache
SATANĂ – Valentin Popa
SOȚIE – Oana-Maria Tudoran

Spectacol nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2021 la categoria CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (Alexandra Vicol pentru rolul „Fundă”)

Într-un sat de la marginea lumii, oamenii nu au nume. Ei sunt porecle – Fundă, Sfeclă, Clamă. Toți tânjesc după un altceva, după un altcineva. Dar nimeni nu face nimic pentru a-și împlini visul.
Portugalia, visul unui tânăr scriitor în trecere, devine visul tuturor: un loc mirific, necunoscut, un tărâm de poveste, unde marea se întâlnește cu cerul, cu oameni fericiți – chiar dacă uneori triști.
„Portugalia” este o comedie despre oameni obișnuiți, cu oameni obișnuiți. Cu umorul involuntar, cu situații comice care capătă, pe parcurs, conotații dureroase, este o poveste în  care un om își descoperă sau redescoperă sensul, rostul vieții. 

Publicitate

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Administratie

Primăria Botoșani lansează proiectul UrbanLakes pentru reabilitarea lacului din Parcul Mihai Eminescu și conservarea ecosistemelor

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

UAT Municipiul Botoșani organizează joi, 6.11.2025, ora 9.00, în sala de ședințe a Consiliului Local din Piața Revoluției nr. 1, conferința de lansare a proiectului U_LAKES – „UrbanLakes: Cross-Border Synergy for Blue Ecosystem Preservation” (Lacuri Urbane: Sinergie transfrontalieră pentru conservarea ecosistemului albastru), ID proiect ROUA 00357.

 Proiectul este implementat în perioada 14.06.2025-13.12.2026, în cadrul Programului INTERREG NEXT VI–A România- Ucraina 2021-2027. UAT Municipiul Botoșani este lider de proiect, iar Comitetul Executiv al Consiliului Local Ivano-Frankivsk este partener.

Obiectivul proiectului este îmbunătățirea infrastructurii verzi și albastre pentru a crea condiții mai bune pentru protejarea naturii, conservarea biodiversității și creșterea gradului de conștientizare a mediului în rândul cetățenilor din ambele orașe.

Principala investiție ce va fi realizată la Botoșani în cadrul acestui proiect este reabilitarea lacului din Parcul Mihai Eminescu.

Bugetul total al proiectului este de 419.507,87 euro, din care finanțarea europeană nerambursabilă este de 356.581,68 euro.

Pentru mai multe informații, persoana de contact din partea UAT Municipiul Botoșani este Ciprian Coruț, manager proiect, e-mail proiecte@primariabt.ro.

Publicitate

 

Programul Interreg VI-A NEXT România–Ucraina 2021- 2027 este finanțat de Uniunea Europeană şi co-finanţat de statele participante în program. www.ro-ua.net

Acest material a fost produs cu sprijinul Uniunii Europene. Conţinutul acestui material intră în responsabilitatea UAT Municipiul Botoșani şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene sau a structurilor de management ale Programului Interreg VI-A NEXT România–Ucraina 2021- 2027.

Citeste mai mult

Eveniment

Doliu în fotbalul românesc: Antrenorul Emeric Ienei a decedat la vârsta de 88 de ani

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Antrenorul de fotbal, Emeric Ienei a decedat miercuri, la vârsta de 88 de ani. Decesul a fost confirmat de reporterii publicației bihoreanul.ro. 

Potrivit unor surse medicale, la mijlocul lunii octombrie Ienei a fost internat în secția de Pneumologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, fiind externat la finele săptămânii trecute. El a decedat la domiciliu, în cursul dimineții de miercuri, 5 noiembrie 2025. 

„A murit acasă, a stat două săptămâni în spital, dar familia l-a externat pentru că medicii nu mai aveau ce să facă. A murit în această dimineață, liniștit, la el acasă. Avea mai multe afecțiuni, cea mai gravă fiind cea cardiacă”, a declarat pentru ziarul din Bihor, un membru al familiei.

Reacția Clubului FC Bihor Oradea

Fotbalul românesc și bihorean este în doliu. A plecat dintre noi marele Emeric Ienei, o adevărată legendă a sportului, la vârsta de 88 de ani.

Născut la Arad, dar stabilit mulți ani la Oradea, Emeric Ienei a avut o legătură specială cu orașul nostru și cu fotbalul bihorean. În perioada 1978–1979, el a antrenat FC Bihor Oradea, lăsând în urmă profesionalism, eleganță și respect.

De numele său se leagă și cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc – câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986 cu Steaua București, un moment care a făcut întreaga țară mândră.

Publicitate

Prin caracterul, calmul și înțelepciunea sa, Emeric Ienei a inspirat generații întregi de jucători și antrenori. Rămâne un exemplu de demnitate și valoare, un simbol al fotbalului românesc.

Clubul F.C. Bihor Oradea transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor care l-au iubit.

sursă foto: bihoreanul.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending