Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (191)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Mircea Mihăieş, în „România literară” nr. 24 din 2 iunie 2017, despre marile idei,teme şi stiluri: „Toate au fost deja abordate, ilustrate, epuizate. Nu cred, de pildă, că se va mai scrie vreodată despre iubire cu patosul, profunzimea, senzualitatea din „Cântarea cântărilor”. Nu cred că vor exista viziuni artistice mai complexe despre om şi univers decât cele imaginate de Dante. Nu cred că abilitatea de a crea personaje a lui Shakespeare ori Cervantes va fi întrecută. Nu văd cine va mai scrie vreodată un „thriller romantic” de expresivitatea „Mănăstirii din Parma” a lui Stendhal.  Şi nici discursuri despre bolile sufletului de dimensiunea vivisecţiilor lui Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Flaubert, Faulkner”;

George Ardeleanu, în „Lumina literară şi artistică” nr. 6 (39) din 2017, privind informaţiile despre comunism: „…parvin prin diferite filtre, foarte diferite între ele, prinse între multe discursuri contradictorii şi „concurenţiale”. Universitarul bucureştean face şi o clasificare a acestor informaţii: a) anticomunism; b) discurs nostalgic („înainte era mai bine”); c) discursul indiferenţei („trecutul nu contează, ci doar prezentul şi viitorul: ce job am, ce maşină îmi cumpăr, unde îmi petrec concediul etc.”); d) discursul  pervers („prin care se echivalează procesele de corupţie actuale cu procesele staliniste din anii 50”);

 

Publicitate

Eugen Tănăsescu, în „Lumina de Duminică” din 16 iunie 2017, prezintă trei mari aspecte ale importanţei Sfinţilor Români: a) aspectul istoric („Sfinţii Români ne coboară în istorie până la originile apostolice ale creştinismului. În calendar găsim sfinţi din toate epocile istorice ale neamului nostru. De la primii martiri dobrogeni şi până la recent canonizaţii sfinţi nemţeni, munteni sau ardeleni”);  b) aspectul axiologic („Sfinţii sunt cei care orientează valorile unui popor. Prin Sfinţii Români, chiar înainte de a vorbi româneşte, neamul nostru a vorbit limba Evangheliei, ceea ce înseamnă că avem Evanghelia înscrisă ontologic în fibra noastră identitară”); c) aspectul pedagogic („Fiecare popor poate asimila şi exprima prin cultura proprie mesajul comun şi universal al creştinismului” – după cum spunea părintele Stăniloae);

 

Ionuţ Aurelian Marinescu, în „Lumina de Duminică” din 16 iunie 2017, publică un interviu cu Octav  Bjoza, preşedintele AFDPR. Reţin un aspect, dintre cele multe povestite, întâmplat în vara anului 1948: „În timp ce noi citeam texte sau versuri de scriitori interzişi, veneau echipe de muncitori în biblioteci, cu câte un tabel. Unul lua din raft cartea, celălalt se uita pe tabel: Nicolae Iorga? La foc! Andrei Şaguna? La foc! Octavian Goga? Naţionalist! La foc!”. Au scăpat George Coşbuc şi Eminescu. Dar, atenţie! Din Coşbuc se învăţa doar „Noi vrem pământ”, absolut nimic din cele patriotice, sau cele despre Războiul din 1877. Eminescu? Doar „Scrisoare III”, o  anume parte din ea, „Epigonii” şi „Împărat şi proletar”;

Mircea Moţ, în „Tribuna” nr. 354 din 1-15 iunie 2017, scriind despre „salcâmul” lui Moromete: 1. „Moromete taie salcâmul din mijlocul grădinii, socotit copacul edenic, un „axis mundi”, dublul său vegetal (Eugen Simion), ori un simbol al demnităţii şi verticalităţii ţărăneşti”; 2. „Momentul ales este al dimineţii, înainte de răsăritul soarelui asociat luminii şi creaţiei, un timp în care bocetele prevestesc moartea unei condiţii”; 3. „Tăierea salcâmului marchează într-adevăr momentul în care Ilie Moromete se desparte definitiv de mentalitatea satului, a ţăranului din Siliştea Gumeşti, pentru care salcâmul are semnificaţii profunde ori valoare de simbol: 4. „Cel pe care Moromete îl alege spre a-l însoţi este nu întâmplător Nilă, cel mai puţin dotat dintre băieţi, cel care nu înţelege şi care trebuie să se mire pentru a trăi astfel de moment revelator”; 5. „Salcâmul este reper şi emblemă a satului, coroana sa având o autentică „boltă” ce-l impune ca imagine a întregului”; 6. „Copacul are semnificaţie şi valoare afectivă pentru ceilalţi, nu însă pentru Moromete”; 7. „Pentru oamenii din Siliştea Gumeşti el este „salcâmul acesta”, dar mai ales, „salcâmul”, de care ei sunt legaţi în primul rând afectiv”; 8. „Nilă trebuia să ia „securea ailaltă, aia veche”, pe care s-o folosească într-o situaţie nouă, ca semn al metamorfozei” etc.;

Termeni, sintagme, concepte… în ”Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017: Alexandru Muşina conducând un „masterat de scriere creatoare”, „râsul reflectat în termopane aurii” a lui Andrei Dosa, acelaşi Andrei Dosa „trecând prietenia prin testul dezagregării”, un bacovian „cartier al măştilor sparte” descoperit de Adina Diniţoiu, „psihohidrografia” ca un termen inventat de acelaşi Andrei Dosa, Bogdan Ghiu vorbind despre „descriptularizarea actului filozofic”, formula „haidem să haidem” a lui Răzvan Exarhu, Liviu Ornea explicând ce este „politica fără ideologie” a lui Nicuşor Dan, Virgil Nemoianu susţinând „destructurarea discursului istoriografic esenţialist” etc.

 

„Judecata postmodernă” într-o enunţare a lui Octavian Soviany: „Textul se naşte din text, ficţiunea dintr-o altă ficţiune, iar literatura nu mai este posibilă decât ca „rescriere”;

Florentina Voichi, în „Observator cultural” nr. 875 din 8-14 iunie 2017, publicăun interviu cu pictorul Mihai Sîrbulescu. Reţinem: 1.”Există o nevoie, pentru mine, nu de a echilibra, ci de a rupe. Îmi place foarte mult excesul”; 2. „Echilibrul, pentru mine, este să mergi pe buza prăpastiei, cu un picior într-o parte şi cu altul în cealaltă, şi să nu cazi”; 3. „mă simt mai contemporan cu Van Gogh şi cu Rembrandt”; 4. „Pictura nu se poate face de unul singur. Pictorul e un continuator, el vine pe un dat şi datul acesta e făcut de un batalion de pictori care au trăit de-a lungul timpului. Trebuie să vezi ce-au făcut, ca să înţelegi pe ce lume te afli”;  5. „Am citit, în foarte frumosul roman a lui Pamuk, „Mă numesc roşu”, despre o echipă de bătrâni caligrafi şi miniaturişti, care vorbesc cu enormă dragoste despre anii uceniciei. Socotesc că aceşti ani sunt cei mai importanţi pentru oricare dintre noi. Las la o parte că ucenicia ar trebui să dureze toată viaţa”; 6. „La Platon există conceptul „mania divină”. Te posedă zeul, el pune gheara pe tine şi te pune să vorbeşti. Tu habar n-ai. La Caragiale am găsit acelaşi lucru, spus altfel – artistul lucrează prin apucătură. Ce mi-e posedare, ce mi-e apucătură”; 7. „Amatorul lucrează prin ştiinţă, el stăpâneşte priceperea, pe când artistul este stăpânit de apucătură”; 8. „Culorile sunt ca nişte manifestanţi în stradă. Roşu se bate cu verde, negrul se bate cu alb, cum împaci perechile acestea de manifestanţi care se agită sub mâna ta?”; 9. „Sensibilitatea este grija faţă de limite. Conceptul, dacă nu este sensibil, nu face doi bani. Tehnica, dacă nu e trecută prin această zbatere a catharsisului, frământare, nelinişte, e moartă. Nimic altceva nu contează în raport cu sensibilitatea”; 10. „Arta contemporană ar face foarte bine să  se considere nu contemporană, ci atemporală. Atunci ar avea greutate. Ai un butoi mare şi un păhărel mic. Prefer butoiul mare”; 11. „Pictura este un limbaj, un grai specific, care ţine de vizual”; 12. „Pictura e o vietate liberă care se autocreează”; 13. „Nu cred în arta pentru popor. Pictorul nu se adresează poporului, pictorul vorbeşte cu pictura. Dacă pui înainte, după Hedegger, originea operei de artă, tu eşti în comunicare cu pictura, sigur cu nimeni altcineva”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

acum 7 minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro. 

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult

Eveniment

Noi norme pentru plata amenzilor de circulaţie. Plățile se vor putea face direct de pe telefon, prin internet banking sau cod QR

Publicat

acum 42 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Guvernul României a aprobat normele metodologice care permit plata amenzilor de circulație prin transfer bancar, folosind aplicații de internet banking, home banking sau mobile banking. Măsura, așteptată de mai mulți ani, simplifică procesul de plată și reduce birocrația, potrivit Ministerului Finanțelor.

Prin aceste norme se introduce şi posibilitatea ca procesul-verbal de contravenţie să includă un cod QR, cod de bare sau un element similar, pentru a facilita plata rapidă de pe telefon.

Cum se va putea face plata amenzilor de circulație

Normele metodologice aprobate de Guvern permit plata amenzilor de circulație prin transfer bancar, folosind aplicații de internet banking, home banking sau mobile banking. Măsura, așteptată de mai mulți ani, simplifică procesul de plată și reduce birocrația, potrivit Ministerului Finanțelor.
Procesul-verbal de contravenție va putea include și un cod QR, care va permite achitarea rapidă a sancțiunilor direct de pe telefon.

Plata amenzilor devine mai simplă și mai rapidă

Potrivit noilor norme, conducătorii auto vor putea achita amenzile de circulație prin mai multe modalități:

Publicitate
  • Transfer bancar: prin internet banking, home banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță puse la dispoziție de bănci;
  • Mandat poștal: în contul unic al Trezoreriei Operative Centrale din cadrul Ministerului Finanțelor;
  • Plată cu cardul: prin Sistemul Național Electronic de Plăți – Ghiseul.ro;
  • Numerar sau POS: la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului și la casieriile organelor fiscale locale.

Până acum, plata online era posibilă doar prin platforma Ghiseul.ro, însă utilizatorii erau nevoiți să își creeze un cont. Noile reguli vor permite plăți mai flexibile, inclusiv direct din aplicațiile bancare folosite de șoferi.

Cod QR pe procesul-verbal și serie unică de identificare

Fiecare proces-verbal de contravenție va avea o serie unică de 23 de caractere, împărțită în cinci grupuri numerice care vor identifica instituția emitentă, anul și numărul de ordine al documentului.
În plus, acesta va putea conține un cod QR, un cod de bare sau un element similar care, odată scanat, va genera automat datele de plată, simplificând procesul.

Lege veche, aplicare întârziată

Baza legală pentru plata amenzilor prin cont unic a fost stabilită prin Legea nr. 203/2018, însă normele de aplicare nu au fost adoptate până acum.
Noile reglementări au fost aprobate de Guvern în 2025, după o întârziere de aproape șase ani, și vor intra în vigoare odată cu publicarea hotărârii în Monitorul Oficial

Implementarea sistemului va permite plata amenzilor fără deplasări la ghișeu și fără timpi de așteptare, direct de pe telefon, tabletă sau laptop.
Totodată, mecanismul ar putea fi extins ulterior și pentru alte tipuri de amenzi, nu doar cele rutiere.

Citeste mai mult

Eveniment

BLITZ, acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere produse pe fondul vitezei excesive, la Botoșani

Publicat

acum 3 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani  au organizat, în weekend, o acțiune tip ”BLITZ” pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au drept cauză generatoare viteza excesivă.

 

Acțiunea s-a desfășurat în sistem cascadă, pe arterele rutiere cu valori ridicate de trafic, respectiv pe DN 29 și DN 29 C.

 

În cadrul activității au fost surprinși 24 de conducători auto circulând cu viteză peste limita legală, aceștia fiind sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de peste 16.000 de lei.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Percheziții la Corlăteni după un videoclip postat pe rețelele sociale: Polițiștii au ridicat o armă și 1.500 de cartușe

Publicat

acum 3 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din cadru Serviciului Arme explozivi și Substanțe Periculoase au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, din comuna Corlăteni.

 

În urma activităților desfășurate, la locuința unui tânăr de 22 de ani, au fost identificate și ridicate o armă scurtă, tip pistol, de culoare neagră, calibrul 6mm, 1500 (o mie cinci sute) elemente de muniție calibrul 6 mm.

 

Tânărul vizat de polițiști postase pe o rețea de socializare un videoclip în care poartă asupra sa o armă.

 

Publicitate

Toate bunurile au fost ridicate în vederea efectuării unei constatări criminalistice de specialitate pentru a se stabili categoria din care face parte arma și dacă aceasta este în stare de funcționare

 

În continuare se efectuează cercetări cu privire la comiterea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, urmând ca în funcție de rezultate să fie dispuse măsuri legale.

FOTO: arhivă, caracter ilustrativ

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending