Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (160)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 29 – 30 din 14 iulie 2023.  Cristian Pătrăşconiu realizează ancheta „Care este basmul dumneavoastră preferat”. Răspund 40 de scriitori, mulţi dintre ei aceeaşi care  sunt repondenţii de serviciu ai revistei. Răspunsurile sunt destul de ample, eu reţinând doar secvenţa prin care repondentul şi-a manifestat preferinţa: Adrian Alui Gheorghe: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” ( „nu este chiar un basm, că este un poem cu o încărcătură metafizică din care îţi poţi hrăni spiritul o viaţă”); Adrian Bodnaru: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („atât de neînţeles şi fascinant pentru mine, a devenit, dintr-o dată, un reportaj  despre linia întreruptă a drumurilor”); Hanna Bota: „nu e vorba de vreun basm, ci de istorioarele din Vechiul Testament”; Leo Butnaru:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” în tandem cu „Micul Prinţ”; Liviu Capşa: „Harap Alb” („lumea din basm a însemnat pentru mine, de fapt, o prelungire, la alt nivel, a lumii satului de câmpie, încremenit într-o monotonie mohorâtă); Ion Cocora: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Balaurul cel cu şapte capete”; Petre Crăciun: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („are legătură cu unicitatea sa în folclorul românesc şi chiar în cel universal. Niciunde nu găsim atâtea idei filosofice privitoare la condiţia omului în univers, la relaţia viaţă-moarte. Reîntoarcerea în timp prin ratarea nemuririi este poate cea mai spectaculoasă construcţie din folclorul românesc”); Nichita Danilov: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Harap Alb”; Gellu Dorian: „Aleodor Împărat” şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”; Ovidiu Dunăreanu: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („începe într-un timp imemorial, imposibil, timpul etern al întâmplărilor de veste-poveste); Mihai Firică: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”; Horia Gârbea: „Făt-Frumos din lacrimă şi „Harap Alb”; Gabriela Gheorghişor: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (este un basm atipic, fără happy end. Făt-Frumos se întoarce acasă, unde îl aşteaptă Moartea. Totodată, basmul reprezintă o parabolă a condiţiei umane ambivalente. Omul poartă în ADN-ul său nostalgia Paradisului din care a fost izgonit Adam. Aspiraţia nemuririi şi căutarea elixirului tinereţii veşnice sunt obsesiile dintotdeauna ale umanităţii, de după căderea în păcat a primului om”) şi „Fata de fum” („o poveste erotică despre două personaje aparţinând unor regimuri ontice diferite”); Vasile Igna : „Harap Alb”, Făt-Frumos din lacrimă”, „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Micul Prinţ” („e mai mult decât un basm, e un manifest”); Nicolae Jinga: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („pe care Noica l-a supranumit „Basmul Riinţei”); Nicolae Manolescu: „Scufiţa Roşie”, „Hansel şi Gretel” şi „Mica sirenă”; Menuţ Maximinian:  basmele năsăudene; Angelo Mitchievici: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  (un basm cult, în acelaşi timp un basm trist”); Andrei Novac: „Crăiasa zăpezilor”; Toma Pavel: „Făt-Frumos cu părul de aur”; Ovidiu Pecican: „Alice în Ţara Minunilor” şi „Vrăjitorul din Oz”; Irina Petraş: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („cărţile mele despre „ştiinţa morţii” l-au folosit ca argument”); Marta Petreu: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („basmul este un ciob ieşit direct din miturile de căutare a nemuririi”); Monica Pillat: „Hainele cele noi ale împăratului”; Ion Pop: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („m-a surprins adâncimea meditaţiei asupra unor probleme fundamentale ale vieţii şi morţii noastre, trecute în emblemă în acest text neobişnuit”); Savu Popa: „Harap Alb”(„a rămas basmul în care „oglindirea vieţii în moduri fabuloase” (Călinescu) se desăvârşeşte în modul cel mai deplin cu putinţă”); Ileana Roman: basmele lui Creangă („dintre protagoniştii basmelor de oriunde cel mai simpatic mi-a rămas Calul”); Vasile Spiridon: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („situat la graniţa dintre folclor şi mitologie, acest basm de factură pesimistă este unic în felul său, deoarece, lipsindu-i variantele, nu posedă motive şi tipuri iterative”); Dan Stanca:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („este basmul care, dacă se poate spune aşa, rupe tot acoperământul feeric al acestor poveşti despre care se spune tot timpul că sunt doar pentru cei mici”); Florin Toma: „Harap Alb”; Laurenţiu-Ciprian Tudor: „Prostia omenească”; Lucian Vasiliu: „Capra cu trei iezi”; Ioan Radu Văcărescu: „Făt-Frumos din Lacrimă” („expresie inegalabilă a limbii române în stare de graţie eminesciană”); Marcel Vişa: „Hansel şi Gretel” („are mai multe teme şi mesaje importante, cum ar fi: lupta pentru supravieţuire în condiţii de sărăcie  extremă, importanţa familiei şi mai ales a iubirii fraterne, pericolul la care ne expune lăcomia, curajul şi inteligenţa copiilor în faţa răului, biruinţa binelui şi pedepsirea celor răi”); Răzvan Voncu: „Punguţa cu doi bani” şi „Fata babei şi fata moşului”; Constantin Zaharia:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Făt-Frumos din Lacrimă”; Florina Zaharia: basmele din „Cărticica de crescut” ; Mihai Zamfir: „basmele autentic populare nu mi-au plăcut niciodată”.

După cum se observă,  basmul preferat  este „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Petre Crăciun ne reaminteşte că basmul a fost introdus în circuitul nostru literar de Petre Ispirescu.. Acelaşi Petre Crăciun  ţine să ne precizeze faptul că Petre Ispirescu l-a cules de la tatăl său, frizerul Gheorghe Ispirescu „şezător în Bucureşti, mahalaua Udricani”, fiind unul dintre puţinele care vin pe această filiaţie. Basmul a fost publicat în „Ţăranul român” la data de 21 ianuarie 1862, la sugestia lui Nicolae Filimon. Textul figurează apoi, la loc de cinste în ediţia completă „Legendele sau basmele românilor adunate din gura poporului”, publicată în 1882, cu valoroasa prefaţă a lui Vasile Alecsandri..

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Poşta Română lansează o colecţie de cărţi poştale cu imagini impresionante din timpul războiului din Ucraina

Publicat

acum o oră

miercuri, 20.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională „Poşta Română” lansează miercuri o colecţie unică de cărţi poştale ce ilustrează imagini impresionante din timpul războiului din Ucraina, surprinse de fotografi ucraineni.

Cărţile poştale vor fi lansate în cadrul evenimentului „1.000 de zile de război în Ucraina”, organizat în parteneriat cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti şi Postcrossing.

„Aceste cărţi poştale vor deveni simboluri ale solidarităţii şi susţinerii pentru poporul ucrainean, iar participanţii vor avea ocazia să le trimită gratuit prin intermediul Poştei Române, Evenimentul reprezintă un moment de reflecţie prin care dorim să transmitem un puternic mesaj de încurajare pentru vecinii noştri, profund afectaţi de acest război. Poşta Română îşi doreşte, prin acest demers, să contribuie la aprofundarea înţelegerii publicului asupra situaţiei din Ucraina şi să aducă un omagiu celor care au suferit din cauza războiului”, subliniază reprezentanţii companiei într-un comunicat. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Se schimbă vremea în toată țara. Atenționare meteo de ninsori, ploi și vânt puternic

Publicat

acum o oră

miercuri, 20.11.2024

de

Publicitate

Se schimbă vremea în toată țara. Începând de miercuri dimineața până sâmbătă noaptea, în țară sunt așteptate ploi moderate, ninsori la munte și intensificări ale vântului. 

Potrivit ANM, în perioada 20 noiembrie, ora 10:00 – 23 noiembrie, ora 20:00, în țară sunt așteptate precipitații moderate cantitativ, ninsori la munte și strat de zăpadă consistent și intensificări ale vântului.

În intervalul menționat temporar vor fi precipitații în toate regiunile. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și în Dobrogea va ploua și pe arii restrânse vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. În restul regiunilor pe parcursul zilei de miercuri vor fi ploi apoi vor predomina ninsorile. La munte va ninge și local se va depune strat de zăpadă consistent.

Publicitate

Se vor acumula cantități de precipitații de 15…25 l/mp, iar cu precădere în vest și la munte, pe arii restrânse acestea vor depăși 30 l/mp.

Local și temporar vor fi intensificări ale vântului în toate regiunile, cu viteze în general de 50…60 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70 km/h, iar cu precădere în zona înaltă a Carpaților Meridionali, în noaptea de joi spre vineri (21/ 22 noiembrie) și pe parcursul zilei de vineri (22 noiembrie) vor fi rafale de peste 90 km/h, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada.Miercuri, 20 noiembrie, între ora 10:00 și 20:00, vântul va avea intensificări în Banat, Crișana, Maramureș, local în Transilvania, în nord-vestul Moldovei și pe litoral, cu viteze în general de 55…65 km/h.

La munte vor fi rafale de 70…80 km/h, iar la altitudini mari, cu precădere în Carpații Occidentali și în nordul Carpaților Orientali vor depăși 90 km /h.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul de la Bistriţa Vâlcii

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 20.11.2024

de

Publicitate

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 780 într-o familie înstărită şi deosebit de evlavioasa. A mers la şcoală încă de mic străduindu-se să acumuleze cât mai multă învăţătura. În acelaşi timp dovedeşte o mare atracţie către Biserică. Când a ajuns la vârsta căsătoriei, părinţii au hotărât să-l însoare, dar el simţind chemarea Duhului, a fugit lepădându-se de cele lumeşti.

A mers într-o aşezare monahală din Decapole, unde era egumen Simeon, un unchi din partea mamei. Aici a rămas timp de 14 ani, avându-l pe acesta părinte duhovnicesc. Dorul către frumuseţile pustiei l-a îndemnat să se retragă singur într-o peşteră şi să se nevoiască. De aici, „îmbunătăţitul sihastru”, pentru a lua apărarea sfintelor icoane, face mai multe călătorii în Asia şi la Constantinopol. Pleacă apoi la Roma, străbătând totodată şi alte oraşe din Apus. Peste tot Sfântul Grigorie ia apărarea cinstitorilor sfintelor icoane şi vine în ajutorul semenilor săi bolnavi şi necăjiţi, vindecându-i, mângâindu-i, iar pe alţii întorcându-i la Hristos.

Se întoarce în Răsărit aşezându-se la Tesalonic, unde devine în scurt timp foarte cunoscut, datorită darului primit de la Dumnezeu de a prezice viitorul şi datorită puterii asupra demonilor. Tot aici primeşte sfântul şi Taina Preoţiei. Către sfârşitul vieţuirii pământeşti, Dumnezeu i-a dat o boală grea. A trecut la cele veşnice în ziua de 20 noiembrie 842. În scurt timp mormântul său devine foarte cunoscut, datorită minunatelor vindecări ale celor ce veneau cu credinţă şi se rugau sfântului.

Publicitate

Moaştele sale au fost duse apoi în Constantinopol, unde au rămas pâna în jurul anului 1453, când oraşul a fost cucerit de turci. Spre sfârşitul secolului al XV-lea, banul Barbu Craiovescu, „cu multă cheltuială” a cumpărat sfintele odoare şi le-a adus în Oltenia, aşezându-le în Manastirea Bistriţa, ctitoria familiei sale şi locul unde el însuşi s-a călugărit, sub numele de Pahomie. De-a lungul secolelor creştinii au arătat o cinste deosebită moaştelor sfântului, venind cu evlavie şi închinându-se lor.

Chiar dacă, încă de la aducerea în ţară a moaştelor sale, Grigorie a fost cinstit de către locuitorii Olteniei ca sfânt, abia la 28 februarie 1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului său în toată Biserica noastră. De atunci el este prăznuit

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 12 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending