Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (174)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Bogdan Creţu, în „Contemporanul – Ideea Europeană” nr. 1 (778) din 2017, preia un citat de-al lui Mihai Ursachi  din 1996, cu referire la doi  mari poeţi români: „Cezar Ivănescu a dus până la extrem latura incantatorie, muzicalitatea ca obiect liric în sine. În acest fel poetul, trecând prin Eminescu, făcea legătura cu tradiţia ancestrală a invocaţiei sacre, a poeziei-muzică, a poemului-cântec sau melopee, autorul însuşi interpretându-şi vocal cu acompaniament de chitară poemele”;

Adesea admir o caricatură realizată de Florin Grosu în care Al. D. Funduianu este plasat printre multe elemente de geometrie.  Mă trezesc spunând: “Privind desenu-n dese rânduri / Îmi ies din minte multe gânduri:/ Al. D. F. nu-i plin de nuri, / Dar se “rupe” în…figuri”.  În „figuri… de stil” se  „rupe” şi în poezie pentru că, înainte de a fi epigramist, Al. D. Funduianu este şi un poet adevărat al clipelor dominate de candoare. Însă, în plin globalism, candoarea se retrage undeva în munţi, lăsând loc „cool”-ismului care poate fi combătut cu „aberaţii” şi epigrame. Iarăşi mă trezesc spunând: „Poetul ce-şi dorea succesul / (Şi nu e loc aici de drame), / Până la urmă-avu accesul / Să „abereze”-n…epigrame”.  Poanta, pusă în final, la mai toţi epigramiştii urmează  după puncte de suspensie sau după anumite pauze (tăceri!) ascunse. Al. D. Funduianu foloseşte în exces semnul mirării, vrând să ne atenţioneze că ascunde, după veşnicul şi inimitabilul său zâmbet, o ironie fină venită dinspre un râs hohotit interior, un râs cenzurat de gândire;

Mircea Platon, în „Contemporanul – Ideea europeană” nr. 1(778) din 2017, publică eseul „Sufletul românesc al lui Dan Puric”. Considerând că Dan Puric dă dovadă de autenticitate în angajarea sa creştină şi naţională, pune mărturie tocmai teatrul său caracterizat prin: 1. „nu admite minciuna, care nu e „spectacol”, care adică nu te lasă pasiv,în jilţul de de spectator, de consumator al „actului cultural”; 2. „nu ne momeşte în afara noastră, nu ne atrage să ne întâlnim, evazionist, în nicăieri, în utopie, ci ne trimite, prin introspecţie, către întâlnirea cu noi înşine, cu toţi noi înşine, în adâncuri, la rădăcinile noastre”; 3. „nu minte pentru că nu porneşte de la „idealuri”, adică de la ideologii, ci de la gest, adică de la memoria de lungă durată sedimentată în gesturile noastre, de la gestul tehnic sau ritual, de la gestul care uneşte realitatea văzută cu cea nevăzută”; 4. „reprezentaţiile lui Puric nu sunt alcătuite din „acte” împărţite în „tablouri”, ci din „icoane”, din reprezentări care unesc văzutul cu miezul lui de taină şi de viaţă”;

Eminescu în „Opere”, vol. X: „Sărăcia e izvorul a aproape tuturor relelor din lume: boala, darul beţiei, furtişagul, zavistuirea bunurilor altuia, traiul rău în familie, lipsa de credinţă, răutatea, aproape toate sunt câştigate sau prin sărăcie proprie sau, atavistic, prin sărăcia strămoşilor. Sărăcia trebuie luată în 9interesul ei adevărat. Sărac e cel ce se simte sărac, căruia îi trebuie mai mult decât are. Calităţile morale ale unui popor atârnă – abstrăgând de climă şi de rasă – de la starea sa economică. Blândeţea caracteristică a poporului român dovedeşte că în trecut el a trăit economiceşte mulţămit, c-au avut ce-i trebuie”;

Publicitate

Eminescu în „Scrisoare III”: „Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură / Tot ce-i însemnat cu  pata putrejunii de natură / Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii / Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii”;

Mihai Eminescu în „Opere”, vol. X: „Cum numim pe aceia care zic c-au descoperit o singură doctorie pentru toate bolile din lume, un leac fără greş, care, de eşti nebun, te face cu minte, de-ai asurzit, te face s-auzi, în sfârşit orice-ai avea, pecingine, chelie, ciupituri de vărsat, degerături, perdea la ochi, durere  de măsele, tot c-o alifie te unge şi tot cu-n praf te-ndoapă?Pe un asemenea doctor l-am numi şarlatan. Ce să zicem acum de doctorii poporului românesc, care la toate neajunsurile noastre, tot cu-n praf ne-ndoapă, care cine ştie de ce-o fi bun? (…) Aceste prafuri şi alifii le-am luat de ni-i acru sufletul de ele şi tot rău. Or fi bune buruienile acestea pentru ceva, dar se vede că nu pentru ceea ce ne lipseşte tocmai nouă”;

Mihai Eminescu în „Opere”, vol. X: 1. „Introducând legile cele mai perfecte şi mai frumoase într-o ţară cu care nu se potrivesc, duci societatea de râpă, oricât de curat ţi-ar fi cugetul şi de bună inima. Şi de ce asta? Pentru că întorcându-ne la cărarea noastră bătută, orice nu-i icoană, ci organic, trebuie să te porţi cu el ca şi cu orice alt organism. Iar orice este organic, se naşte, creşte, se poate îmbolnăvi, se însănătoşează, moare chiar”; 2. „Cu greu pricepe o minte de rând că nu este în lumea asta nici o stare de lucruri  şi nici un adevăr social veşnic. Precum viaţa consistă din mişcare, aşa şi adevărul social, oglinda realităţii, este de-a pururi în mişcare. Pe roata acestei lumi nu suie şi coboară numai sorţile omeneşti, ci şi ideile…”;

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (365)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

 Revista „Țara de Sus” este editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea  Culturii Tradiționale Botoșsni Numărul dublu 3-4 (75-76) din 2024 are o ținută impozantă prin cele peste 90 de pagini color în care semnează unul sau mai multe articole de o ținută literar-științifică incontestabilă:  Mariana Ichim-Hodan,  Daliana Bejan, Iustina Irimia-Cenușă, Theodora Gheorghiu, Georgiana Ciotoi, Talida Grunzac, Ion Oloieru și Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu o prezentare făcută de Mariana Ichim- Hodan lui Dumitru Gânga (Mitruță – Vornicul) din Cristești, declarat în 2024  de Ministerul Culturii ca „Tezaur Uman Viu”. Autoarea,  în acest articol gen laudatio, menționează: „Peste patruzeci de ani a tot cutreierat satele cu vorbele sale dulci și picante uneori, dar plăcut tuturor, versuri în care fie că era vorba de critică, fie de întâmplări mai puțin plăcute. Mitruță avea grijă să nu jignească pe careva, să nu incite spiritele la ură sau scandal, să nu supere pe nimeni ci doar să binedispună. Buna rânduială cu care organiza nunțile, i-a adus multă împlinire”. Din articolul Marianei Ichi-Hodan  aflăm că Dumitru Gânga 9acum de 84 de ani) a compus peste 100 de texte, urături, colăcoria, iertăciunea etc.  Sunt amintite o serie de lucrări scrise de Dumitru Gânga: „Sfânta iertăciune”, „Colocăria”, „La o nuntă-n sat străin”, „Cum vă puteți găsi un prieten”,  „Lecții de viață”, „Un flăcău ca fiecare”, „Țăranul și șmecherul”,  „Țiganul fericit”, „Vecinii și vecinele”, „Urături”, „Jocul caprei” etc.

Daliana Bejan scrie despre poeta Lucia Olaru Nenati, autoare a peste 40 de cărți de poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, cercetare și istorie literară. Eseul este asezonat  cu puncte de vedere exprimate de Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga și Nicolae Dabija.  Mihai Cimpoi vede în lirica poetei în discuție „o mare încredere în rostul Poetului, taina fiind toposul cheie”. Mai mult, crede Mihai Cimpoi, Lucia Olaru Nenati „are o empatică și fină comunicare  cu Natura, cu Lumea, cu Totul Cosmic”.  Constantin Ciopraga vede în Lucia Olaru Nenati  „o autoare completă: și lirică, și cogitativă, și documentată istoric”. Nicolae Dabija observă că poemele acestei poete „par desprinse din continentul eminescian, care mai așteaptă să fie descoperit de exegeții viitorului în adevărata lui dimensiune.”

Revista, în fapt, se vrea un raport asupra proiectelor C.J.C.P.C.T. Botoșani desfășurate în anul 2024: „Târgul meșterilor populari” (Daliana Bejan),  „Satule, mândră grădină” (Mariana Ichim-Hodan), „Porni Luceafărul…” (Iustina Irimia-Cenușă), „Ziua Iei”(Daliana Bejan),  „„Mlădițe dângenene”(Mariana Ichim-Hodan), Festivalul Concurs „Constantin Lupu” (Mariana Ichim-Hodan), „Un penel pentru credință” (Daliana Bejan),  Salonul Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” (Theodora Gheorghiu), Cursul de cusut (Daliana Bejan), Gala Excelenței „Tezaur folcloric” (Theodora Gheorghiu), Festivalul Concurs „Mihail Sorbul” (Georgiana Ciotoi), „Atelierul de Muzică Psaltică” (Mariana Ichim-Hodan), „Chipuri în Lumină” (Theodora Gheorghiu), „Folclor coregrafic din Hlipiceni” (Mihai Chelărescu și Ion Oloieru).  Dorel Mihai Gaftoneanu face un bilanț sumar al Asociației Culturale „Steaua Nordului” la 10 ani de activitate,  Autorul pune accent pe cercetările făcute privindu-l pe Eminescu prin cele 15 teme propuse.  O activitate intensă, adulată de unii, printre care mă număr și eu, contestată de alții, Din această perspectivă, moto-ul din Mihai Eminescu sintetizează perfect problematica: „Oamenii se împart în două categorii: unii caută toată viața și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt mulțumiți”. Revista se încheie cu o iconografie care vizează pe tinerii soliști vocali colaboratori ai C.J.C.P.C.T. Botoșani: Elisabeta Șeremet, Teodor Gireadă, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsneac, Diana Penciuc, Amalia Șarpe,  Maria Dandea Furnică, Ella Pădureț,Anastasia Ailoaie, Anda Hîrjoi, Gabriela Dumitriu, Andreea Târnaucă,  Amalia Știrbu, Iustina Lipovanu, Gabriela Simionesei, Antonia Gavril, Denisa Măntăluță,  Andreea Macuc, Delia Ciubotariu, Codruț Știrbu, Denisa Sănduleac, Alexandra Andronic, Alexandra Hoidrag, Alina Spătaru, Teodora Grumeza, Șerban Ilaș și Alessia Maria Maxim.  (GEORGICĂ MANOLE)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Iachint

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Iachint era postelnic al în palatul imperial de la Roma în timpul împăratului Traian (98-117). Împratul dăduse pentru prima oară ordinul ca toţi supuşii imperiului să aducă jertfă idolilor iar cei care refuză să fi forţaţi prin ameninţări şi tortură să aducă jertfă sau să moară. Pe când Iachint avea numai 20 de ani împăratul a poruncit celebrarea necuraţilor zei prileji pentru ca toţi cetăţenii să aducă jertfă idolilor.

În timp ce toţi slujitorii palatului îl însoţeai pe împărat la templu, Ianichint care avea o viaţă înţeleaptă de creştin adevărat ce îi slujea în taină lui Hristos, ocupându-se cu înfrânarea, curăţia, blândeţea şi toate lucrurile cele bune, s-a retras într-o cămăruţă tainică unde se închina adevăratului Dumnzeu. Un oarecare Urvechie, care slujea tot ca postelnic, l-a văzut, l-a urmărit şi a auzit rugăciunea lui iar apoi s-a dus întins la împărat şi i-a povestit ceea ce aflase. Împăratul l-a chemat pe Iachint şi i-a poruncit să mănânce din carnea adusă ca jertfă, dar acesta şi-a făcut semnul crucii şi l-a înfruntat pe împărat spunând că el nu va mânca niciodată din mâncarea spurcată. Cei aflaţi de faţă s-au mâniat de îndrăzneala Sfântului Iachint şi au tăbărât pe el de l-au bătut până nu a mai putut mişca.

Împăratul Traian a poruncit ca bătaia să înceteze iar lui Iachint să să i se bage mâncarea cu forţa pe gât. Pentru că nu au reuşit săi deschidă gura a poruncit să fie aruncat în închisoare şi să i se dea de mâncare numai mâncăruri din cele jertfite. 38 de zile a petrecut sfântul Ianichint în închisoare, hrănindu-se numai cu rugăciune, chiar dacă păzitorii lui îl îmbiau cu tot felul de mâncăruri din cele spurcate. În a 38-a zi gardienii, când veneau să-i aducă mâncarea jertfită idolilor au văzut încăperea luminată şi doi îngeri care stăteau împreună cu Iachint, s-au speriat şi au fugit la împărat să-i spună ce au văzut.

Când au venit alţi soldaţi nu au găsit nimic decât trupul sfântului fără suflare aşa că l-au luat şi l-au aruncat afară din cetate pentru a fi hrană animalelor şi păsărilor. Un preot, pe nume Timotei a luat sfintele moaşte şi le-a păstrat cu cinste până la moartea sa, iar apoi le-a încredinţat unei creştine credincioase, văduvă, care la rândul ei le-a păstrat cu credinţă şi cinste.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Lecții de curaj și prietenie: Jandarmii botoșăneni, aproape de tinerii români din diaspora

Publicat

Publicitate

În această după-amiază, jandarmii botoșăneni s-au întâlnit cu participanții la prima serie a celei de-a XVI-a ediții a Programului de Tabere ARC, destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării.

Centrul de Agrement Codrii de Aramă de la Agafton este una din cele nouă locații din România in care se desfășoară Programul de Tabere ARC 2025, organizat la nivel național de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Patriarhiei Române, în perioada 1 iulie – 2 septembrie.

Participarea jandarmilor la cele șase serii ale taberei reprezintă o bună oportunitate de a-i familiariza pe elevii și tinerii români de pretutindeni cu privire la istoria Jandarmeriei Române și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, competențele legale și misiunile specifice, dar și de a le prezenta procedee de autoapărare, exerciții de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea și imobilizarea unui infractor, precum și mijloacele de intervenție și autospecialele de serviciu.

În total, aproximativ 780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova vor petrece zile frumoase de vacanță pe meleaguri botoșănene și vor plecat spre casă cu amintiri plăcute și cu prieteniile legate în această perioadă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O gospodărie din Frumușica a fost la un pas să se facă scrum

Publicat

Publicitate

Un incendiu de vegetație uscată a pus în pericol o gospodărie din localitatea Boscoteni, comuna Frumușica. Casa și o anexă au fost la un pas de a fi cuprinse de flăcări. Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au acționat rapid și au stins incendiul înainte ca acesta să se extindă.

Au ars aproximativ 500 de metri pătrați de vegetație uscată. Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending