Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (146)

Publicat

acum 11 luni

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

 Citate  despre Eminescu, selecţionate de Ştefan Munteanu din  Ion-Sân Giorgiu (vezi „Ateneu” nr. 6 din 2016): 1. „Este însă o operă lirică a lui Goethe care a avut asupra lui Eminescu şi a creaţiunilor sale poetice o influenţă hotărâtoare şi aceasta e poemul ciclic „Divanul occidental-oriental”, în care Goethe apare ca un realizator strălucit al postulatelor estetice ale şcolii romantice germane, al cărui adept Eminescu a fost”; 2. „Sunt însă destule argumente în sprijinul tezei că Eminescu a citit şi răscitit „Divanul…” lui Goethe. Identitatea între concepţia lui Goethe şi a lui Eminescu, afinităţile ce există între pasiunea pentru Orient a lui Goethe şi pasiunea similară a lui Eminescu pentru acea lume de poezie alegorică a perşilor şi inzilor care au captivat atât de puternic pe poetul român”; 3. „În această atmosferă orientală a scris Goethe cele douăsprezece cărţi ale „Divanului” său, la care s-au adăugat în anii următori, ca un ecou întârziat, încă vreo câteva cântece. Drept consecinţă, este indubitabil faptul că Eminescu a cunoscut această operă. Se poate oare admite că Eminescu, care iubea cu pasiune Orientul şi care încercase în poeziile sale aceeaşi fuziune de filozofie orientală şi spirit modern, să nu fi cunoscut tocmai acea operă a lui Goethe, cu care poetul român putea avea mai multe afinităţi?”; 4. „Este însă o poezie a lui Eminescu, care prin izbitoarele asemănări ce le are cu o poezie a lui Goethe din „Divan”, confirmă în totul înrâurirea puternică pe care „Divanul” a exercitat-o asupra poetului român. Poezia aceasta e „Luceafărul”, căreia „Divanul” i-a folosit indiscutabil ca un izvor important, pe lângă cele cunoscute până acum”; 5. „Este totuşi o poezie a lui Goethe din „Divan”, şi anume „Cartea Suleika”, în care Eminescu putea găsi cele două motive pe care nu le întâlnise la Kunich. Evident că poezia „Hochbild”  e aceea în care găsim cele mai multe analogii cu „Luceafărul”. Mai întâi e motivul astrului îndrăgostit de o femeie – fie şi zeiţă, cum o numeşte Goethe – în afară de care nu vede nimic şi pentru care îşi împrăştie strălucirea lui. E apoi dragostea ei pentru dânsul, o dragoste zadarnică şi tragică, deoarece el nu poate ajunge la ea. E în sfârşit conştiinţa că nemurirea lui îl împiedică să guste fericirea, nemurire care tocmai din această pricină nu are pentru dânsul nici o valoare”;

Nicolae Scurtu publică în „România literară” nr. 30-31 din 2016 o pagină sub titlul „Întregiri la bibliografia lui Constantin Noica”. Este redat, printre altele, un microeseu necunoscut, până acum, al lui Constantin Noica şi intitulat „Eminescu şi fondul principal al culturii române”, datat 15 septembrie 1980. El a fost descoperit, specifică Nicolae Scurtu, printre epistolele date de Noica lui Gheorghe Suciu, epistole care se găsesc în biblioteca familiei acestuia din Bucureşti. Reţinem: „Nu vom înceta a o spune, dacă am avea capul lui Eminescu îmbălsămat, mii şi mii de români ar trece prin faţa sicriului, dar prin universul de gânduri care au populat acel cap n-a trecut încă nimeni până la capăt. Nici până astăzi a zecea parte din manuscrisele rămase de la el, file scrise în limba germană, nu au fost descifrate şi valorificate de cineva. Nici până astăzi totalitatea manuscriselor acelora nu stau sub ochii fiecăruia aşa cum sunt, cu viaţa lor, mai adevărată decât prezenţa unui om sau opera lui tipărită. Să ia oricine, pentru poezie, ediţia completă în câteva volume a lui Murăraşu Ce va spune despre atâta poezie proastă? Dar să caute aceeaşi poezie în manuscrise: va vedea ce înseamnă nepoezia într-un destin poetic. Ne prefacem că ne place proza lui, sau teatrul lui. În manuscrise, însă, oricine va vedea că ele sunt dincolo de judecăţile noastre de valoare. Şi va vedea ceva mai mult, ce înseamnă, fie şi pentru un destin de poet, a fi pedepsit de cultură. Eminescu se înscrie în fondul principal al culturii noastre numai pe linia emotivităţii, adică a sufletului. Nu se înscrie încă pe linia spiritului. Am rămas la emoţie, la suflet, la dor şi la ;mai am un singur dor”, n-am ajuns, cu Eminescu laolaltă şi prin el, la spirit, în care se împlântă cu adevărat fondul principal al unei culturi. Pedepsit de cultură cum era, el nu ne pedepseşte şi educă pe noi. Este doar Poetul, nu şi Educatorul nostru, mustrarea noastră. Dar spiritul unei culturi reprezintă o mustrare permanentă. (Goethe îi mustră astăzi atât de tare pe germanii săi, încât aceştia l-au scos din manuale, în Apus). Iar de bună mustrare este nevoie în cultura noastră. Cu sufletul şi sufleţelul stăm bine; dar cine se învredniceşte, aici în fondul principal al culturii, să ne ridice sufletul la spirit? Ar putea-o face tocmai Eminescu, dar din el luăm doar focul nu şi apa, luăm cântecul nu şi cuvântul, luăm doar desfătarea nu şi lecţia. Am rămas, în fond, la ediţia Maiorescu din 1883, oricâte întregiri mai fericite i s-a adus. Este timpul să scoatem o altă ediţie Eminescu”;

Sunt cufundat într-o carte pe care trebuia s-o citesc mai demult, dar , copleşit de treburile ce-mi asigură existenţa, acum i-a venit rândul: “Cartea Jijiei – povestea unui râu” (Editura “Alfa”, Iaşi, 2013). Invidios că nu se  numeşte “Cartea Başeului”, râul peste care trec zilnic de câteva ori încolo şi încoace, o bucurie nemărginită, recunosc, nu-mi lipseşte. Universitarul Mihai Dorin, într-un eseu “Claritate raţională şi empatie”, face un laudation academicianului Alexandru Zub.  Ajungând şi la studiul acestuia, “Eminescu. Glose istorico-literare”, Editura “Enciclopedică Gh. Asachi”, Chişinău, 1994), afirmă Mihai Dorin: “În portretul lui Eminescu, autorul identifică viziunea istoricului dintotdeauna. Nu “crepusculul unui trecut apus” căuta Eminescu în istorie, ci calitatea, atributul acesteia de punte, de agent a lumii ce va să vină. Concluzia autorului vine pe cale de consecinţă: “Atitudinea lui Eminescu faţă de durata istorică e una activă şi creatoare. Trecutul, ca orice element de realitate umană, se cere pus la lucru, exploatat în favoarea unui viitor faţă de care clipa prezentă nu e decât o fragile punte”. De aici şi sursa optimismului eminescian, în fond, dar şi a titanismului revoltei sale împotriva “risipirii” timpului. Sceptic cu măsură şi optimist cu discernământ, un optimism pe care-l extrage mereu din cunoaşterea ori intuiţia înţelesurilor adânci, ascunse privirii comune, ale duratei lungi, este şi Al. Zub. Încă o dovadă că eminescianismul rămâne un curent viu în cultura română. Şi o altă concluzie: cine nu a trecut prin Eminescu, nu poate pretinde să înţeleagă această cultură”;

Nicolae Mareş publică în „Contemporanul –ideea europeană” nr. 7 din 2016  eseul „Eminescu în Polonia”.  Autorul  citează un punct de vedere, din 1930, al scriitorului polonez Emil Zegadlowicz, un mare entuziast al liricii lui Eminescu: „Fie ca această poezie (a lui Eminescu), care atinge cu una din aripile sale viaţa şi complexitatea ei, iar cu cealaltă – veşnicia şi măreţia omului; fie, aşadar, ca lirica acestuia să devină şi pentru voi la fel de apropiată cum mi-a fost mie. Pentru mine, fericirea de-a pătrunde în intimitatea lui a fost una din cele mai frumoase şi cele mai nobile convorbiri ale vieţii mele; ea a avut loc cu făuritorul creaţiei celui de care m-am apropiat şi de care – cu mare regret – mi-a fost dat să mă despart în momentul în care cele întreprinse au luat sfârşit. Oare regretul încercat nu-i sincera dovadă a înaltei şi perenei valori a poeziei sale? Cu siguranţă – aşa este!”;

 

Nicolae Mareş, în aceeaşi revistă („Contemporanul – ideea europeană” nr. 7 din 2016 ),  face cunoscut un simţământ al său amar, „Eminescu în străinătate, azi neglijat de autorităţile româneşti”: „În ceea ce priveşte creaţia eminesciană azi în Polonia, la apropierea a trei decenii de la prăbuşirea comunismului, în ţara atât de receptivă pentru cunoaşterea şi răspândirea creaţiei eminesciene în trecut -, nu s-a mai făcut nimic de luat în seamă. Totul a încremenit odată cu trecerea la cele veşnice a ambasadoarelor culturii noastre: Dănuţa Bienkowska şi Kazimiera Illakowiczowna. Nimic articulat timp de aproape treizeci de ani nu mai poate fi consemnat. Are loc un adevărat sacrilegiu şi în acest domeniu pe care nimeni nu-l vede. Nu se ştie că în Polonia, ca şi în alte ţări, dacă nu funcţionează o persoană interesată sau destul de influentă în cercuri de lucru la nivel mediu şi cu o capacitate suficient de mare pentru a asigura convingerea şi persuasiunea necesare nu se face nimic. Doar neaveniţii cred că o idee se naşte şi se promovează la întâmplare sau în spatele uşilor capitonate. România are în continuare ce promova în Polonia, dar nu are cu cine. În ceea ce priveşte nemunca (termen din publicistica eminesciană) şi nepromovarea în „cazul Eminescu”, aceasta se datorează şi faptului că la conducerea Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru s-au perindat persoane care au dovedit, inclusiv prin declaraţii publice că au o alergie ieşită din comun la persoana lui Eminescu şi ceea ce a însemnat eminescianism. Chiar şi numai  la auzul numelui marelui poet unii din ei aveau frisoane, la fel şi atunci când se pomenea despre opera sa. Eminescu este doar istorie la Varşovia”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

OPINII. Cătălin Silegeanu: Eliberăm perimetrele școlilor de tentații periculoase

Publicat

acum 10 minute

miercuri, 17.04.2024

de

În calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Botoșani, una dintre prioritățile mele vizează protecția tinerilor față de tentațiile și riscurile asociate cu unitățile care comercializează produse pe bază de cafea, tutun și alcool în apropierea școlilor.

Această problemă, des întâlnită în preajma unităților de învățământ, subminează eforturile educative și pune în pericol sănătatea elevilor. De aceea, propun implementarea unor restricții suplimentare care să extindă zona de siguranță din jurul școlilor. Așa cum susțin și cetățenii cu care am discutat în acțiunile stradale, este necesar să interzicem funcționarea chioșcurilor și a localurilor care desfac produse destinate adulților pe o rază mai mare decât cea actualmente stipulată de lege.

Prin această măsură, nu doar că vom limita accesul elevilor la substanțe nocive, dar vom contribui și la creșterea prezenței acestora la ore. Observăm frecvent că proximitatea acestor puncte de vânzare facilitează absenteismul, elevii fiind tentați să își petreacă timpul liber în aceste locații în timpul orelor de curs. Extinderea zonei de restricție va reduce semnificativ aceste oportunități de a chiuli, încurajând frecvența școlară și concentrarea asupra educației.

Adițional, măsurile propuse includ și o colaborare mai strânsă cu Inspectoratul Școlar și cu Poliția Locală pentru a asigura respectarea noilor reglementări. Implementarea unui sistem eficient de monitorizare și sancționare va descuraja proprietarii de localuri să încalce regulile, contribuind la un mediu mai sigur și mai sănătos pentru elevii noștri. De asemenea, vom organiza campanii de conștientizare în rândul elevilor despre riscurile consumului de alcool, tutun și alte substanțe stimulative.

Măsurile pe care le propun reprezintă o viziune comună pentru un viitor în care educația și sănătatea tinerilor noștri sunt pe primul loc. Aștept în continuare idei și sugestii care să completeze această inițiativă și programul de guvernare locală pe care îl propun botoșănenilor.

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie din Vlăsinești a plecat la oraș și nu s-a întors de o săptămână. Polițiștii cer ajutorul populației

Publicat

acum 35 de minute

miercuri, 17.04.2024

de

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 37 de ani, din comuna Vlăsinești, care, la data de 10 aprilie a.c. a părăsit în mod voluntar domiciliul pentru a se deplasa în municipiul Botoșani, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

MARIEAN VALENTINA are următoarele semnalmente: aproximativ 1.70 m înălțime, păr lung șaten, ochi verzi.

Vestimentația cunoscută:
Pantaloni si geacă de culoare gri.
Avea asupra sa un rucsac bleu cu gri și un troller de dimensiune medie.

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adrezese celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: 500 de detectoare de monoxid de carbon și fum vor fi instalate, gratuit, în locuințele unor familii nevoiașe

Publicat

acum 39 de minute

miercuri, 17.04.2024

de

500 de detectoare de monoxid de carbon și fum vor fi instalate, gratuit, în locuințele unor familii nevoiașe din județul Botoșani, în cadrul campaniei de informare preventivă și de pregătire a populației „Detector pentru viață”.

Aceasta se adresează persoanelor în vârstă, cu dizabilități sau din medii sociale defavorizate, unde încălzirea locuințelor se face cu sobe sau alte mijloace similare.

Parte a eforturilor de conștientizare și educare privind prevenire a riscului de incendiu, E.ON și Delgaz Grid au donat, în cadrul parteneriatului „Împreună pentru siguranță”, 10.000 de detectoare de fum și monoxid de carbon către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pentru a fi distribuite, gratuit, către familii din mai multe zone din țară, inclusiv în județul Botoșani.

Campania își propune să evidențieze importanța montării unor astfel de dispozitive cu rol de avertizare, care să semnaleze imediat apariția unui incendiu sau prezența monoxidului de carbon.

Acest demers a fost impus de faptul că, în ultimii ani, a crescut numărul incendiilor, dar și al victimelor. Astfel, în județul Botoșani, în ultimii doi ani, pompierii militari și voluntari au intervenit pentru stingerea a 789 de incendii, izbucnite în gospodăriile cetățenești, majoritatea la case de locuit. În urma acestora 25 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar ale 20 au ajuns la spital cu arsuri.

Pe baza datelor statistice privind numărul de incendii produse la gospodării, în special cele rezultate cu victime, precum și cu sprijinul autorităților locale, au fost identificate locuințele care se încadrează în criteriile de montare a detectoarelor, de pe raza a 15 unități administrativ-teritoriale: Albești, Brăești, Coțușca, Cristești, Frumușica, Havârna, Hudești, Lunca, Românești, Suharău, Știubieni, Trușești, Ungureni, Vorona și Ștefănești.

La sfârșitul săptămânii trecute, la sediul inspectoratului au ajuns 375 de detectoare de fum și 125 de detectoare de monoxid carbon, care au fost distribuite astăzi, 17 aprilie a.c., subunităților de intervenție ale ISU Botoșani, pentru a putea fi montate în localitățile identificate, aflate în zona de competență a acestora. Tot cu această ocazie se va efectua și instruirea privind montarea conform prescripțiilor tehnice ale producătorului.

De asemenea, la sediul ISU Botoșani a avut loc o ședință de lucru la care au participat prefectul județului, Sorin Cornilă, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, șeful Centrului Suceava – Botoșani din cadrul DELGAZ GRID, Cătălin Talpiz, coordonatorul tehnic al Centrului Suceava – Botoșani din cadrul DELGAZ GRID, Andrei Claudiu Axinte, primarii celor 15 localități, precum și pompierii militari implicați în campanie.

Cu prilejul acestei campanii, împreună cu serviciile voluntare pentru situații de urgență (SVSU) vor fi realizate și o serie de acțiuni de prevenire a incendiilor la nivelul gospodăriilor cetățenești și de informare a populației, cu scopul de a-i învăța pe oameni și a-i determina să conștientizeze riscul la care se expun în situația nerespectării măsurilor de prevenire a incendiilor. Concret, se va verifica dacă mijloacele de încălzire sunt exploatate corespunzător, dacă instalațiile electrice sunt utilizate conform normelor menționate de producător, dacă materialele ușor combustibile sunt amplasate la o distanță de siguranță față de locuințe/anexe și surse de foc, precum și alte măsuri ce pot preveni izbucnirea unui incendiu.

Pe timpul acestor activități, la nivelul fiecărei localități, vor fi distribuite materialele de informare preventivă specifice campaniilor naționale de informare a populației – „Împreună pentru siguranță”, care are ca obiectiv reducerea numărului de victime generate de incendiile de locuințe în rândul persoanelor vârstnice, precum și materialele din cadrul celorlalte campanii, respectiv – RISC – „Renunță, Improvizațiile sunt Catastrofale”, „Ai grijă la cea mai mare grijă – Siguranța copilului tău”, „Stop incendiilor de vegetație uscată”, Îndepărtează pericolele! Protejează-i pe cei dragi!” și „Un cămin sigur pentru copilul tău”.

Detectoarele de fum, de monoxid de carbon și cele de gaz pot face diferența între un incident minor și o tragedie. Un incendiu descoperit și anunțat din timp are șanse considerabil mai mari să fie localizat și stins mai repede, ceea ce poate însemna nu doar reducerea pagubelor materiale, cât mai ales salvarea de vieți omenești.

Aceste dispozitive au, în primul rând, un rol de avertizare, semnalând imediat apariția unui incendiu, prezența monoxidului de carbon sau a unei scăpări de gaz în spațiile în care sunt amplasate. De aceea, ele pot avea un rol decisiv în limitarea efectelor unui incendiu sau pot preveni o acumulare de gaz cu consecințe dezastruoase.

Crearea unei culturi a prevenirii în comunitățile noastre prin cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri şi a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului adoptat în cazul producerii lor, rămâne obiectivul principal al pompierilor militari botoșaneni, motiv pentru care activitățile de control și informare preventivă vor continua și în perioada următoare.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: 30 de kilometri de plasă monofilament, 16 bărci gonflabile, unelte de pescuit. Bilanțul perchezițiilor de miercuri

Publicat

acum 46 de minute

miercuri, 17.04.2024

de

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Bucecea, împreună cu celelalte structuri ale I.P.J. Botoșani și cu sprijinul jandarmilor au pus în aplicare 18 mandate de percheziție domiciliară la persoane bănuite de comiterea infracțiunilor de braconaj piscicol, din comuna Vârfu Câmpului, județul Botoșani și comuna Hănțești, județul Suceava.

S-a beneficiat de sprijinul Asociației Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv Botoșani.

În cadrul activităților desfașurate, la locațiile vizate au fost identificate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, 148 de plase monofilament, măsurând peste 30 de kilometri, 16 ambarcațiuni gonflabile și alte unelte de pescuit, valoarea totală a bunurilor confiscate fiind estimată la 170.000 de lei.

În cadrul dosarului instrumentat de polițiștii din Bucecea sunt desfășurate activități specifice pentru probarea activității infracționale în cazul a 13 persoane bănuite de braconaj piscicol.

Prin săvârșirea infracțiunilor de braconaj piscicol sunt puse în pericol dezvoltarea și menținerea faunei piscicole și a altor viețuitoare care trăiesc în mediul acvatic, din apropierea locațiilor vizate, cu consecințe directe asupra mediului natural, atât în ceea ce privește depopularea masivă a speciilor de pește existente în habitatul indicat, cât și distrugerea acestuia prin folosirea neautorizată a plaselor monofilament și a curentului electric.

Scopul celor care desfășoară astfel de activități, este acela de a obține profit din comercializarea speciilor de pește.

Pânâ în acest moment, în urma cercetărilor desfășurate, 7 persoane au fost trimise in judecată pentru infracțiuni asimilate braconajului piscicol și riscă amendă penală sau închisoare până la 3 ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending