Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (160)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 29 – 30 din 14 iulie 2023.  Cristian Pătrăşconiu realizează ancheta „Care este basmul dumneavoastră preferat”. Răspund 40 de scriitori, mulţi dintre ei aceeaşi care  sunt repondenţii de serviciu ai revistei. Răspunsurile sunt destul de ample, eu reţinând doar secvenţa prin care repondentul şi-a manifestat preferinţa: Adrian Alui Gheorghe: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” ( „nu este chiar un basm, că este un poem cu o încărcătură metafizică din care îţi poţi hrăni spiritul o viaţă”); Adrian Bodnaru: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („atât de neînţeles şi fascinant pentru mine, a devenit, dintr-o dată, un reportaj  despre linia întreruptă a drumurilor”); Hanna Bota: „nu e vorba de vreun basm, ci de istorioarele din Vechiul Testament”; Leo Butnaru:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” în tandem cu „Micul Prinţ”; Liviu Capşa: „Harap Alb” („lumea din basm a însemnat pentru mine, de fapt, o prelungire, la alt nivel, a lumii satului de câmpie, încremenit într-o monotonie mohorâtă); Ion Cocora: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Balaurul cel cu şapte capete”; Petre Crăciun: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („are legătură cu unicitatea sa în folclorul românesc şi chiar în cel universal. Niciunde nu găsim atâtea idei filosofice privitoare la condiţia omului în univers, la relaţia viaţă-moarte. Reîntoarcerea în timp prin ratarea nemuririi este poate cea mai spectaculoasă construcţie din folclorul românesc”); Nichita Danilov: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Harap Alb”; Gellu Dorian: „Aleodor Împărat” şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”; Ovidiu Dunăreanu: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („începe într-un timp imemorial, imposibil, timpul etern al întâmplărilor de veste-poveste); Mihai Firică: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”; Horia Gârbea: „Făt-Frumos din lacrimă şi „Harap Alb”; Gabriela Gheorghişor: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (este un basm atipic, fără happy end. Făt-Frumos se întoarce acasă, unde îl aşteaptă Moartea. Totodată, basmul reprezintă o parabolă a condiţiei umane ambivalente. Omul poartă în ADN-ul său nostalgia Paradisului din care a fost izgonit Adam. Aspiraţia nemuririi şi căutarea elixirului tinereţii veşnice sunt obsesiile dintotdeauna ale umanităţii, de după căderea în păcat a primului om”) şi „Fata de fum” („o poveste erotică despre două personaje aparţinând unor regimuri ontice diferite”); Vasile Igna : „Harap Alb”, Făt-Frumos din lacrimă”, „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Micul Prinţ” („e mai mult decât un basm, e un manifest”); Nicolae Jinga: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („pe care Noica l-a supranumit „Basmul Riinţei”); Nicolae Manolescu: „Scufiţa Roşie”, „Hansel şi Gretel” şi „Mica sirenă”; Menuţ Maximinian:  basmele năsăudene; Angelo Mitchievici: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  (un basm cult, în acelaşi timp un basm trist”); Andrei Novac: „Crăiasa zăpezilor”; Toma Pavel: „Făt-Frumos cu părul de aur”; Ovidiu Pecican: „Alice în Ţara Minunilor” şi „Vrăjitorul din Oz”; Irina Petraş: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („cărţile mele despre „ştiinţa morţii” l-au folosit ca argument”); Marta Petreu: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („basmul este un ciob ieşit direct din miturile de căutare a nemuririi”); Monica Pillat: „Hainele cele noi ale împăratului”; Ion Pop: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („m-a surprins adâncimea meditaţiei asupra unor probleme fundamentale ale vieţii şi morţii noastre, trecute în emblemă în acest text neobişnuit”); Savu Popa: „Harap Alb”(„a rămas basmul în care „oglindirea vieţii în moduri fabuloase” (Călinescu) se desăvârşeşte în modul cel mai deplin cu putinţă”); Ileana Roman: basmele lui Creangă („dintre protagoniştii basmelor de oriunde cel mai simpatic mi-a rămas Calul”); Vasile Spiridon: „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”  („situat la graniţa dintre folclor şi mitologie, acest basm de factură pesimistă este unic în felul său, deoarece, lipsindu-i variantele, nu posedă motive şi tipuri iterative”); Dan Stanca:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” („este basmul care, dacă se poate spune aşa, rupe tot acoperământul feeric al acestor poveşti despre care se spune tot timpul că sunt doar pentru cei mici”); Florin Toma: „Harap Alb”; Laurenţiu-Ciprian Tudor: „Prostia omenească”; Lucian Vasiliu: „Capra cu trei iezi”; Ioan Radu Văcărescu: „Făt-Frumos din Lacrimă” („expresie inegalabilă a limbii române în stare de graţie eminesciană”); Marcel Vişa: „Hansel şi Gretel” („are mai multe teme şi mesaje importante, cum ar fi: lupta pentru supravieţuire în condiţii de sărăcie  extremă, importanţa familiei şi mai ales a iubirii fraterne, pericolul la care ne expune lăcomia, curajul şi inteligenţa copiilor în faţa răului, biruinţa binelui şi pedepsirea celor răi”); Răzvan Voncu: „Punguţa cu doi bani” şi „Fata babei şi fata moşului”; Constantin Zaharia:  „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „Făt-Frumos din Lacrimă”; Florina Zaharia: basmele din „Cărticica de crescut” ; Mihai Zamfir: „basmele autentic populare nu mi-au plăcut niciodată”.

După cum se observă,  basmul preferat  este „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Petre Crăciun ne reaminteşte că basmul a fost introdus în circuitul nostru literar de Petre Ispirescu.. Acelaşi Petre Crăciun  ţine să ne precizeze faptul că Petre Ispirescu l-a cules de la tatăl său, frizerul Gheorghe Ispirescu „şezător în Bucureşti, mahalaua Udricani”, fiind unul dintre puţinele care vin pe această filiaţie. Basmul a fost publicat în „Ţăranul român” la data de 21 ianuarie 1862, la sugestia lui Nicolae Filimon. Textul figurează apoi, la loc de cinste în ediţia completă „Legendele sau basmele românilor adunate din gura poporului”, publicată în 1882, cu valoroasa prefaţă a lui Vasile Alecsandri..

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

În atenția angajatorilor botoșăneni: Modificările legii privind dialogul social și completările ulterioare

Publicat

acum 36 de minute

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Legea nr. 367/2022 privind Dialogul Social, prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care intr-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită  să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment(art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

Pentru angajați, negocierea colectivă generează avantaje multiple precum: mai multă justiție socială, drepturi superioare privind condițiile de muncă și de angajare, salariile, securitatea și sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalității de șanse și tratament, protecție suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieții profesionale cu cea de familie, locuri de muncă și venituri mai stabile, o influență mai mare la locul de muncă și participarea la procesele decizionale.

Pentru angajatori, negocierea colectivă aduce avantaje privind asigurarea păcii sociale și a unui climat de muncă favorabil performanței, productivitatea și loialitatea personalului îmbunătățite,participarea mai mare a forței de muncă la locul de muncă, eficacitate și planificare bugetară, rezolvarea timpurie a litigiilor.

Neîndeplinirea de către angajatori a obligației privind negocierea colectivă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de  la 15.000 lei la 20.000 lei.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hartă cu riscul seismic pe localități, pregătită de guvern. Primăriile vor putea accesa finanțări pentru consolidarea clădirilor

Publicat

acum o oră

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va face publică o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte. Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Cseke Attila, informează alba24.ro.

Autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat.

”În zilele următoare o să dăm (…) o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program.

Avem programe de investiții, de finanțare și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

sursă imagine: infp.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Două spectacole, în acest sfârșit de săptămână, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum o oră

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Ivan Turbincă” după Ion Creangă și „Bani din cer” de Ray Cooney.

Botoșănenii sunt invitați sâmbătă, 25 ianuarie de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” din str. Teatrului nr. 5 la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Duminică, 26 ianuarie de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Bani din cer” de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Regia artistică şi coloana sonoră: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Publicitate

Distribuția:

Jean Perkins – Dana Bucătaru

Henry Perkins – Sorin Ciofu

Bill – Ioan Crețescu

Davenport – Gheorghe Frunză

Betty Johnson – Lorena-Petronela Chiribuță

Vic Johnson – Răzvan Amitroaei

Slater – Vali Popa

Un trecător – Petruț Butuman

„Orice situaţie de acest fel te învaţă ceva, te reface!”

Ray Cooney, autorul textului este, în primul rând, actor. El ştie ce înseamnă pentru un actor o situaţie foarte incitantă, explozivă. El ştie ce înseamnă replica. A scris un şir de piese ştiind toate cele spuse şi „Bani din cer” nu face excepţie de la „regulă”. Este o piesă scrisă pentru actori. Textul aduce la rampă, în primul rând, actorii. Situaţiile se schimbă din trei în trei minute, dacă nu şi mai repede. Şi actorul şi personajul sunt puşi în situaţii limită. Este vorba de limita comediei, să ne înţelegem, nu de limita umanului! Iar echipa de actori de la Botoşani a probat reacţii deosebite, evident, în situaţii cu totul şi cu totul deosebite!

Orice situaţie de acest fel – când capeţi, surprinzător – o sumă mare de bani – te învaţă ceva, te reface! Chiar dacă, până la urmă, nu vei avea parte de acei bani!

 

Pret bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-18:00

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copii în „Școala Siguranței Tedi”. La nivelul județului, s-au înscris în program 65 clase

Publicat

acum o oră

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Poliţia Română este partener în programul educaţional naţional ,,Şcoala Siguranţei Tedi”, prin intermediul căruia elevii de clasa I îşi însuşesc informaţii utile pentru siguranţa personală.

La nivelul judeţului Botoşani, în program s-au înscris 65 clase de elevi.

Copiii sunt implicaţi în activităţi informativ-educative coordonate de învăţători, cu sprijinul reprezentanţilor Poliţiei Române, iar ,,Tedi” asigură suportul didactic prin materiale educative complexe şi atractive pentru elevi.

Activităţile se desfăşoară pe baza materialelor educaţionale şi a scenariilor didactice din cadrul programului Şcoala Siguranţei Tedi. Toate informaţiile şi noutăţile legate de acest program pot fi accesate online, pe www.scoalatedi.ro.

În perioada 14-21 ianuarie 2025 , poliţiştii din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii au fost alături de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Mihail Kogălniceau” Dorohoi , de cei ai Şcolii Primare nr.2 Mănăstireni şi de cei ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Unţeni.

În cadrul întâlnirilor care au avut loc cu copiii, aceştia au fost informaţi într-un mod cât mai interactiv pe diverse teme : siguranţă în clasă, siguranţa în pauză, prevenirea, recunoaşterea şi gestionarea bullyingului, relaţiile cu colegii, când lipsesc părinţii de acasă, situaţiile periculoase, copilul şi accesarea internetului, siguranţa în curte, deplasarea pe stradă şi traversarea carosabilului, mersul pe bicicletă în siguranţă şi copilul ca pasager.

Publicitate

Activităţile în cadrul acestui proiect vor continua pe tot parcursul anului şcolar.

 

Poliţiştii reamintesc o serie de măsuri pe care trebuie să le luaţi pentru ca micuţii dumneavostră să fie în siguranţă:

 

Dacă nu au împlinită vârsta de 12 ani sau nu au înălţimea de 150 cm, copiii nu au voie să ocupe locul din partea dreaptă faţă al autoturismului!

Aceştia pot ocupa locurile din partea spate a autoturismului cu  centura de siguranţă pusă.

 

Pentru a conduce o bicicletă pe drumul public, copiii trebuie să aibă împlinită vârsta de 14 ani.

Nu uitaţi de echipamentul de protecţie : cască de protecţie, genunchiere, cotiere !

 

Cu bicicleta, rolele sau skateboardul, copiii au voie numai în zonele special amenajate în acest scop ! Strada nu e pistă de concurs oricât de puțin circulată este!

Trotinetele electrice se conduc numai pe pista pentru biciclete, iar în lipsa pistei, doar pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 km/h  .

Acestea pot fi conduse numai de persoane care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu  pot transporta pasageri .

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending