Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (208)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

UN ROMAN AL VRANCEI MONTANE

„Un om, o viaţă, un destin” (Editura „Betta”, Bucureşti, 2023) nu e primul volum al Ioanei Ichim-Costescu şi pe care l-am citit. “Descătuşarea fericirilor” (2019) este unul dintre ele. Scriam într-o cronică: „Pe parcursul lecturii pe care, vă daţi seama, ca elev al Liceului din Vidra(Vrancea), am fost atent la toate informaţiile, astfel că m-am tot întrebat: de ce autoarea şi-a substituit numele cu Beatrice. Să fie o identificare cu celebra iubire a lui Dante? Se poate, mai ales că liceenele de odinioară se identificau cu personajele unor mari iubiri! Însă eu m-aş duce spre Ioana Pârvulescu şi Patapievici care  susţin că: 1.„ochii Beatricei sunt cei care-l conduc şi-l ţin pe Dante în Paradis”; 2. „metafora ochilor e aceea că îl ajută pe Dante să aibă revelaţia, să-şi deschidă privirea interioară”. Ioana Ichim – Costescu din viaţa de toate zilele, Beatrice din roman, deschide privirea interioară pe care o mulează pe amintiri, descătuşând fericirile. Cartea în discuţie este una pe care ar trebui s-o citească, neapărat, măcar foştii elevi ai Liceului din Vidra”. Am citit şi un alt volum al autoarei: „Sarea reginei” (2017). Spuneam într-o altă cronică: „Calea iniţiatică pe care o adoptă Beatrice are originea în lumea vizibilă (uneori neînţeleasă) a copilăriei, ducând undeva spre lumea invizibilă (dar înţeleasă) imprimată de o serie de oameni şi fapte care au ajutat-o să iasă din labirint astfel încât neînţelesele să fie inteligibile la un nivel superior. Pe o astfel de cale contează foarte mult raportarea la verbele auxiliare. Beatrice şi-a ales două: „a fi” şi „a vrea”. Am putea adăuga că romanul s-a mulat pe efectele celor două verbe. Calea iniţiatică dezvoltă romanul treaptă cu treaptă  pe baza evenimentelor ce au loc la care se adaugă ştiinţa autoarei de a deschide în text zone acoperite de legende, tradiţii şi poveşti cu subînţelesuri.  De fapt romanul abundă în confesiuni care scot în evidenţă calitatea de povestitoare a autoarei. Zonele de care aminteam sunt cutreierate în lung şi-n lat de personaje apropiate  şi care s-au supus timpului şi timpurilor, rezultând o topografie a fiinţei sale în corelaţie cu alte fiinţe”.

Am citit şi am scris  şi despre  un alt volum al Ioanei Ichim-Costescu: „Ander şi cedrii Libanului” (2020). Spuneam:  „Cartea continuă saga Beatricei (vezi celelalte romane ale autoarei), m-a intrigat prezenţa conjuncţiei „şi” în titlu, întrebându-mă dacă îşi are rostul, mai ales că acum e moda titlurilor dintr-un singur cuvânt. Şi am constatat că importanţa ei este foarte mare. Ea leagă  două părţi ale romanului, ambele provocatoare de emoţii puternice produse de  două mari aşteptări: naşterea lui Ander, un copil ce va da „contur cu nimb de fericire tuturor” şi perspectiva vizitării giganticilor şi biblicilor cedri ai Libanului. Înainte de a fi  un roman al familiei tradiţionale ca alcătuire şi al spaţiului  geografic  specific, el este şi un răspuns dat actualelor  tendinţe de redefinire a familiei, a introducerii unor aberaţii privind denumirea principalilor actanţi şi a altor stupidităţi impuse de progresism şi corectitudinea politică”.

Romanul „Un om, o viaţă, un destin” (Editura „Betta”, Bucureşti, 2023) e o continuare a celorlalte, fiind o replică la realismul socialist din jurul anilor 50, la Marea Teroare marca Stalin şi mai mereu  la „porunca unor vremuri păcătoase, grele, de neînţeles”. Autoarea  menţine o regulă a scrisului său: analiza labirintului identitar al unor familii care nu sunt disfuncţionale, dând personajelor  valorile apartenenţei  la toposul din jurul Păuleştiului vrâncean, pe care îl găsim admirabil prezentat mai peste tot în roman, dar cu asupra de măsură în paginile 178 – 180. Faţă de celelalte romane, arhitectura acestuia se raliază conceptului de „închidere care se deschide”. Conform regulilor acestui concept  impus de Constantin Noica,  Ioana Ichim-Costescu ştie să realizeze o armonizare între elementele mici ale toposului şi elementele mari: Ion se deschide în Păuleşti (naştere),  continuă deschiderea în judeţ (Odobeşti), apoi în ţară (Brăneşti) ca  circuitul narativ să se închidă tot în Păuleşti (serviciu, moarte). E un roman al timpului când „Sărăcia umbla cu picioarele goale pe uliţele satelor româneşti. Când seceta din anii trecuţi golise hambarele, când oamenii lui Dej, apostoli ai lui Stalin, confiscaseră bunurile ţăranilor, când cotele la stat deveniseră povară pentru fiecare român.  Aspră, dură,  feroce chiar, plină de presimţiri sumbre se percepea de către orişicine înflorirea bolşevismului sovietic ce-şi întinsese tentaculele acoperite de o zgură neagră până în cele mai pure ţinuturi ale ţării”. Mai e şi un roman al copilăriei, al acelor vremuri „când toamna era toamnă, iarna era iarnă”. Personajele romanului participă  la configurarea demersului autoarei cu toate simţurile, remarcându-se insistenţa cu care pune accent pe universul sonor al zonei: vântul care urla prin pădurile negre asemenea unui  cor de lupi înfometaţi, solemnitatea cântecului fluierului acelui cântăreţ singuratic, clopotul bisericii care suna când a bucurie, când a întristare, glasul plin de duioşie al colindătorilor, glasul tot mai stins al preotului, vocea plină de tulburare a bătrânelului care anunţa un fel de apocalipsă bolşevică, armonia sunetelor încântătoare ale pădurii foşnind vara, cristalinul glas al Putnei,  etc., şi peste toate acestea zgomotul înfricoşător produs de  străinii comunişti pe la porţile oamenilor. În plus, personajele acestei cărţi  împrumută din tăria munţilor la poalele cărora îşi duc traiul, sunt atenţi la semne, sunt plini de harul milosteniei şi robi ai obiceiurilor străvechi (vezi „rotirea mesei” pentru îmbunarea ursitoarelor), au un destin semnat de Divinitate. De fapt, ca din toate romanele Ioanei  Ichim-Costescu, se poate extrage  o tendinţă de a pune în evidenţă eticul, în sensul că nu calităţile fizice ale eroilor sunt relevante, cât cele care se subsumează frumuseţii morale. Femeile şi bărbaţii din romanul autoarei au o discreţie şi eleganţă a lor, aspecte care se răsfrâng şi în scrisul acestei autoare. Cu o fineţe specifică pătrunde în emoţiile şi sentimentele personajelor sale, punând în evidenţă fundamentele culturii  Vrancei montane. Ioana Ichim-Costescu  îşi scrie cărţile, cred eu, aşa cum a scris-o şi pe aceasta, sub semnul unui citat din Voltaire: „adevărata frumuseţe izvorăşte din sublim şi frumuseţe”. Din sublimul şi frumuseţea Vrancei montane.

Publicitate

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

În atenția angajatorilor botoșăneni: Modificările legii privind dialogul social și completările ulterioare

Publicat

Publicitate

Legea nr. 367/2022 privind Dialogul Social, prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care intr-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită  să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment(art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

Pentru angajați, negocierea colectivă generează avantaje multiple precum: mai multă justiție socială, drepturi superioare privind condițiile de muncă și de angajare, salariile, securitatea și sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalității de șanse și tratament, protecție suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieții profesionale cu cea de familie, locuri de muncă și venituri mai stabile, o influență mai mare la locul de muncă și participarea la procesele decizionale.

Pentru angajatori, negocierea colectivă aduce avantaje privind asigurarea păcii sociale și a unui climat de muncă favorabil performanței, productivitatea și loialitatea personalului îmbunătățite,participarea mai mare a forței de muncă la locul de muncă, eficacitate și planificare bugetară, rezolvarea timpurie a litigiilor.

Neîndeplinirea de către angajatori a obligației privind negocierea colectivă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de  la 15.000 lei la 20.000 lei.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hartă cu riscul seismic pe localități, pregătită de guvern. Primăriile vor putea accesa finanțări pentru consolidarea clădirilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va face publică o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte. Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Cseke Attila, informează alba24.ro.

Autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat.

”În zilele următoare o să dăm (…) o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program.

Avem programe de investiții, de finanțare și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

sursă imagine: infp.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Două spectacole, în acest sfârșit de săptămână, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Ivan Turbincă” după Ion Creangă și „Bani din cer” de Ray Cooney.

Botoșănenii sunt invitați sâmbătă, 25 ianuarie de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” din str. Teatrului nr. 5 la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Duminică, 26 ianuarie de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Bani din cer” de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Regia artistică şi coloana sonoră: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Publicitate

Distribuția:

Jean Perkins – Dana Bucătaru

Henry Perkins – Sorin Ciofu

Bill – Ioan Crețescu

Davenport – Gheorghe Frunză

Betty Johnson – Lorena-Petronela Chiribuță

Vic Johnson – Răzvan Amitroaei

Slater – Vali Popa

Un trecător – Petruț Butuman

„Orice situaţie de acest fel te învaţă ceva, te reface!”

Ray Cooney, autorul textului este, în primul rând, actor. El ştie ce înseamnă pentru un actor o situaţie foarte incitantă, explozivă. El ştie ce înseamnă replica. A scris un şir de piese ştiind toate cele spuse şi „Bani din cer” nu face excepţie de la „regulă”. Este o piesă scrisă pentru actori. Textul aduce la rampă, în primul rând, actorii. Situaţiile se schimbă din trei în trei minute, dacă nu şi mai repede. Şi actorul şi personajul sunt puşi în situaţii limită. Este vorba de limita comediei, să ne înţelegem, nu de limita umanului! Iar echipa de actori de la Botoşani a probat reacţii deosebite, evident, în situaţii cu totul şi cu totul deosebite!

Orice situaţie de acest fel – când capeţi, surprinzător – o sumă mare de bani – te învaţă ceva, te reface! Chiar dacă, până la urmă, nu vei avea parte de acei bani!

 

Pret bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-18:00

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copii în „Școala Siguranței Tedi”. La nivelul județului, s-au înscris în program 65 clase

Publicat

Publicitate

Poliţia Română este partener în programul educaţional naţional ,,Şcoala Siguranţei Tedi”, prin intermediul căruia elevii de clasa I îşi însuşesc informaţii utile pentru siguranţa personală.

La nivelul judeţului Botoşani, în program s-au înscris 65 clase de elevi.

Copiii sunt implicaţi în activităţi informativ-educative coordonate de învăţători, cu sprijinul reprezentanţilor Poliţiei Române, iar ,,Tedi” asigură suportul didactic prin materiale educative complexe şi atractive pentru elevi.

Activităţile se desfăşoară pe baza materialelor educaţionale şi a scenariilor didactice din cadrul programului Şcoala Siguranţei Tedi. Toate informaţiile şi noutăţile legate de acest program pot fi accesate online, pe www.scoalatedi.ro.

În perioada 14-21 ianuarie 2025 , poliţiştii din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii au fost alături de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Mihail Kogălniceau” Dorohoi , de cei ai Şcolii Primare nr.2 Mănăstireni şi de cei ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Unţeni.

În cadrul întâlnirilor care au avut loc cu copiii, aceştia au fost informaţi într-un mod cât mai interactiv pe diverse teme : siguranţă în clasă, siguranţa în pauză, prevenirea, recunoaşterea şi gestionarea bullyingului, relaţiile cu colegii, când lipsesc părinţii de acasă, situaţiile periculoase, copilul şi accesarea internetului, siguranţa în curte, deplasarea pe stradă şi traversarea carosabilului, mersul pe bicicletă în siguranţă şi copilul ca pasager.

Publicitate

Activităţile în cadrul acestui proiect vor continua pe tot parcursul anului şcolar.

 

Poliţiştii reamintesc o serie de măsuri pe care trebuie să le luaţi pentru ca micuţii dumneavostră să fie în siguranţă:

 

Dacă nu au împlinită vârsta de 12 ani sau nu au înălţimea de 150 cm, copiii nu au voie să ocupe locul din partea dreaptă faţă al autoturismului!

Aceştia pot ocupa locurile din partea spate a autoturismului cu  centura de siguranţă pusă.

 

Pentru a conduce o bicicletă pe drumul public, copiii trebuie să aibă împlinită vârsta de 14 ani.

Nu uitaţi de echipamentul de protecţie : cască de protecţie, genunchiere, cotiere !

 

Cu bicicleta, rolele sau skateboardul, copiii au voie numai în zonele special amenajate în acest scop ! Strada nu e pistă de concurs oricât de puțin circulată este!

Trotinetele electrice se conduc numai pe pista pentru biciclete, iar în lipsa pistei, doar pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 km/h  .

Acestea pot fi conduse numai de persoane care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu  pot transporta pasageri .

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending