Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (191)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Mircea Mihăieş, în „România literară” nr. 24 din 2 iunie 2017, despre marile idei,teme şi stiluri: „Toate au fost deja abordate, ilustrate, epuizate. Nu cred, de pildă, că se va mai scrie vreodată despre iubire cu patosul, profunzimea, senzualitatea din „Cântarea cântărilor”. Nu cred că vor exista viziuni artistice mai complexe despre om şi univers decât cele imaginate de Dante. Nu cred că abilitatea de a crea personaje a lui Shakespeare ori Cervantes va fi întrecută. Nu văd cine va mai scrie vreodată un „thriller romantic” de expresivitatea „Mănăstirii din Parma” a lui Stendhal.  Şi nici discursuri despre bolile sufletului de dimensiunea vivisecţiilor lui Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Flaubert, Faulkner”;

George Ardeleanu, în „Lumina literară şi artistică” nr. 6 (39) din 2017, privind informaţiile despre comunism: „…parvin prin diferite filtre, foarte diferite între ele, prinse între multe discursuri contradictorii şi „concurenţiale”. Universitarul bucureştean face şi o clasificare a acestor informaţii: a) anticomunism; b) discurs nostalgic („înainte era mai bine”); c) discursul indiferenţei („trecutul nu contează, ci doar prezentul şi viitorul: ce job am, ce maşină îmi cumpăr, unde îmi petrec concediul etc.”); d) discursul  pervers („prin care se echivalează procesele de corupţie actuale cu procesele staliniste din anii 50”);

 

Publicitate

Eugen Tănăsescu, în „Lumina de Duminică” din 16 iunie 2017, prezintă trei mari aspecte ale importanţei Sfinţilor Români: a) aspectul istoric („Sfinţii Români ne coboară în istorie până la originile apostolice ale creştinismului. În calendar găsim sfinţi din toate epocile istorice ale neamului nostru. De la primii martiri dobrogeni şi până la recent canonizaţii sfinţi nemţeni, munteni sau ardeleni”);  b) aspectul axiologic („Sfinţii sunt cei care orientează valorile unui popor. Prin Sfinţii Români, chiar înainte de a vorbi româneşte, neamul nostru a vorbit limba Evangheliei, ceea ce înseamnă că avem Evanghelia înscrisă ontologic în fibra noastră identitară”); c) aspectul pedagogic („Fiecare popor poate asimila şi exprima prin cultura proprie mesajul comun şi universal al creştinismului” – după cum spunea părintele Stăniloae);

 

Ionuţ Aurelian Marinescu, în „Lumina de Duminică” din 16 iunie 2017, publică un interviu cu Octav  Bjoza, preşedintele AFDPR. Reţin un aspect, dintre cele multe povestite, întâmplat în vara anului 1948: „În timp ce noi citeam texte sau versuri de scriitori interzişi, veneau echipe de muncitori în biblioteci, cu câte un tabel. Unul lua din raft cartea, celălalt se uita pe tabel: Nicolae Iorga? La foc! Andrei Şaguna? La foc! Octavian Goga? Naţionalist! La foc!”. Au scăpat George Coşbuc şi Eminescu. Dar, atenţie! Din Coşbuc se învăţa doar „Noi vrem pământ”, absolut nimic din cele patriotice, sau cele despre Războiul din 1877. Eminescu? Doar „Scrisoare III”, o  anume parte din ea, „Epigonii” şi „Împărat şi proletar”;

Mircea Moţ, în „Tribuna” nr. 354 din 1-15 iunie 2017, scriind despre „salcâmul” lui Moromete: 1. „Moromete taie salcâmul din mijlocul grădinii, socotit copacul edenic, un „axis mundi”, dublul său vegetal (Eugen Simion), ori un simbol al demnităţii şi verticalităţii ţărăneşti”; 2. „Momentul ales este al dimineţii, înainte de răsăritul soarelui asociat luminii şi creaţiei, un timp în care bocetele prevestesc moartea unei condiţii”; 3. „Tăierea salcâmului marchează într-adevăr momentul în care Ilie Moromete se desparte definitiv de mentalitatea satului, a ţăranului din Siliştea Gumeşti, pentru care salcâmul are semnificaţii profunde ori valoare de simbol: 4. „Cel pe care Moromete îl alege spre a-l însoţi este nu întâmplător Nilă, cel mai puţin dotat dintre băieţi, cel care nu înţelege şi care trebuie să se mire pentru a trăi astfel de moment revelator”; 5. „Salcâmul este reper şi emblemă a satului, coroana sa având o autentică „boltă” ce-l impune ca imagine a întregului”; 6. „Copacul are semnificaţie şi valoare afectivă pentru ceilalţi, nu însă pentru Moromete”; 7. „Pentru oamenii din Siliştea Gumeşti el este „salcâmul acesta”, dar mai ales, „salcâmul”, de care ei sunt legaţi în primul rând afectiv”; 8. „Nilă trebuia să ia „securea ailaltă, aia veche”, pe care s-o folosească într-o situaţie nouă, ca semn al metamorfozei” etc.;

Termeni, sintagme, concepte… în ”Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017: Alexandru Muşina conducând un „masterat de scriere creatoare”, „râsul reflectat în termopane aurii” a lui Andrei Dosa, acelaşi Andrei Dosa „trecând prietenia prin testul dezagregării”, un bacovian „cartier al măştilor sparte” descoperit de Adina Diniţoiu, „psihohidrografia” ca un termen inventat de acelaşi Andrei Dosa, Bogdan Ghiu vorbind despre „descriptularizarea actului filozofic”, formula „haidem să haidem” a lui Răzvan Exarhu, Liviu Ornea explicând ce este „politica fără ideologie” a lui Nicuşor Dan, Virgil Nemoianu susţinând „destructurarea discursului istoriografic esenţialist” etc.

 

„Judecata postmodernă” într-o enunţare a lui Octavian Soviany: „Textul se naşte din text, ficţiunea dintr-o altă ficţiune, iar literatura nu mai este posibilă decât ca „rescriere”;

Florentina Voichi, în „Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017, publicăun interviu cu pictorul Mihai Sîrbulescu. Reţinem: 1.”Există o nevoie, pentru mine, nu de a echilibra, ci de a rupe. Îmi place foarte mult excesul”; 2. „Echilibrul, pentru mine, este să mergi pe buza prăpastiei, cu un picior într-o parte şi cu altul în cealaltă, şi să nu cazi”; 3. „mă simt mai contemporan cu Van Gogh şi cu Rembrandt”; 4. „Pictura nu se poate face de unul singur. Pictorul e un continuator, el vine pe un dat şi datul acesta e făcut de un batalion de pictori care au trăit de-a lungul timpului. Trebuie să vezi ce-au făcut, ca să înţelegi pe ce lume te afli”;  5. „Am citit, în foarte frumosul roman a lui Pamuk, „Mă numesc roşu”, despre o echipă de bătrâni caligrafi şi miniaturişti, care vorbesc cu enormă dragoste despre anii uceniciei. Socotesc că aceşti ani sunt cei mai importanţi pentru oricare dintre noi. Las la o parte că ucenicia ar trebui să dureze toată viaţa”; 6. „La Platon există conceptul „mania divină”. Te posedă zeul, el pune gheara pe tine şi te pune să vorbeşti. Tu habar n-ai. La Caragiale am găsit acelaşi lucru, spus altfel – artistul lucrează prin apucătură. Ce mi-e posedare, ce mi-e apucătură”; 7. „Amatorul lucrează prin ştiinţă, el stăpâneşte priceperea, pe când artistul este stăpânit de apucătură”; 8. „Culorile sunt ca nişte manifestanţi în stradă. Roşu se bate cu verde, negrul se bate cu alb, cum împaci perechile acestea de manifestanţi care se agită sub mâna ta?”; 9. „Sensibilitatea este grija faţă de limite. Conceptul, dacă nu este sensibil, nu face doi bani. Tehnica, dacă nu e trecută prin această zbatere a catharsisului, frământare, nelinişte, e moartă. Nimic altceva nu contează în raport cu sensibilitatea”; 10. „Arta contemporană ar face foarte bine să  se considere nu contemporană, ci atemporală. Atunci ar avea greutate. Ai un butoi mare şi un păhărel mic. Prefer butoiul mare”; 11. „Pictura este un limbaj, un grai specific, care ţine de vizual”; 12. „Pictura e o vietate liberă care se autocreează”; 13. „Nu cred în arta pentru popor. Pictorul nu se adresează poporului, pictorul vorbeşte cu pictura. Dacă pui înainte, după Hedegger, originea operei de artă, tu eşti în comunicare cu pictura, sigur cu nimeni altcineva”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Lecții de curaj și prietenie: Jandarmii botoșăneni, aproape de tinerii români din diaspora

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii botoșăneni s-au întâlnit cu participanții la prima serie a celei de-a XVI-a ediții a Programului de Tabere ARC, destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării.

Centrul de Agrement Codrii de Aramă de la Agafton este una din cele nouă locații din România in care se desfășoară Programul de Tabere ARC 2025, organizat la nivel național de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Patriarhiei Române, în perioada 1 iulie – 2 septembrie.

Participarea jandarmilor la cele șase serii ale taberei reprezintă o bună oportunitate de a-i familiariza pe elevii și tinerii români de pretutindeni cu privire la istoria Jandarmeriei Române și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, competențele legale și misiunile specifice, dar și de a le prezenta procedee de autoapărare, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea și imobilizarea unui infractor, precum și mijloacele de intervenție și autospecialele de serviciu.

În total, aproximativ 780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova vor petrece zile frumoase de vacanță pe meleaguri botoșănene și vor plecat spre casă cu amintiri plăcute și cu prieteniile legate în această perioadă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O gospodărie din Frumușica a fost la un pas să se facă scrum

Publicat

Publicitate

Un incendiu de vegetație uscată a pus în pericol o gospodărie din localitatea Boscoteni, comuna Frumușica. Casa și o anexă au fost la un pas de a fi cuprinse de flăcări. Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au acționat rapid și au stins incendiul înainte ca acesta să se extindă.

Au ars aproximativ 500 de metri pătrați de vegetație uscată. Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Ziua Școlii la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona: O sărbătoare a recunoștinței, mândriei și speranței

Publicat

Publicitate

Astăzi, curtea Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Vorona a fost plină de emoție, culoare și forfotă veselă. Elevi, profesori, părinți și invitați de la Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani au celebrat împreună Ziua Școlii, un moment devenit tradiție, în care comunitatea se strânge să-și cinstească trecutul și să-și afirme valorile.

Sărbătoarea a început cu un moment solemn: un tedeum de mulțumire pentru roadele educației și pentru oamenii care au clădit această instituție, moment special care a beneficiat de un suport deosebit din partea fețelor bisericești din comună.

Bustul voievodului Ștefan cel Mare a fost împodobit cu coroane de flori, un gest simbolic de respect față de patronul spiritual al școlii și față de istoria Moldovei. Un gest care l-a făcut mândru pe primarul comunei, Sergiu Dascălu, dar și pe inspectorul general al ISJ Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc, precum și pe toți ceilalți inspectori de specialități din cadrul Inspectoratului care au ajuns la această acțiune deosebită, respectiv profesor Irina Telișcă, profesor Tanase Ana, profesor Lucia Stefanescu, profesor Gabi Nechifor, profesor Diana Haralamb, profesor Catalin Ungureanu, profesor Gina Zala, profesor Cristian Gherasim, profesor Ursulica Teodora și profesor Badea Alina.

A urmat apoi partea cea mai vie și mai caldă a zilei: activitățile pregătite cu migală de elevi și profesori. Clasele au organizat standuri tematice, expoziții de desen și fotografie, prezentări ale proiectelor Erasmus+ la care școala este partener. S-au recitat poezii, s-au pus în scenă fragmente de teatru istoric și s-au cântat cântece tradiționale, totul într-o atmosferă de sărbătoare sinceră.

Elevii au fost în centrul atenției – cu emoții în glas, cu mândrie în privire, dar și cu zâmbete largi atunci când au primit aplauze. Profesorii și-au încurajat elevii pas cu pas, dând și astăzi dovadă de devotament și răbdare.

Totodată, au fost premiați, din partea liceului, elevii care au avut rezultate deosebite la concursuri si olimpiade, și, cu aceeași ocazie, a fost acordata o diploma de onoare pentru întreaga cariera didactică de 45 de ani doamnei învățătoare Cornelia Icușcă.

Publicitate

Nu a lipsit nici momentul discursurilor oficiale. Conducerea liceului a transmis un mesaj cald și mobilizator:

„Ziua școlii este mai mult decât o aniversare, este un prilej de recunoștință pentru trecut, de mândrie pentru prezent și de speranță pentru viitor. La mulți ani tuturor celor care fac parte din comunitatea noastră școlară – elevi, profesori, părinți și absolvenți. Mulțumim cadrelor didactice pentru implicare și devotament. Felicitări elevilor pentru rezultate și entuziasm. Recunoștință părinților pentru sprijinul acordat”, au transmis reprezentanții școlii, în frunte cu directorul unității de învățământ, profesor Ligia Marica.

Participanții au apreciat în mod special unitatea pe care astfel de evenimente o aduc în comunitate. Părinții și bunicii prezenți au privit cu emoție la evoluțiile copiilor, mândri să vadă cum școala continuă să fie un loc al educației, dar și al sufletului.

„A fost o zi deosebită. Ne-am simțit cu toții ca într-o mare familie”, a spus o elevă din clasa a XI-a, cu emoție în ochi.

În spatele acestei zile stau săptămâni de pregătiri, idei creative și multă dăruire. Pentru liceu, astfel de momente sunt parte din identitatea sa – o școală care respectă tradiția, dar rămâne deschisă spre inovație și dialog european.

La final, profesorii au mulțumit tuturor celor implicați și au dat asigurări că misiunea lor rămâne aceea de a forma nu doar elevi buni la învățătură, ci și oameni demni, cu dragoste de țară și de cultură.

În Vorona, Ziua Școlii nu este doar o zi în calendar, ci o sărbătoare a comunității. O lecție vie despre trecut, prezent și viitor.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Sub ocrotirea Sfântului Ștefan cel Mare: Lumina care veghează peste Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Două zile de rugăciune, jertfă și bucurie duhovnicească în inima unei comunități unite prin credință

În fiecare suflet de român, în ziua de 2 iulie, se aprinde o flacără veche și totuși neîntrerupt vie, aceea a dragostei și evlaviei față de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. În Cătămărăști Deal, această flacără nu este doar simbolică, ci arde în inimile a zeci de credincioși care se adună, an de an, pentru a-l cinsti pe cel care a apărat cu sabia și cu rugăciunea o țară, o credință și un neam.

Aici, pe culmea acestei așezări din județul Botoșani, o biserică cu hramul Sfântului Voievod se înalță ca o strajă tăcută, ca o cetate sufletească în care oamenii vin nu doar să se roage, ci să-și amintească de rădăcini, de jertfă, de neuitare. Este prima biserică de mir din România închinată acestui sfânt, o bijuterie de piatră și duh, zidită cu trudă, vis și multă credință.

Rugăciune în ceas de seară
Marți seara, dangătul clopotelor a chemat la rugăciune. Pe cerul cald de iulie, norii se adunau, dar în biserică s-a făcut lumină: lumina candelelor, lumina cântărilor, lumina inimilor.

Vecernia cu Litie a fost săvârșită de un sobor de preoți veniți din mai multe parohii din județul Botoșani. Părintele paroh, Vasile-Emanoil Crețu, a vorbit cu recunoștință despre moștenirea lăsată și despre continuarea lucrării. Sub privirile sfântului zugrăvit în absidă, cu chip aspru dar cald, parcă toți cei prezenți simțeau că sunt parte dintr-un neam binecuvântat și viu.

Cuvinte cu putere și daruri ale inimii
La finalul slujbei, părintele protopop misionar, Daniel Constantin Țăranu, a ținut un cuvânt de învățătură cu vibrație duhovnicească, vorbind despre „coroana nevăzută a răbdării” și despre cum Sfântul Ștefan n-a fost doar un voievod al armelor, ci mai ales un voievod al rugăciunii. În tăcerea sfântă a bisericii, fiecare cuvânt cădea în inimă ca o sămânță.

Publicitate

La final,  enoriașii au împărțit pachete cu bunătăți pregătite de mâini harnice, un gest simplu, dar plin de iubire. Agapa de seară a fost, ca întotdeauna, un moment de comuniune, de zâmbete, binecuvântări, îmbrățișări, copii care aleargă printre bătrâni cu baston, toți legați de același duh, cel al apartenenței.

Duminica sub cercul de lumină

Ziua de miercuri a început cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. De cum s-a ridicat Sfânta Evanghelie, Lumina a pătruns în biserică. În timpul slujbei, dangătul clopotelor a reînviat o poveste cunoscută de localnici: cea a „cercului de lumină” care apare uneori în timpul furtunilor, chiar deasupra bisericii.

„Când sună clopotele în vreme de nor și vifor, parcă vălul cerului se rupe. „Am văzut cu ochii mei: un cerc alb, de lumină, se așază peste turla bisericii. Și norii ocolesc locul. De zeci de ori s-a întâmplat”, mărturisește un bătrân din sat, cu privirea înrourată.

Pentru localnici, aceasta nu este legendă, ci taină, una care nu poate fi explicată, ci doar trăită.

O parohie care zidește suflete

Parohia Cătămărăști Deal nu este doar o construcție din piatră și lemn, ci un loc unde se zidesc caractere și se nasc vocații. Aici, credința nu este o formalitate, ci un mod de viață. Părintele Emanoil Crețu, preot și duhovnic, dar și constructor, organizator și slujitor neobosit, le-a mulțumit credincioșilor pentru osteneală și implicare.

„Nu lăsăm în urmă doar ziduri, ci o mărturie a unei credințe fierbinți. Ceea ce zidim azi va vorbi copiilor noștri despre cine am fost și în Cine am crezut.”

Un voievod viu în sufletele celor care n-au uitat

Ștefan cel Mare nu este pentru Cătămărăști Deal un personaj istoric, ci un mijlocitor și un sprijin. Prin evlavie și rugăciune, chipul lui s-a mutat din paginile de carte în inimile credincioșilor.

Într-o lume în care reperele se destramă, aici se păstrează un drum bine bătătorit, drumul care urcă spre altar, spre lumină, spre Hristos. Iar în fruntea acestui drum, neobosit, veghează un domn, cu sabia în mâna dreaptă și crucea în inima lui.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending