Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (160)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 29 – 30 din 14 iulie 2023.  Cristian Pătrăşconiu realizează ancheta „Care este basmul dumneavoastră preferat”. Răspund 40 de scriitori, mulţi dintre ei aceeaşi care  sunt repondenţii de serviciu ai revistei. Răspunsurile sunt destul de ample, eu reţinând doar secvenţa prin care repondentul şi-a manifestat preferinţa: Adrian Alui Gheorghe: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” ( „nu este chiar un basm, că este un poem cu o încărcătură metafizică din care îţi poţi hrăni spiritul o viaţă”); Adrian Bodnaru: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („atât de neînţeles şi fascinant pentru mine, a devenit, dintr-o dată, un reportaj  despre linia întreruptă a drumurilor”); Hanna Bota: „nu e vorba de vreun basm, ci de istorioarele din Vechiul Testament”; Leo Butnaru:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” în tandem cu „Micul Prinţ”; Liviu Capşa: „Harap Alb” („lumea din basm a însemnat pentru mine, de fapt, o prelungire, la alt nivel, a lumii satului de câmpie, încremenit într-o monotonie mohorâtă); Ion Cocora: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Balaurul cel cu şapte capete”; Petre Crăciun: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („are legătură cu unicitatea sa în folclorul românesc şi chiar în cel universal. Niciunde nu găsim atâtea idei filosofice privitoare la condiţia omului în univers, la relaţia viaţă-moarte. Reîntoarcerea în timp prin ratarea nemuririi este poate cea mai spectaculoasă construcţie din folclorul românesc”); Nichita Danilov: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Harap Alb”; Gellu Dorian: „Aleodor Împărat” şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”; Ovidiu Dunăreanu: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („începe într-un timp imemorial, imposibil, timpul etern al întâmplărilor de veste-poveste); Mihai Firică: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”; Horia Gârbea: „Făt-Frumos din lacrimă şi „Harap Alb”; Gabriela Gheorghişor: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (este un basm atipic, fără happy end. Făt-Frumos se întoarce acasă, unde îl aşteaptă Moartea. Totodată, basmul reprezintă o parabolă a condiţiei umane ambivalente. Omul poartă în ADN-ul său nostalgia Paradisului din care a fost izgonit Adam. Aspiraţia nemuririi şi căutarea elixirului tinereţii veşnice sunt obsesiile dintotdeauna ale umanităţii, de după căderea în păcat a primului om”) şi „Fata de fum” („o poveste erotică despre două personaje aparţinând unor regimuri ontice diferite”); Vasile Igna : „Harap Alb”, Făt-Frumos din lacrimă”, „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Micul Prinţ” („e mai mult decât un basm, e un manifest”); Nicolae Jinga: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („pe care Noica l-a supranumit „Basmul Riinţei”); Nicolae Manolescu: „Scufiţa Roşie”, „Hansel şi Gretel” şi „Mica sirenă”; Menuţ Maximinian:  basmele năsăudene; Angelo Mitchievici: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  (un basm cult, în acelaşi timp un basm trist”); Andrei Novac: „Crăiasa zăpezilor”; Toma Pavel: „Făt-Frumos cu părul de aur”; Ovidiu Pecican: „Alice în Ţara Minunilor” şi „Vrăjitorul din Oz”; Irina Petraş: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („cărţile mele despre „ştiinţa morţii” l-au folosit ca argument”); Marta Petreu: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („basmul este un ciob ieşit direct din miturile de căutare a nemuririi”); Monica Pillat: „Hainele cele noi ale împăratului”; Ion Pop: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („m-a surprins adâncimea meditaţiei asupra unor probleme fundamentale ale vieţii şi morţii noastre, trecute în emblemă în acest text neobişnuit”); Savu Popa: „Harap Alb”(„a rămas basmul în care „oglindirea vieţii în moduri fabuloase” (Călinescu) se desăvârşeşte în modul cel mai deplin cu putinţă”); Ileana Roman: basmele lui Creangă („dintre protagoniştii basmelor de oriunde cel mai simpatic mi-a rămas Calul”); Vasile Spiridon: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („situat la graniţa dintre folclor şi mitologie, acest basm de factură pesimistă este unic în felul său, deoarece, lipsindu-i variantele, nu posedă motive şi tipuri iterative”); Dan Stanca:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („este basmul care, dacă se poate spune aşa, rupe tot acoperământul feeric al acestor poveşti despre care se spune tot timpul că sunt doar pentru cei mici”); Florin Toma: „Harap Alb”; Laurenţiu-Ciprian Tudor: „Prostia omenească”; Lucian Vasiliu: „Capra cu trei iezi”; Ioan Radu Văcărescu: „Făt-Frumos din Lacrimă” („expresie inegalabilă a limbii române în stare de graţie eminesciană”); Marcel Vişa: „Hansel şi Gretel” („are mai multe teme şi mesaje importante, cum ar fi: lupta pentru supravieţuire în condiţii de sărăcie  extremă, importanţa familiei şi mai ales a iubirii fraterne, pericolul la care ne expune lăcomia, curajul şi inteligenţa copiilor în faţa răului, biruinţa binelui şi pedepsirea celor răi”); Răzvan Voncu: „Punguţa cu doi bani” şi „Fata babei şi fata moşului”; Constantin Zaharia:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Făt-Frumos din Lacrimă”; Florina Zaharia: basmele din „Cărticica de crescut” ; Mihai Zamfir: „basmele autentic populare nu mi-au plăcut niciodată”.

După cum se observă,  basmul preferat  este „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Petre Crăciun ne reaminteşte că basmul a fost introdus în circuitul nostru literar de Petre Ispirescu.. Acelaşi Petre Crăciun  ţine să ne precizeze faptul că Petre Ispirescu l-a cules de la tatăl său, frizerul Gheorghe Ispirescu „şezător în Bucureşti, mahalaua Udricani”, fiind unul dintre puţinele care vin pe această filiaţie. Basmul a fost publicat în „Ţăranul român” la data de 21 ianuarie 1862, la sugestia lui Nicolae Filimon. Textul figurează apoi, la loc de cinste în ediţia completă „Legendele sau basmele românilor adunate din gura poporului”, publicată în 1882, cu valoroasa prefaţă a lui Vasile Alecsandri..

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Polițiștii botoșăneni nu glumesc: Captură de petarde într-o comună din Botoșani. Percheziții și dosar penal

Publicat

acum 19 minute

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 9 Vlăsinești, împreună cu sprijinul polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Săveni au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară în comuna Vlăsinești, la domiciliul a doi bărbați, cercetați pentru comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

La domiciliul bărbaților, de 42 și 50 de ani, au fost identificate 337 de articole pirotehnice din categoriile F3și P1, interzise la deținere.

 

Bărbații nu sunt autorizați să dețină, să depoziteze, să transporte și să comercializeze articole pirotehnice.

 

Publicitate

Cantitatea de materiale pirotehnice a fost ridicată, în vederea continuării cercetărilor.

 

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

Citeste mai mult

Eveniment

A scăzut numărul locuințelor date în folosință. Trend descendent în sectorul construcțiilor

Publicat

acum 32 de minute

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

A scăzut numărul locuințelor date în folosință, potrivit celor mai recente date prezentate de Institutul Național de Statistică. Trendul descendent este evidențiat în primele 9 luni ale anului 2025, comparativ cu perioada similară de anul trecut.

Potrivit INS, în perioada ianuarie-septembrie au fost terminate 40322 locuinţe. Numărul este în scădere cu 1990 locuinţe, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.

Similar, în trimestrul al treilea din 2025 au fost date în folosinţă 15713 locuinţe, în scădere cu 663 locuinţe, faţă de trimestrul III 2024.

Majoritatea locuințelor terminate, în mediul urban

În trimestrul III 2025, mediul urban a deținut o pondere de 53,1% din totalul locuințelor terminate.

Faţă de trimestrul III 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 856 locuinţe şi a crescut cele din fonduri publice cu 193 locuinţe.

Situația pe regiuni de dezvoltare: Nord–Vest (-644 locuinţe), Nord–Est (-351), Centru (-293), Sud–Vest Oltenia (-75), Sud–Muntenia (-33) și Sud–Est (-11)

Publicitate

Creşteri au avut loc în regiunile de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (+687 locuinţe) și Vest (+57).

Mai multe locuințe din fonduri publice

În perioada ianuarie-septembrie 2025, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban (54,3% din totalul locuințelor terminate).

A scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-2126 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+136 locuinţe)

Situația pe regiuni de dezvoltare: Centru (-868 locuinţe), Nord–Vest (-614), Vest (-341), Sud–Muntenia (-233), Sud–Est (-223) și Sud–Vest Oltenia (-215).

Creşteri au fost înregistrate în regiunile de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (+448 locuinţe) și Nord–Est (+56 locuinţe).

Potrivit INS, locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar.

Citeste mai mult

Eveniment

Controale-surpriză ale Poliției de Imigrări la firme din Botoșani: Niciun străin în ședere ilegală

Publicat

acum 40 de minute

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Polițiștii de imigrări din Botoșani au desfășurat, la data de 11 decembrie a.c., o serie de verificări în domeniul prevenirii și combaterii muncii și șederii ilegale a străinilor, la două societăți comerciale de pe raza județului. Activitățile au vizat atât sectorul restaurantelor, cât și o unitate de reparații auto unde lucrează cetățeni din Republica Moldova și Ucraina.

Acțiunea polițiștilor de imigrări, desfășurată în cursul zilei de 11 decembrie, a avut ca obiectiv verificarea respectării regimului juridic privind șederea și încadrarea în muncă a străinilor. Controalele au avut loc la două societăți comerciale din Județul Botoșani, una cu domeniu de activitate „restaurante”, iar cealaltă specializată în repararea și întreținerea autovehiculelor.

În cadrul verificărilor au fost identificate și legitimate patru persoane, dintre care doi cetățeni români, un cetățean ucrainean și un cetățean din Republica Moldova. Polițiștii au verificat documentele și situația juridică a străinilor prezenți, pentru a se asigura că activitatea acestora se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare.

În urma acțiunilor efectuate, nu au fost depistați străini aflați în ședere ilegală și nu au fost constatate contravenții.

Astfel de controale sunt realizate periodic de către polițiștii de imigrări, având un rol important în prevenirea muncii nedeclarate și menținerea unui climat de ordine și legalitate pe piața muncii. Inspectoratul General pentru Imigrări recomandă angajatorilor și cetățenilor străini să respecte prevederile legale privind regimul șederii și încadrarea în muncă, pentru evitarea unor consecințe de natură contravențională sau penală.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Modernizarea drumurilor naționale din județ: Încep licitațiile pentru studiile de fezabilitate

Publicat

acum 2 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Drumurile naționale din județul Botoșani necesită lucrări de modernizare, precum și adaptarea lor la noile valori de trafic și la condițiile de siguranță rutieră.

În acest context, în urma demersurilor realizate de echipa PSD Botoșani, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a scos la licitație realizarea studiilor de fezabilitate pentru modernizarea mai multor sectoare importante: DN29B, Cătămăști Deal – Dorohoi (25,3 km), DN29, Botoșani – Săveni (31,1 km) și DN24C, Bădărăi – Rădăuți-Prut (62,8 km).

Potrivit recensământului de trafic, DN29B, Botoșani – Dorohoi, este cel mai circulat sector de drum din județ și prezintă, în anumite zone, probleme generate de alunecări de teren. Acest sector a fost expertizat, iar studiul de fezabilitate necesar pentru obținerea finanțării pentru modernizare a fost scos la licitație. Firmele interesate pot depune oferte până pe 26 ianuarie.

La fel de important este sectorul DN29, Botoșani – Săveni, afectat și el de alunecări de teren. În acest caz, în cadrul procedurii de achiziție publică pentru studiul de fezabilitate au fost depuse 15 oferte, aflate acum în evaluare tehnică. Și DN24C, Bădărăi – Rădăuți-Prut, un sector strategic la granița cu Republica Moldova, se află în aceeași fază de evaluare, cu 17 oferte depuse.

Pentru DN29A, Vârfu Câmpului – Dorohoi, Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție a fost finalizată, iar indicatorii tehnico-economici au fost înaintați la CNAIR pentru începerea procesului de avizare.

„În timp ce unii confundă visele cu viziunile și desenează drumuri pe harta județului cu creioane colorate, noi chiar facem demersurile necesare pentru modernizarea drumurilor naționale din județ. Primul pas este realizarea documentațiilor tehnice, fără de care nu putem vorbi despre indicatorii tehnico-economici și, implicit, despre identificarea surselor de finanțare și bugetarea modernizării drumurilor. Botoșani are nevoie de drumuri bune, dar pentru aceasta sunt necesare acțiuni concrete și din partea conducerii județului, nu PR pe Facebook și TikTok”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

La rândul său, deputatul Marius Budăi a subliniat necesitatea finalizării cât mai rapide a acestor studii de fezabilitate. „Din păcate, sunt proceduri de durată, atât achizițiile publice, cât și realizarea propriu-zisă a documentațiilor, care trebuie apoi aprobate de CNAIR, Ministerul Transporturilor și ulterior de către Guvern. De aceea, ne dorim ca DRDP Iași să finalizeze cât mai repede aceste proceduri, pentru ca ulterior să le putem promova la finanțare. Dacă nu facem acești pași acum, se pierde timp important, care cu greu va putea fi recuperat. Noi, cei din echipa PSD, punem un accent deosebit pe dezvoltarea proiectelor de infrastructură din județ”, a conchis prim-vicepreședintele PSD Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending