Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (146)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

 Citate  despre Eminescu, selecţionate de Ştefan Munteanu din  Ion-Sân Giorgiu (vezi „Ateneu” nr. 6 din 2016): 1. „Este însă o operă lirică a lui Goethe care a avut asupra lui Eminescu şi a creaţiunilor sale poetice o influenţă hotărâtoare şi aceasta e poemul ciclic „Divanul occidental-oriental”, în care Goethe apare ca un realizator strălucit al postulatelor estetice ale şcolii romantice germane, al cărui adept Eminescu a fost”; 2. „Sunt însă destule argumente în sprijinul tezei că Eminescu a citit şi răscitit „Divanul…” lui Goethe. Identitatea între concepţia lui Goethe şi a lui Eminescu, afinităţile ce există între pasiunea pentru Orient a lui Goethe şi pasiunea similară a lui Eminescu pentru acea lume de poezie alegorică a perşilor şi inzilor care au captivat atât de puternic pe poetul român”; 3. „În această atmosferă orientală a scris Goethe cele douăsprezece cărţi ale „Divanului” său, la care s-au adăugat în anii următori, ca un ecou întârziat, încă vreo câteva cântece. Drept consecinţă, este indubitabil faptul că Eminescu a cunoscut această operă. Se poate oare admite că Eminescu, care iubea cu pasiune Orientul şi care încercase în poeziile sale aceeaşi fuziune de filozofie orientală şi spirit modern, să nu fi cunoscut tocmai acea operă a lui Goethe, cu care poetul român putea avea mai multe afinităţi?”; 4. „Este însă o poezie a lui Eminescu, care prin izbitoarele asemănări ce le are cu o poezie a lui Goethe din „Divan”, confirmă în totul înrâurirea puternică pe care „Divanul” a exercitat-o asupra poetului român. Poezia aceasta e „Luceafărul”, căreia „Divanul” i-a folosit indiscutabil ca un izvor important, pe lângă cele cunoscute până acum”; 5. „Este totuşi o poezie a lui Goethe din „Divan”, şi anume „Cartea Suleika”, în care Eminescu putea găsi cele două motive pe care nu le întâlnise la Kunich. Evident că poezia „Hochbild”  e aceea în care găsim cele mai multe analogii cu „Luceafărul”. Mai întâi e motivul astrului îndrăgostit de o femeie – fie şi zeiţă, cum o numeşte Goethe – în afară de care nu vede nimic şi pentru care îşi împrăştie strălucirea lui. E apoi dragostea ei pentru dânsul, o dragoste zadarnică şi tragică, deoarece el nu poate ajunge la ea. E în sfârşit conştiinţa că nemurirea lui îl împiedică să guste fericirea, nemurire care tocmai din această pricină nu are pentru dânsul nici o valoare”;

Nicolae Scurtu publică în „România literară” nr. 30-31 din 2016 o pagină sub titlul „Întregiri la bibliografia lui Constantin Noica”. Este redat, printre altele, un microeseu necunoscut, până acum, al lui Constantin Noica şi intitulat „Eminescu şi fondul principal al culturii române”, datat 15 septembrie 1980. El a fost descoperit, specifică Nicolae Scurtu, printre epistolele date de Noica lui Gheorghe Suciu, epistole care se găsesc în biblioteca familiei acestuia din Bucureşti. Reţinem: „Nu vom înceta a o spune, dacă am avea capul lui Eminescu îmbălsămat, mii şi mii de români ar trece prin faţa sicriului, dar prin universul de gânduri care au populat acel cap n-a trecut încă nimeni până la capăt. Nici până astăzi a zecea parte din manuscrisele rămase de la el, file scrise în limba germană, nu au fost descifrate şi valorificate de cineva. Nici până astăzi totalitatea manuscriselor acelora nu stau sub ochii fiecăruia aşa cum sunt, cu viaţa lor, mai adevărată decât prezenţa unui om sau opera lui tipărită. Să ia oricine, pentru poezie, ediţia completă în câteva volume a lui Murăraşu Ce va spune despre atâta poezie proastă? Dar să caute aceeaşi poezie în manuscrise: va vedea ce înseamnă nepoezia într-un destin poetic. Ne prefacem că ne place proza lui, sau teatrul lui. În manuscrise, însă, oricine va vedea că ele sunt dincolo de judecăţile noastre de valoare. Şi va vedea ceva mai mult, ce înseamnă, fie şi pentru un destin de poet, a fi pedepsit de cultură. Eminescu se înscrie în fondul principal al culturii noastre numai pe linia emotivităţii, adică a sufletului. Nu se înscrie încă pe linia spiritului. Am rămas la emoţie, la suflet, la dor şi la ;mai am un singur dor”, n-am ajuns, cu Eminescu laolaltă şi prin el, la spirit, în care se împlântă cu adevărat fondul principal al unei culturi. Pedepsit de cultură cum era, el nu ne pedepseşte şi educă pe noi. Este doar Poetul, nu şi Educatorul nostru, mustrarea noastră. Dar spiritul unei culturi reprezintă o mustrare permanentă. (Goethe îi mustră astăzi atât de tare pe germanii săi, încât aceştia l-au scos din manuale, în Apus). Iar de bună mustrare este nevoie în cultura noastră. Cu sufletul şi sufleţelul stăm bine; dar cine se învredniceşte, aici în fondul principal al culturii, să ne ridice sufletul la spirit? Ar putea-o face tocmai Eminescu, dar din el luăm doar focul nu şi apa, luăm cântecul nu şi cuvântul, luăm doar desfătarea nu şi lecţia. Am rămas, în fond, la ediţia Maiorescu din 1883, oricâte întregiri mai fericite i s-a adus. Este timpul să scoatem o altă ediţie Eminescu”;

Sunt cufundat într-o carte pe care trebuia s-o citesc mai demult, dar , copleşit de treburile ce-mi asigură existenţa, acum i-a venit rândul: “Cartea Jijiei – povestea unui râu” (Editura “Alfa”, Iaşi, 2013). Invidios că nu se  numeşte “Cartea Başeului”, râul peste care trec zilnic de câteva ori încolo şi încoace, o bucurie nemărginită, recunosc, nu-mi lipseşte. Universitarul Mihai Dorin, într-un eseu “Claritate raţională şi empatie”, face un laudation academicianului Alexandru Zub.  Ajungând şi la studiul acestuia, “Eminescu. Glose istorico-literare”, Editura “Enciclopedică Gh. Asachi”, Chişinău, 1994), afirmă Mihai Dorin: În portretul lui Eminescu, autorul identifică viziunea istoricului dintotdeauna. Nu “crepusculul unui trecut apus” căuta Eminescu în istorie, ci calitatea, atributul acesteia de punte, de agent a lumii ce va să vină. Concluzia autorului vine pe cale de consecinţă: “Atitudinea lui Eminescu faţă de durata istorică e una activă şi creatoare. Trecutul, ca orice element de realitate umană, se cere pus la lucru, exploatat în favoarea unui viitor faţă de care clipa prezentă nu e decât o fragile punte”. De aici şi sursa optimismului eminescian, în fond, dar şi a titanismului revoltei sale împotriva “risipirii” timpului. Sceptic cu măsură şi optimist cu discernământ, un optimism pe care-l extrage mereu din cunoaşterea ori intuiţia înţelesurilor adânci, ascunse privirii comune, ale duratei lungi, este şi Al. Zub. Încă o dovadă că eminescianismul rămâne un curent viu în cultura română. Şi o altă concluzie: cine nu a trecut prin Eminescu, nu poate pretinde să înţeleagă această cultură”;

Nicolae Mareş publică în „Contemporanul –ideea europeană” nr. 7 din 2016  eseul „Eminescu în Polonia”.  Autorul  citează un punct de vedere, din 1930, al scriitorului polonez Emil Zegadlowicz, un mare entuziast al liricii lui Eminescu: „Fie ca această poezie (a lui Eminescu), care atinge cu una din aripile sale viaţa şi complexitatea ei, iar cu cealaltă – veşnicia şi măreţia omului; fie, aşadar, ca lirica acestuia să devină şi pentru voi la fel de apropiată cum mi-a fost mie. Pentru mine, fericirea de-a pătrunde în intimitatea lui a fost una din cele mai frumoase şi cele mai nobile convorbiri ale vieţii mele; ea a avut loc cu făuritorul creaţiei celui de care m-am apropiat şi de care – cu mare regret – mi-a fost dat să mă despart în momentul în care cele întreprinse au luat sfârşit. Oare regretul încercat nu-i sincera dovadă a înaltei şi perenei valori a poeziei sale? Cu siguranţă – aşa este!”;

Publicitate

 

Nicolae Mareş, în aceeaşi revistă („Contemporanul – ideea europeană” nr. 7 din 2016 ),  face cunoscut un simţământ al său amar, „Eminescu în străinătate, azi neglijat de autorităţile româneşti”: „În ceea ce priveşte creaţia eminesciană azi în Polonia, la apropierea a trei decenii de la prăbuşirea comunismului, în ţara atât de receptivă pentru cunoaşterea şi răspândirea creaţiei eminesciene în trecut -, nu s-a mai făcut nimic de luat în seamă. Totul a încremenit odată cu trecerea la cele veşnice a ambasadoarelor culturii noastre: Dănuţa Bienkowska şi Kazimiera Illakowiczowna. Nimic articulat timp de aproape treizeci de ani nu mai poate fi consemnat. Are loc un adevărat sacrilegiu şi în acest domeniu pe care nimeni nu-l vede. Nu se ştie că în Polonia, ca şi în alte ţări, dacă nu funcţionează o persoană interesată sau destul de influentă în cercuri de lucru la nivel mediu şi cu o capacitate suficient de mare pentru a asigura convingerea şi persuasiunea necesare nu se face nimic. Doar neaveniţii cred că o idee se naşte şi se promovează la întâmplare sau în spatele uşilor capitonate. România are în continuare ce promova în Polonia, dar nu are cu cine. În ceea ce priveşte nemunca (termen din publicistica eminesciană) şi nepromovarea în „cazul Eminescu”, aceasta se datorează şi faptului că la conducerea Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru s-au perindat persoane care au dovedit, inclusiv prin declaraţii publice că au o alergie ieşită din comun la persoana lui Eminescu şi ceea ce a însemnat eminescianism. Chiar şi numai  la auzul numelui marelui poet unii din ei aveau frisoane, la fel şi atunci când se pomenea despre opera sa. Eminescu este doar istorie la Varşovia”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Proiectul ANPC referitor la afișarea adaosului comercial la raft încalcă legislația și principiile în materie de concurență (organizații)

Publicat

Publicitate

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de informare a consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat în raport cu prețul de achiziție este o măsură contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE, susțin reprezentanții a zece organizații profesionale, într-o poziție comună publicată vineri.

Potrivit unui comunicat al Confederației Patronale Concordia, transmis AGERPRES, documentul de poziție față de Ordinul președintelui ANPC, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, este co-semnat de: AmCham, Romanian Business Leaders, CCIFER, AHK, Consiliul Investitorilor Străini, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț Italiană pentru România și Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce.

Proiectul de Ordin al președintelui ANPC privind informarea consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat produselor comercializate în raport cu prețul de achiziție, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, ar urma să instituie obligații în sarcina operatorilor economici de a afișa adaosul comercial practicat pentru fiecare produs comercializat, în raport cu prețul de achiziție, precum și prețul de import, respectiv prețul primului distribuitor.

‘Modificarea propusă încalcă principiul pieței libere și al secretului comercial. Legislația actuală, atât la nivel european, cât și național, menține un echilibru între informarea consumatorului și protejarea concurenței. În concret, Măsura Preconizată ar conduce la încălcarea art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996 (Legea concurenței), prin care sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrative care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, prin limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, respectiv stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. În cazul de față, interferează cu formarea prețurilor și strategiile comerciale ale operatorilor economici și poate astfel să conducă la denaturarea concurenței prin transparentizarea excesivă a unor informații sensibile comercial’, sunt de părere semnatarii documentului de poziție.

În viziunea acestora, proiectul depășește sfera de atribuții a ANPC și, în plus, nu reprezintă un instrument necesar pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale consumatorului, dimpotrivă, ‘va conduce la efecte restrictive asupra concurenței, în detrimentul consumatorilor’.

‘Inițiativa ANPC de emitere a Măsurii Preconizată este contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE (eliminarea scutirilor de taxe vamale pentru achiziții non-UE sub o anumită sumă, coordonarea autorităților de supraveghere a pieței pentru aplicarea legislației UE în mod unitar entităților non-UE). Prin comparație cu comercianții și platformele online non-UE, comercianții și platformele online vizate de Proiect aplică deja proceduri pentru a asigura o informare clară și corectă a consumatorilor și pentru a bloca introducerea pe piață a unor produse nesigure sau neconforme cu legislația UE. Directiva 2011/83, transpusă în legislația națională prin OUG 34/2014 stabilește obligații clare de informare a consumatorilor în comerțul online, armonizate la nivel european. În egală măsură, comercianții și platformele UE sunt supuse unor reguli clare de protejare a consumatorilor, în temeiul Regulamentului 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (‘Regulamentul DSA’) și Regulamentului 2023/988 (‘Regulamentul GPSRg)’, subliniază sursa citată.

Publicitate

Totodată, măsura preconizată riscă să aibă un impact asupra modului de etichetare a produselor în sarcina revânzătorilor, asupra amenajării spațiului la raft, precum și să genereze probleme logistice majore, de ținere a evidenței/comunicării adaosurilor pe lanțul de achiziție, a prețurilor de import și/sau a prețurilor primului distribuitor, după caz, toate având un posibil efect direct asupra prețurilor de revânzare.

‘Credem că măsura preconizată ar reprezenta un comportament intruziv nedorit al statului față de mediul de afaceri, ar crea un climat investițional ostil în anumite sectoare ale economiei într-un context geopolitic oricum complicat, și, ca atare, reiterăm solicitarea noastră de a respinge în integralitate proiectul (…)’, se menționează în comunicatul Concordia. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

MApN sesizează acțiuni de dezinformare privind așa-zise exerciții de mobilizare: Nu am luat în calcul serviciul militar obligato

Publicat

Publicitate

Ministerul Apărării Naționale (MApN) semnalează, pe platforma Inforadar, o serie de dezinformări apărute în spațiul public care reiau narațiunile unor presupuse demersuri pe care autoritățile statului român le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor sau pentru pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului din Ucraina.

‘Ambele subiecte supuse atenției reprezintă încercări de manipulare a populației, fără niciun temei legal și fără legătură cu o situație reală’, precizează ministerul român.

Prima dintre aceste dezinformări semnalează ‘chemarea la instruire militară de urgență a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani (sic!) de pe tot teritoriul României, începând cu 3 aprilie 2025’.

‘Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat’, punctează MApN.

Ministerul Apărării Naționale amintește că a comunicat în repetate rânduri că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat.

Cea de-a doua dezinformare anunță așa-zise ‘exerciții de mobilizare aflate în pregătire’, bazate pe un articol de presă care face referire la un exercițiu de mobilizare pregătit de Armata Națională a Republicii Moldova, și nu de autoritățile din România, cum arată autorii materialului publicat de platforma unimedia.info de la Chișinău.

Publicitate

În acest sens, MApN precizează că execută, conform atribuțiilor funcționale, exerciții de acest gen și în țara noastră, de regulă, de două-trei ori anual, activități care sunt anunțate din timp în spațiul public. Ultima astfel de acțiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24). Și pentru anul 2025 sunt planificate, spre finalul primului semestru, exerciții de acest gen, care vor fi comunicate public.

‘Este de așteptat ca astfel de dezinformări să fie semnalate și în continuare, pe diferite platforme de comunicare digitală’, mai arată ministerul. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

„Regula fermoarului” ar putea ajunge lege. Doi parlamentari au depus o propunere de modificare a Codului Rutier

Publicat

Publicitate

”Regula fermoarului”, o cutumă din trafic, ar putea ajunge lege. Parlamentarii USR Mihai Botez și Aurel Oprinoiu au depus o propunere de modificare a Codului rutier în sensul introducerii „regulii fermoarului” în circulația pe drumurile publice, scrie alba24.ro.

Măsura, dacă va fi implementată, va duce la fluidizarea traficului și va preveni producerea accidentelor, arată USR.

„În țările civilizate se numește regula fermoarului și are rolul de a fluidiza traficul.

În România funcționează acum mai mult ca o regulă de bun simț, informală, dar cred că, dacă o vom introduce în lege și dacă o popularizăm, ne va face viața mai ușoară în trafic”, declară deputatul USR Mihai Botez.

„Regula fermoarului”, predată la cursurile de conducere defensivă, presupune ca, în situațiile în care două benzi se îngustează într-una singură, din cauza unor lucrări, accidente, obstacole sau, pur și simplu, se îngustează drumul, vehiculele de pe fiecare bandă să treacă alternativ, ca într-un fermoar.

„Regula fermoarului” este o soluție simplă și eficientă, deja implementată în legislația rutieră din Germania, Austria, Elveția, Olanda, Slovacia, transmit reprezentanții formațiunii.

Publicitate

Ce este regula fermoarului?

Regula fermoarului este o tehnică de circulație rutieră care permite o îmbinare ordonată și eficientă a vehiculelor atunci când două benzi de circulație se reduc la una singură.

Conform acestei reguli, șoferii de pe banda care se termină trebuie să avanseze până la punctul de îngustare, iar cei de pe banda continuă trebuie să permită intercalarea alternativă a vehiculelor – ca „dinții unui fermoar”.

Avantajele aplicării regulii fermoarului

  • Reduce blocajele în trafic și crește fluența circulației.
  • Evită aglomerația prematură prin utilizarea eficientă a ambelor benzi până la punctul de îngustare.
  • Diminuează agresivitatea în trafic, deoarece fiecare șofer știe că va avea rândul său să intre pe banda liberă.

În ce țări este aplicată în codul rutier?

Regula fermoarului este obligatorie sau recomandată în mai multe țări europene, printre care:

  • Germania – Este prevăzută clar în legislația rutieră și șoferii sunt obligați să o respecte.
  • Austria – Aplicarea este obligatorie în situații de îngustare a drumului.
  • Elveția – Regula este parte din codul rutier și nerespectarea poate duce la amenzi.
  • Belgia – Obligatorie din 2014, șoferii sunt instruiți să aplice această metodă.
  • Olanda – Este recomandată și inclusă în regulile de circulație.
  • Cehia, Slovacia, Ungaria – Este aplicată ca regulă oficială pentru evitarea blocajelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Marșul pentru viață, sub lupa jandarmilor botoșăneni

Publicat

Publicitate

În acest sfârșit de săptămână, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la manifestările cu caracter religios organizate în mai multe localități, în cooperare cu efective de poliție și poliție locală.

Duminică, 30 martie, între orele 14.00 – 16.00, jandarmii vor acționa pentru siguranța participanților la ,,Marșul pentru Viață”, organizat de Protopopiatul Botoșani în parteneriat cu Asociația Tineretului Ortodox Român – Filiala Botoșani, pe traseul Biserica Buna Vestire – str. Octav Onicescu – Blvd. Mihai Eminescu – Pietonalul Unirii – str. Cuza Vodă – str. Marchian – Blvd. George Enescu – Biserica Sfânta Treime.

În aceeași zi, jandarmii vor fi alături de cetățenii prezenți la ,,Marșul pentru Viață” desfășurat în municipiul Dorohoi, începând cu ora 12.00, precum și la evenimentele cu aceeași denumire din orașele Darabani, Săveni și Ștefănești.

Sâmbătă, efectivele de jandarmerie vor lua măsurile necesare pentru ca meciul de fotbal de Liga a III-a, disputat de echipele Gloria Ultra – CSM Bacău la Baza Sportivă 1 Mai din municipiul Dorohoi, de la ora 15.00, să se desfășoare în condiții de siguranță pentru participanți și în spiritul fair-play-ului sportiv.

Tot sâmbătă, jandarmii vor acționa pentru prevenirea faptelor antisociale în zona Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Botoșani, cu ocazia desfășurării Concursul Național de Dans ,,Tărâmul Dansului”.

Având în vederea că deplasarea coloanelor la marșurile religioase se va efectua și pe partea carosabilă, polițiștii rutieri vor lua măsurile necesare pentru fluidizarea traficului rutier și pietonal, în vederea prevenirii unor incidente nedorite.

Publicitate

Recomandăm conducătorilor auto să acorde atenția cuvenită participanților la aceste marșuri și să reducă viteza de deplasare până la limita evitării oricărui pericol, participanților să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, iar în cazul sesizării unor fapte antisociale să solicite sprijinul acestora în mod direct, în cel mai scurt timp.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending