Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (157)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Eugen Simion, în „Tribuna învăţământului” nr. 1227 din 2014, despre unul din aforismele lui Eminescu: „…unul îmi revine mai des , în ultima vreme, în minte: Nu poţi fi drept dacă nu eşti liber. Aforismul este tot aşa de profund şi dacă inversăm ordinea propoziţiilor: Nu poţi fi liber dacă nu eşti drept. Este splendid, e plin de adâncă înţelepciune, în fine, se potriveşte bine cu multe dintre disciplinele morale şi spirituale, inclusiv cu politica şi critica literară. Să luăm cazul din urmă. Nu poţi da o judecată dreaptă despre o carte sau un autor dacă spiritul tău este nevoit să ţină seama tot timpul de una şi de alta, dacă trebuie să fii mereu cu ochii în patru pentru a nu supăra pe unul şi pe altul. Imposibil, aici ca şi în alte situaţii, să împaci pe toată lumea, totdeauna se găseşte cineva care să fie nemulţumit pe cine lauzi sau pe cine judecata ta estetică respinge. Având o lungă experienţă în această direcţie şi fiind foarte interesat de cei ce vin în literatură – şi ei ne vor judeca mâine -, sfătuiesc pe tinerii mei colaboratori: fiţi drepţi ca să puteţi fi liberi şi, invers eliberaţi-vă spiritul de prejudecăţi şi, mai ales, de teama de a supăra pe potentaţii momentului pentru a putea da judecăţi drepte despre literatură şi despre oamenii care o fac…”;

Ca trăitor pe Başeu (jud. Botoşani), adică undeva cu mult de “cum treci Siretul”, nu pot să nu-i dau dreptate lui Ion Creangă: “Aşa-i viaţa câmpenească, zise moş Luca, cioşmolindu-se şi învârtindu-se ca pe jăratic, de răul ţânţărimii. Cum treci Siretul, apa-i  rea şi lemnele pe sponci; iar vara te înăduşi de căldură, şi ţânţarii te chinuiesc amarnic. N-aş trăi la câmp, Doamna fereşte! Halal pe la noi! Apele-s dulci, limpezi ca cristalul şi reci ca gheaţa; lemne, de-ajuns; vara, umbră şi răcoare în toate părţile; oamenii, mai sănătoşi, mai puternici, mai voinici şi mai voioşi, iar nu ca işti de pe camp: sarbezi la faţă şi zbârciţi, de parcă se hrănesc numai cu ciuperci fripte, în toată viaţa lor”(“Amintiri din copilărie”);

Publicitate

Eugen Simion, în 2000,  despre receptarea contemporană a lui Eminescu: „A revizui critic pe Eminescu (adică a da deoparte clişeele şi a impune un alt punct de vedere despre opera lui) este o operaţie firească. George Călinescu n-a revizuit radical critica anterioară? Numai că publiciştii care îl atacă azi pe Eminescu nu vor să dea o altă interpretare operei lui, ei îi contestă în chip barbar valoarea. Şi pentru aceasta aleg ca instrument de comunicare batjocura sau, altfel zis, zeflemeaua”. Eminescu – ca orice mare poet – „se oferă” tuturor. Depinde de tine, cititor, ce  ştii şi ce poţi să alegi din el. Fiecare generaţie descoperă un Eminescu al ei.  Mai mult: fiecare individ poate avea, la vârste diferite, opţiuni diferite. Unele poeme de început îmi par, azi, datate. Maşinăria retoricii romantice „bate” aici prea zgomotos. Îmi plac acum cu precădere „poemele de interior” – dacă le putem spune astfel, poemele meditative, melancolizante, îmi place în Eminescu poetul „depărtărilor” şi descopăr, cu o bucurie neaşteptată, blestemele eminesciene în care rugăciunea şi imprecaţia se unesc şi se confundă”; 

În caietele mele de „Însemnări de cititor” găsesc aceste vorbe spuse de poetul Daniel Corbu: 1. „Cred în poezie nu ca într-o profesiune ci ca într-un miracol. Un miracol care ţi-e dat sau nu”; 2. „M-am considerat întotdeauna un locuitor al emoţiei”; 3. „Lumea e un copac cu hieroglife ademenitoare”; 4. „Întâlnirile cu poezia sunt rare. Poezia vine şi pleacă. Te lasă de multe ori deznădăjduit. Şi cu mâinile goale. S-o opreşti, imposibil.. E ca şi cum ai vrea să păstrezi cu tot dinadinsul mireasma florii în pumn”; 5. „Poetul e  corăbierul de cuvinte pe o corabie de  vorbe”; 6. „Toată copilăria am crezut că citind îmi vor creşte aripi”; 7. „A scrie poezie: încă un mod de a te convinge că exişti. Şi o faci permanent, convins că numai scriind poţi alunga moartea cu câţiva paşi mai încolo”;

Caroline Francois, în „Timpul” nr. 208 din 2016, despre Benjamin Fondane: „…aparţine istoriei universale, un autor român exilat în Franţa fugind de antisemitism, care denunţă în textele sale creşterea pericolelor în anii `30, fascismul şi nazismul, şi care crede că şi-a găsit în Franţa ţara de exil. Ocupaţia germană a Franţei începând cu luna iunie 1940 şi instaurarea legilor rasiale de Guvernul de la Vichy nu îi vor lăsa nici timpul, nici oportunitatea să transmită generaţiilor viitoare valorile sale, dragostea pentru literatură şi umanismul”;

Publicitate

În „Lumina de Duminică” nr. 40, din 9 octombrie 2016  citesc un interviu pe care distinsa poetă Paula Romanescu îl acordă lui Augustin Păunoiu. La recenta ediţie  „Steaua Nordului” de la Botoşani, Paula Romanescu a fost unul dintre laureaţi, iar alocuţiunea sa, dublată şi de un veritabil talent actoricesc, a lăsat o impresie plăcută auditoriului prezent în Sala Oglinzilor  de la Muzeul Judeţean Botoşani. Reţinem din interviul acordat: 1. „Şi totuşi, poet devii din chiar neostoita nevoie a raţiunii de a cunoaşte. Dar cum şi inima are raţiuni de care raţiunea n-are ştire, singurul mod de a le împăca pe-aceste două mari necunoscute rămâne armonia din cuvânt”; 2. „ În regatul poeziei se intră cu sfială, cu sufletul în palmă, gata de a se deschide în lumina cuvântului cântător”; 3. „Abia după ce vei fi trecut prin „nebănuitele trepte” ale marii poezii din graiul tău, din alte graiuri, poţi să-ţi deschizi cărarea către propriul cânt”; 4. „Poezie este (trebuie să fie) ecou fără de sfârşit la marele cântec al lumii”; 5. „Să luăm exemplu de la înţeleptul popor evreu, care, spre a nu îngădui uitării  să se înstăpânească peste memoria omenirii, a inclus terifiantul fenomen care a fost Holocaustul ca studiu obligatoriu al istoriei omenirii”; 6. „Poezia nu-i decât adevărul cel de toate nuanţele în care, iată, până şi suferinţa devine cânt”;

Citesc în „Dilema veche” nr. 660 din 2016 un articol al lui Liviu Papadima  intitulat „Homo academicus”.  Autorul defineşte astfel „homo academicus”: 1. „nu este un titlu pe care îl obţii trecând diverse probe , încununat cu vreo diplomă oarecare”; 2. „calitatea respectivă nu o obţii nici în urma străbaterii cursei cu obstacole a suişului în ierarhia gradelor didactice”; 3. „reprezintă un prototip uman, care nu are de a face cu locul în care cineva poate fi aruncat pe tabla de şah a nomenclatorului poziţiilor sociale şi profesionale”; 4. „e un prototip deopotrivă al lumii reale şi al celei la care visezi, o specie umană a cărei încarnare o poţi întâlni, când şi când, în ocazii fericite”; 6. „este acel tip uman al cărui reper existenţial cardinal îl constituie două valori conjugate: adevărul şi libertatea”.   Continuă Liviu Papadima: „În lumea de azi, homo academicus ar trebui inclus în lista speciilor ameninţate. Iar ameninţările vin, în principal, din două direcţii: dinspre economie, pe plan internaţional şi, în plus, dinspre politic, în lumea noastră cea românească”;

Câteva mirări şi întrebări: 1. Propoziţia etică Arghezi: „Fă-te, suflete, copil!”; 2. Întrebarea Basarab Nicolescu: „Moartea entropică, viaţa antropică – unde se află terţiul tainic inclus?”; 3. Ontologia interogativă personală Basarab Nicolescu: „Să devii tu însuţi întrebare”; 4. G. Călinescu scriindu-i lui Alexandru Rosetti: „Avem o literatură mică, dar să nu mai spui la nimeni”; 5. Replica Magda Ursache la cele scrise de Călinescu: „O literatură mică, dar nu minoră”; 6. Ce face un poet: „Îşi umple cartea cu propriile himere”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 noiembrie 2024

Publicat

acum 10 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 40, 15, 37, 22, 16, 7

Publicitate

Loto 5/40: 23, 15, 18, 4, 17, 31

Joker: 1, 38, 24, 15, 42 + 10

Noroc: 1 9 1 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 6 7 0 1 9

Super Noroc: 1 5 5 3 4 7

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit Ziua Mondială a Bunătății între persoanele cu dizabilități de la Leorda

Publicat

acum 11 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit la finele săptămânii ziua de 13 noiembrie, Ziua mondială a Bunătății, alături de rezidenții de la Centrul de îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sf. Daniel” de la Leorda.

După cum au explicat reprezentanții Penitenciarului Botoșani, pentru câteva ore, deținuții au uitat de zidurile unității și au semănat bunătate în inima celor care au mare nevoie de o mângâiere.

Aici au fost întâmpinați cu multă căldură indiferent de statutul lor, iar atmosfera nu i-a lăsat indiferenți.

Publicitate

Împreună au exersat compasiunea, altruismul și s-au pus în serviciul celor din centru, fără un câștig personal, dorind a dărui și a face bine dincolo de propria persoană. Au dat o mână de ajutor în gospodăria instituției și au socializat cu beneficiarii.

Interacțiunea i-a determinat să reconsidere greutatea pe care considerau că o resimt datorită încarcerării.

„Ne plângem noi câțiva ani, dar aici au un contract pe viață”, a declarat unul dintre participanți, impresionat de particularitățile celor aflați în grija centrului.

Publicitate

“Experiența trăită a avut un dublu rol, acela de a depune un efort conștient pentru a răspunde cu blândețe celor aflați în nevoie, dar mai ales de autoreflecție și conștientizare a propriilor priorități și valori.

Contrar stereotipurilor și cei din penitenciare au capacitatea de a fi buni, natura umană nelimitându-se doar la greșelile pe care le-au comis. Manifestarea empatie și a compasiunii pot fi acțiuni transformatoare, putând duce chiar la o schimbare profundă a perspectivei asupra vieții. Bunătatea nu costă nimic, dar înseamnă totul”, a transmis Penitenciarul Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

acum 12 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”: „Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

acum 17 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending