Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (191)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Mircea Mihăieş, în „România literară” nr. 24 din 2 iunie 2017, despre marile idei,teme şi stiluri: „Toate au fost deja abordate, ilustrate, epuizate. Nu cred, de pildă, că se va mai scrie vreodată despre iubire cu patosul, profunzimea, senzualitatea din „Cântarea cântărilor”. Nu cred că vor exista viziuni artistice mai complexe despre om şi univers decât cele imaginate de Dante. Nu cred că abilitatea de a crea personaje a lui Shakespeare ori Cervantes va fi întrecută. Nu văd cine va mai scrie vreodată un „thriller romantic” de expresivitatea „Mănăstirii din Parma” a lui Stendhal.  Şi nici discursuri despre bolile sufletului de dimensiunea vivisecţiilor lui Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Flaubert, Faulkner”;

George Ardeleanu, în „Lumina literară şi artistică” nr. 6 (39) din 2017, privind informaţiile despre comunism: „…parvin prin diferite filtre, foarte diferite între ele, prinse între multe discursuri contradictorii şi „concurenţiale”. Universitarul bucureştean face şi o clasificare a acestor informaţii: a) anticomunism; b) discurs nostalgic („înainte era mai bine”); c) discursul indiferenţei („trecutul nu contează, ci doar prezentul şi viitorul: ce job am, ce maşină îmi cumpăr, unde îmi petrec concediul etc.”); d) discursul  pervers („prin care se echivalează procesele de corupţie actuale cu procesele staliniste din anii 50”);

 

Publicitate

Eugen Tănăsescu, în „Lumina de Duminică” din 16 iunie 2017, prezintă trei mari aspecte ale importanţei Sfinţilor Români: a) aspectul istoric („Sfinţii Români ne coboară în istorie până la originile apostolice ale creştinismului. În calendar găsim sfinţi din toate epocile istorice ale neamului nostru. De la primii martiri dobrogeni şi până la recent canonizaţii sfinţi nemţeni, munteni sau ardeleni”);  b) aspectul axiologic („Sfinţii sunt cei care orientează valorile unui popor. Prin Sfinţii Români, chiar înainte de a vorbi româneşte, neamul nostru a vorbit limba Evangheliei, ceea ce înseamnă că avem Evanghelia înscrisă ontologic în fibra noastră identitară”); c) aspectul pedagogic („Fiecare popor poate asimila şi exprima prin cultura proprie mesajul comun şi universal al creştinismului” – după cum spunea părintele Stăniloae);

 

Ionuţ Aurelian Marinescu, în „Lumina de Duminică” din 16 iunie 2017, publică un interviu cu Octav  Bjoza, preşedintele AFDPR. Reţin un aspect, dintre cele multe povestite, întâmplat în vara anului 1948: „În timp ce noi citeam texte sau versuri de scriitori interzişi, veneau echipe de muncitori în biblioteci, cu câte un tabel. Unul lua din raft cartea, celălalt se uita pe tabel: Nicolae Iorga? La foc! Andrei Şaguna? La foc! Octavian Goga? Naţionalist! La foc!”. Au scăpat George Coşbuc şi Eminescu. Dar, atenţie! Din Coşbuc se învăţa doar „Noi vrem pământ”, absolut nimic din cele patriotice, sau cele despre Războiul din 1877. Eminescu? Doar „Scrisoare III”, o  anume parte din ea, „Epigonii” şi „Împărat şi proletar”;

Mircea Moţ, în „Tribuna” nr. 354 din 1-15 iunie 2017, scriind despre „salcâmul” lui Moromete: 1. „Moromete taie salcâmul din mijlocul grădinii, socotit copacul edenic, un „axis mundi”, dublul său vegetal (Eugen Simion), ori un simbol al demnităţii şi verticalităţii ţărăneşti”; 2. „Momentul ales este al dimineţii, înainte de răsăritul soarelui asociat luminii şi creaţiei, un timp în care bocetele prevestesc moartea unei condiţii”; 3. „Tăierea salcâmului marchează într-adevăr momentul în care Ilie Moromete se desparte definitiv de mentalitatea satului, a ţăranului din Siliştea Gumeşti, pentru care salcâmul are semnificaţii profunde ori valoare de simbol: 4. „Cel pe care Moromete îl alege spre a-l însoţi este nu întâmplător Nilă, cel mai puţin dotat dintre băieţi, cel care nu înţelege şi care trebuie să se mire pentru a trăi astfel de moment revelator”; 5. „Salcâmul este reper şi emblemă a satului, coroana sa având o autentică „boltă” ce-l impune ca imagine a întregului”; 6. „Copacul are semnificaţie şi valoare afectivă pentru ceilalţi, nu însă pentru Moromete”; 7. „Pentru oamenii din Siliştea Gumeşti el este „salcâmul acesta”, dar mai ales, „salcâmul”, de care ei sunt legaţi în primul rând afectiv”; 8. „Nilă trebuia să ia „securea ailaltă, aia veche”, pe care s-o folosească într-o situaţie nouă, ca semn al metamorfozei” etc.;

Termeni, sintagme, concepte… în ”Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017: Alexandru Muşina conducând un „masterat de scriere creatoare”, „râsul reflectat în termopane aurii” a lui Andrei Dosa, acelaşi Andrei Dosa „trecând prietenia prin testul dezagregării”, un bacovian „cartier al măştilor sparte” descoperit de Adina Diniţoiu, „psihohidrografia” ca un termen inventat de acelaşi Andrei Dosa, Bogdan Ghiu vorbind despre „descriptularizarea actului filozofic”, formula „haidem să haidem” a lui Răzvan Exarhu, Liviu Ornea explicând ce este „politica fără ideologie” a lui Nicuşor Dan, Virgil Nemoianu susţinând „destructurarea discursului istoriografic esenţialist” etc.

 

„Judecata postmodernă” într-o enunţare a lui Octavian Soviany: „Textul se naşte din text, ficţiunea dintr-o altă ficţiune, iar literatura nu mai este posibilă decât ca „rescriere”;

Florentina Voichi, în „Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017, publicăun interviu cu pictorul Mihai Sîrbulescu. Reţinem: 1.”Există o nevoie, pentru mine, nu de a echilibra, ci de a rupe. Îmi place foarte mult excesul”; 2. „Echilibrul, pentru mine, este să mergi pe buza prăpastiei, cu un picior într-o parte şi cu altul în cealaltă, şi să nu cazi”; 3. „mă simt mai contemporan cu Van Gogh şi cu Rembrandt”; 4. „Pictura nu se poate face de unul singur. Pictorul e un continuator, el vine pe un dat şi datul acesta e făcut de un batalion de pictori care au trăit de-a lungul timpului. Trebuie să vezi ce-au făcut, ca să înţelegi pe ce lume te afli”;  5. „Am citit, în foarte frumosul roman a lui Pamuk, „Mă numesc roşu”, despre o echipă de bătrâni caligrafi şi miniaturişti, care vorbesc cu enormă dragoste despre anii uceniciei. Socotesc că aceşti ani sunt cei mai importanţi pentru oricare dintre noi. Las la o parte că ucenicia ar trebui să dureze toată viaţa”; 6. „La Platon există conceptul „mania divină”. Te posedă zeul, el pune gheara pe tine şi te pune să vorbeşti. Tu habar n-ai. La Caragiale am găsit acelaşi lucru, spus altfel – artistul lucrează prin apucătură. Ce mi-e posedare, ce mi-e apucătură”; 7. „Amatorul lucrează prin ştiinţă, el stăpâneşte priceperea, pe când artistul este stăpânit de apucătură”; 8. „Culorile sunt ca nişte manifestanţi în stradă. Roşu se bate cu verde, negrul se bate cu alb, cum împaci perechile acestea de manifestanţi care se agită sub mâna ta?”; 9. „Sensibilitatea este grija faţă de limite. Conceptul, dacă nu este sensibil, nu face doi bani. Tehnica, dacă nu e trecută prin această zbatere a catharsisului, frământare, nelinişte, e moartă. Nimic altceva nu contează în raport cu sensibilitatea”; 10. „Arta contemporană ar face foarte bine să  se considere nu contemporană, ci atemporală. Atunci ar avea greutate. Ai un butoi mare şi un păhărel mic. Prefer butoiul mare”; 11. „Pictura este un limbaj, un grai specific, care ţine de vizual”; 12. „Pictura e o vietate liberă care se autocreează”; 13. „Nu cred în arta pentru popor. Pictorul nu se adresează poporului, pictorul vorbeşte cu pictura. Dacă pui înainte, după Hedegger, originea operei de artă, tu eşti în comunicare cu pictura, sigur cu nimeni altcineva”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Scade numărul elevilor într-o clasă de a IX-a, real și uman, din septembrie 2025. Măsură cu impact asupra admiterii la liceu

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 18.01.2025

de

Publicitate

Scade numărul elevilor într-o clasă de a IX-a, real și uman, din septembrie 2025. Numărul de elevi la clasa a IX-a, filiera teoretică, va scădea de la 26 la 24 de elevi începând cu anul școlar 2025 – 2026. Această măsură afectează direct organizarea unităților de învățământ, structura claselor și normele profesorilor din liceele teoretice la nivel național, având un impact și asupra procesului de admitere la liceu, scrie Edupedu. 

Ordinul ministrului Educației pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2025-2026 a fost publicat în Monitorul Oficial joi, 16 ianuarie.

Potrivit ordinului semnat de fostul ministru al Educației, Ligia Deca, pe 16 decembrie 2024, școlile trebuie să organizeze pentru la toamnă doar clase de a IX-a cu 24 de elevi la filiera teoretică, față de 26 de elevi câți erau anul trecut, potrivit Edupedu.ro.

Mai puțini elevi în clasele de la teoretic însemnă că numărul de clase rămâne, dar concurența pentru liceele foarte căutate crește și mai mult.  Acest lucru are o infliuență importantă și asupra modului în care elevii vor trebui să-și calculeze opțiunile.

Scade numărul elevilor într-o clasă de a IX-a

Potrivit noului ordin, constituirea formațiunilor de studiu la clasa a IX-a / a XI-a anul I, în învățământul de masă, se va realiza astfel:

  •  învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera tehnologică și învățământ profesional – din 24 de elevi;
  • învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera teoretică – din 24 de elevi;
  • învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă – din 24 de elevi;
  • învățământ liceal cu frecvență seral și frecvență redusă, clasa a IX-a – din 26 de elevi;
  • învățământ liceal cu frecvență seral, filiera tehnologică, clasa a XI-a – din 26 de elevi;
  • învățământ terțiar nonuniversitar (postliceal și de maiștri) – din 28 de elevi;

În prezent, în anul școlar școlar 2024 – 2025, la filiera teoretică sunt 26 de elevi pe clasa în clasa a IX-a. Filiera teoretică înseamnă specializările de la profilurile real și uman:

Publicitate
  • Filologie,
  • Știinţe sociale,
  • Matematică – Informatică,
  • Ştiinţe ale naturii

Reducerea numărului de elevi pe clasă le va permite profesorilor să acorde mai multă atenție fiecărui elev, îmbunătățind calitatea educației.

În zonele urbane, unde spațiul permite, pentru a menține constant numărul locurilor de liceu, e nevoie de mai multe clase. Astfel, pentru fiecare 11 clase cu 24 de elevi, este necesară înființarea unei clase suplimentare pentru a păstra numărul de elevi școlarizați în prezent.

sursa: edupedu.ro, monitoruloficial.ro

Citeste mai mult

Eveniment

MAE – Atenționare de călătorie: Bulgaria – transporturile agabaritice nu vor putea trece Podul Giurgiu – Ruse

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 18.01.2025

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Bulgaria că, pe timpul desfășurării lucrărilor de reparație capitală la Podul Dunării I Giurgiu – Ruse, care au fost reluate la data de 8 ianuarie, este permisă circulația autocamioanelor cu lățimea maximă de 2,55 metri și masa totală de până la 60 de tone.

Astfel, transporturile agabaritice (care depășesc dimensiunea și tonajul specificat) nu vor putea trece podul.

Segmentul rutier supus reparației actuale, situat pe partea bulgară a podului, limitează gabaritul camioanelor care pot traversa prin prezența delimitatoarelor de sensuri din beton armat, precizează MAE, într-un comunicat transmis AGERPRES.

„În acest sens, recomandăm șoferilor care tranzitează Podul Dunării I Giurgiu – Ruse să respecte parametrii de admisibilitate a autocamioanelor și restricția de viteză impusă la 20 km/h pentru toate categoriile de autovehicule”, arată sursa citată.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 și +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Sofia: +359879440758.

Publicitate

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet: http://sofia.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.org și www.mae.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

SRI anunță că a dejucat o operațiune de sabotaj instrumentată de Rusia pe teritoriul României

Publicat

acum 10 ore

sâmbătă, 18.01.2025

de

Publicitate

SRI a anunțat că a dejucat o operațiune de sabotaj instrumentată de Federația Rusă pe teritoriul României, scrie alba24.ro.

Potrivit sursei citate, România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate. SRI precizează că a reușit să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj – cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.

”Acest mod de operare face parte din arsenalul de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosește în România, precum și în statele aliate”, potrivit SRI.

Cazul cetățeanului columbian acuzat de acțiuni diversioniste

”Concret, în baza cooperării cu servicii de informații partenere europene, printr-un complex de măsuri proprii, SRI a reușit să îl identifice rapid pe cetățeanul columbian Luis Alfonso Murillo Diosa, sosit în România la sfârșitul lunii iulie cu scopul de a întreprinde acțiuni diversioniste.

SRI a stabilit cu certitudine intenția lui Luis Alfonso Murillo Diosa de derulare a unor acțiuni de sabotaj în România în baza unui instructaj prestabilit, cu indicarea explicită a țintelor (pe fotografii primite anterior pe telefon).

Informațiile obținute de SRI și transmise cu celeritate către MAI au permis reținerea acestuia în data de 30 iulie 2024, în contextul în care documenta în detaliu zona unui depozit de materiale reciclabile din orașul Bragadiru, aflat în proximitatea mai multor obiective asimilabile infrastructurilor critice (sonde de extracție de țiței, magistrale de gaz sau turnuri de telecomunicații)”, arată SRI, într-un comunicat.

Publicitate

Reținut de DIICOT. Mod de operare

”Ulterior, cetățeanul columbian a fost reținut de DIICOT, fiind trimis în judecată sub acuzația de infracțiune contra securității naționale (art. 403 din Codul Penal, acte de diversiune).

Datele obținute de SRI în investigarea informativă confirmă afilierea cetățeanului columbian la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată prin interpuși de serviciile secrete ruse. Concluziile SRI și evaluările serviciilor partenere europene validează caracterul concertat și coordonat de pe teritoriul Federației Ruse al operațiunilor.

Modul de operare specific serviciilor rusești este evidențiat de implicarea unui proxy – cu rol de organizator și recrutor de pe platforme de socializare virtuală -, care realizează și plătește în avans rezervările pentru deplasare și cazare și indică (pe aplicații criptate) tipul de misiune, destinația și țintele.

 

Sabotorul era instruit să comunice periodic și să documenteze personal întregul ciclu de activități pe care urma să le deruleze, certificându-le prin transmiterea unor imagini cu repere specifice care să confirme faptul că persona acționa conform instructajului primit”, notează SRI.

Campanii de fake news

”Totodată, documentarea foto-video era necesară pentru utilizarea datelor în campanii de fake news derulate pe platforme de social media, care prezintă propagandistic operațiuni diversioniste de amploare executate de o pretinsă rezistență ucraineană pro-rusă.

Campaniile menite să inducă panică și neîncredere în autorități în rândul populației civile sunt prestabilite și lansate organizat. Întrucât sabotorul a fost reținut și nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceștia au fost induși în eroare de faptul că, în aceeași perioadă, la 01.08.2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din județul Teleorman.

Astfel, canale de Telegram rusești, au prezentat, în mod fals și cu imagini de alte incendii, operațiunea ce viza locația din localitatea Bragadiru, Ilfov, identificată ca facilitate implicată în susținerea efortului de război al Ucrainei, acțiunea fiind atribuită unei grupări ucrainene de rezistență ce a distrus prin incendiere un „centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina”.

Informațiile au fost dezmințite în mass-media românească, la momentul respectiv, ca urmare a unor comunicate oficiale emise de autoritățile române”, mai transmite SRI.

sursă imagini: sri.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Memorialul Ipotești: 30 de evenimente, 100 de invitați și 2500 de participanți, la cea mai amplă ediție a Zilelor Eminescu

Publicat

acum 10 ore

sâmbătă, 18.01.2025

de

Publicitate

Circa 2500 de persoane au participat la activitățile organizate de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu din acest an, în perioada 14-17 ianuarie 2025.

Festivalul a oferit publicului botoșănean o agendă variată, cu peste treizeci de evenimente pentru mai multe categorii de public: conferințe, dezbateri, ateliere, lecturi în licee, lecturi în cafenele, întâlniri între autori și public, traducători, profesori, dar și vizite în atelierele artiștilor și poeților botoșăneni, expoziții de artă contemporană și spectacole.

Festivalul a avut aproape 100 de invitați din țară și din străinătate: poeți, scriitori, critici literari, dar și muzicieni, actori, artiști vizuali, jurnaliști și alte personalități. Între aceștia s-au numărat academicianul Mircea Martin, diplomatul Emil Hurezeanu, profesorul și traducătorul Bruno Mazzoni (Italia), scriitorul Matei Vișniec (Franța), Mihai Pop, managerul Galeriei Planul B, Constantin Chiriac, managerul Teatrului „Radu Stanca” Sibiu, secretarul de stat Janina Sitaru (Mae), secretar de stat Diana-Ștefana Baciuna (Ministrul Culturii).

Laureații Premiilor Culturii Naționale au fost Mircea Martin (Premiul național pentru excelență în cultură), Bruno Mazzoni (Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional), Emil Hurezeanu (Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române). În închiderea galei, Constantin Chiriac a susținut un recital extraordinar, într-o sală plină a recent redeschisului Teatru „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Gala a fost precedată de dezbaterea culturală sub genericul „Patrimoniul transnațional al culturii române – dialog și mediatori interculturali, cooperare în rețele cultural-academice” moderată de prof. dr. Iulian Costache, Universitatea din București/Memorialul Ipotești

În cadrul Zilelor Eminescu, la galeria Horia Bernea de la Memorialul Ipotești a fost vernisată expoziția „Ilustrat, tipărit, copiat, învățat” a artiștilor clujeni Alex Bodea și Ciprian Mureșan, organizată de galeriile Plan B (Cluj-Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop. Expoziția este deschisă pentru toți cei interesați 30 martie 2025.

Publicitate

O altă expoziție deosebită, intitulată Poster X Poem și reunind 12 afișe de mari dimensiuni în care graficieni contemporani au ilustrat poemele a 12 poeți români, a fost inaugurată în Gara din Botoșani, unde a putut fi văzută timp de cinci zile de toți călătorii, iar în perioada februarie – martie va fi relocată în holul cinematografului „Unirea”. Expoziția conține lucrări ale perechilor ilustrator-poet Ana Maria Dudu & Silvia Grădinaru, Radu Manelici X Tara Skurtu, Teona Galgoțiu X Sebastian Pren, Paula Rusu X Sebastian Sifft, Alin Tămășan X Andrei Doboș, Bogdan Moraru X Elena Vlădăreanu, VolodeaBiri& Svetlana Cârstean, Sorina Vazelina X Krista Szöcs, Miruna Modîlcă Belgun X Yigru Zeltil, Bianca Mocan X Deniz Otay, Bogdan Ceaușescu X Radu Andriescu, Andrei Nicolescu X Julien Britnic, Alina Marinescu X Monica Cure.

Festivalul a adus la Botoșani un salon al editurilor de poezie, o ediție specială a Institutului Blecher, moderată de Claudiu Komartin, spectacolul de muzică și poezie „Eminescu feat. Ginsberg”, cu Ionuț Caras și Cristian Gherghel, precum și festivalul Discuția Secretă, care a adus în fața publicului botoșănean scriitori contemporani din toată România: Vlad Alui Gheorghe, Șerban Axinte, Ștefan Baghiu, Iustin Butnariuc, Rita Chirian, Vlad Constantinescu, Andrew Davidson-Novosivschei, Emilian Galaicu-Păun, KataGyőrfi, Claudiu Komartin, V. Leac, Márton Evelin, Cosmina Moroșan, Oana Paler, Sorina Rîndașu, Dan Sociu, Szántai János, Emilia Faur (moderatoare), Márton Evelin (moderatoare), Cătălin Lazurca (curator).

Zeci de botoșăneni și de turiști s-au bucurat de posibilitatea de a vizita atelierele mai multor artiști botoșăneni, pentru a sta de vorbă cu aceștia în mediul lor de lucru. Astfel, vizitatorii au fost primiți în atelierele lor de către Ana Maria Micu, Dan Sociu, Gheorghe Stanciu și Gheorghe Iavorenciuc, cel din urmă fiind custodele colecției Constantin Dracsin și a atelierului sculptorului botoșănean Marcel Mănăstireanu.

Seria „Poeți la liceu” și „Poeți în dialog” i-a avut în acest an pe Șerban Axinte, Sorina Rîndașu, Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Nichita Danilov,  Adrian Alui Gheorghe, Olga Ștefan, Laura Francisca Pavel, Constantin Iftime, Dan Sociu, la liceele Liceul Teoretic „Doctor Mihai Ciuca” Săveni, Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul „Octav Onicescu” Botoșani, Liceul „A.T. Laurian” Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani. La aceste întâlniri cu poeții au participat 600 de elevi de la șapte licee din județ.

„Ediția din anul acesta a devenit posibilă, în acest format, datorită cooperării instituțiilor de cultură, ONG-urilor, instituțiilor de învățământ, mediului privat. Parteneriatele cu diverse instituții din țară și din străinătate au permis organizarea unui eveniment de referință. Ne dorim să menținem aceste parteneriate, să dezvoltăm altele, astfel încât mediul cultural al Botoșanilor să se coaguleze în jurul unor proiecte culturale atractive” (Ala Sainenco, Managerul Memorialului Ipotești).

Pentru viitor, Memorialul Ipotești pregătește o ediție de vară a Zilelor Eminescu în perioada 13-15 iunie și o nouă ediție cu ocazia Zilei Culturii Române de anul viitor, în preajma zilei de 15 ianuarie 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending