Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (146)

Publicat

acum 4 luni

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

 Citate  despre Eminescu, selecţionate de Ştefan Munteanu din  Ion-Sân Giorgiu (vezi „Ateneu” nr. 6 din 2016): 1. „Este însă o operă lirică a lui Goethe care a avut asupra lui Eminescu şi a creaţiunilor sale poetice o influenţă hotărâtoare şi aceasta e poemul ciclic „Divanul occidental-oriental”, în care Goethe apare ca un realizator strălucit al postulatelor estetice ale şcolii romantice germane, al cărui adept Eminescu a fost”; 2. „Sunt însă destule argumente în sprijinul tezei că Eminescu a citit şi răscitit „Divanul…” lui Goethe. Identitatea între concepţia lui Goethe şi a lui Eminescu, afinităţile ce există între pasiunea pentru Orient a lui Goethe şi pasiunea similară a lui Eminescu pentru acea lume de poezie alegorică a perşilor şi inzilor care au captivat atât de puternic pe poetul român”; 3. „În această atmosferă orientală a scris Goethe cele douăsprezece cărţi ale „Divanului” său, la care s-au adăugat în anii următori, ca un ecou întârziat, încă vreo câteva cântece. Drept consecinţă, este indubitabil faptul că Eminescu a cunoscut această operă. Se poate oare admite că Eminescu, care iubea cu pasiune Orientul şi care încercase în poeziile sale aceeaşi fuziune de filozofie orientală şi spirit modern, să nu fi cunoscut tocmai acea operă a lui Goethe, cu care poetul român putea avea mai multe afinităţi?”; 4. „Este însă o poezie a lui Eminescu, care prin izbitoarele asemănări ce le are cu o poezie a lui Goethe din „Divan”, confirmă în totul înrâurirea puternică pe care „Divanul” a exercitat-o asupra poetului român. Poezia aceasta e „Luceafărul”, căreia „Divanul” i-a folosit indiscutabil ca un izvor important, pe lângă cele cunoscute până acum”; 5. „Este totuşi o poezie a lui Goethe din „Divan”, şi anume „Cartea Suleika”, în care Eminescu putea găsi cele două motive pe care nu le întâlnise la Kunich. Evident că poezia „Hochbild”  e aceea în care găsim cele mai multe analogii cu „Luceafărul”. Mai întâi e motivul astrului îndrăgostit de o femeie – fie şi zeiţă, cum o numeşte Goethe – în afară de care nu vede nimic şi pentru care îşi împrăştie strălucirea lui. E apoi dragostea ei pentru dânsul, o dragoste zadarnică şi tragică, deoarece el nu poate ajunge la ea. E în sfârşit conştiinţa că nemurirea lui îl împiedică să guste fericirea, nemurire care tocmai din această pricină nu are pentru dânsul nici o valoare”;

Nicolae Scurtu publică în „România literară” nr. 30-31 din 2016 o pagină sub titlul „Întregiri la bibliografia lui Constantin Noica”. Este redat, printre altele, un microeseu necunoscut, până acum, al lui Constantin Noica şi intitulat „Eminescu şi fondul principal al culturii române”, datat 15 septembrie 1980. El a fost descoperit, specifică Nicolae Scurtu, printre epistolele date de Noica lui Gheorghe Suciu, epistole care se găsesc în biblioteca familiei acestuia din Bucureşti. Reţinem: „Nu vom înceta a o spune, dacă am avea capul lui Eminescu îmbălsămat, mii şi mii de români ar trece prin faţa sicriului, dar prin universul de gânduri care au populat acel cap n-a trecut încă nimeni până la capăt. Nici până astăzi a zecea parte din manuscrisele rămase de la el, file scrise în limba germană, nu au fost descifrate şi valorificate de cineva. Nici până astăzi totalitatea manuscriselor acelora nu stau sub ochii fiecăruia aşa cum sunt, cu viaţa lor, mai adevărată decât prezenţa unui om sau opera lui tipărită. Să ia oricine, pentru poezie, ediţia completă în câteva volume a lui Murăraşu Ce va spune despre atâta poezie proastă? Dar să caute aceeaşi poezie în manuscrise: va vedea ce înseamnă nepoezia într-un destin poetic. Ne prefacem că ne place proza lui, sau teatrul lui. În manuscrise, însă, oricine va vedea că ele sunt dincolo de judecăţile noastre de valoare. Şi va vedea ceva mai mult, ce înseamnă, fie şi pentru un destin de poet, a fi pedepsit de cultură. Eminescu se înscrie în fondul principal al culturii noastre numai pe linia emotivităţii, adică a sufletului. Nu se înscrie încă pe linia spiritului. Am rămas la emoţie, la suflet, la dor şi la ;mai am un singur dor”, n-am ajuns, cu Eminescu laolaltă şi prin el, la spirit, în care se împlântă cu adevărat fondul principal al unei culturi. Pedepsit de cultură cum era, el nu ne pedepseşte şi educă pe noi. Este doar Poetul, nu şi Educatorul nostru, mustrarea noastră. Dar spiritul unei culturi reprezintă o mustrare permanentă. (Goethe îi mustră astăzi atât de tare pe germanii săi, încât aceştia l-au scos din manuale, în Apus). Iar de bună mustrare este nevoie în cultura noastră. Cu sufletul şi sufleţelul stăm bine; dar cine se învredniceşte, aici în fondul principal al culturii, să ne ridice sufletul la spirit? Ar putea-o face tocmai Eminescu, dar din el luăm doar focul nu şi apa, luăm cântecul nu şi cuvântul, luăm doar desfătarea nu şi lecţia. Am rămas, în fond, la ediţia Maiorescu din 1883, oricâte întregiri mai fericite i s-a adus. Este timpul să scoatem o altă ediţie Eminescu”;

Sunt cufundat într-o carte pe care trebuia s-o citesc mai demult, dar , copleşit de treburile ce-mi asigură existenţa, acum i-a venit rândul: “Cartea Jijiei – povestea unui râu” (Editura “Alfa”, Iaşi, 2013). Invidios că nu se  numeşte “Cartea Başeului”, râul peste care trec zilnic de câteva ori încolo şi încoace, o bucurie nemărginită, recunosc, nu-mi lipseşte. Universitarul Mihai Dorin, într-un eseu “Claritate raţională şi empatie”, face un laudation academicianului Alexandru Zub.  Ajungând şi la studiul acestuia, “Eminescu. Glose istorico-literare”, Editura “Enciclopedică Gh. Asachi”, Chişinău, 1994), afirmă Mihai Dorin: “În portretul lui Eminescu, autorul identifică viziunea istoricului dintotdeauna. Nu “crepusculul unui trecut apus” căuta Eminescu în istorie, ci calitatea, atributul acesteia de punte, de agent a lumii ce va să vină. Concluzia autorului vine pe cale de consecinţă: “Atitudinea lui Eminescu faţă de durata istorică e una activă şi creatoare. Trecutul, ca orice element de realitate umană, se cere pus la lucru, exploatat în favoarea unui viitor faţă de care clipa prezentă nu e decât o fragile punte”. De aici şi sursa optimismului eminescian, în fond, dar şi a titanismului revoltei sale împotriva “risipirii” timpului. Sceptic cu măsură şi optimist cu discernământ, un optimism pe care-l extrage mereu din cunoaşterea ori intuiţia înţelesurilor adânci, ascunse privirii comune, ale duratei lungi, este şi Al. Zub. Încă o dovadă că eminescianismul rămâne un curent viu în cultura română. Şi o altă concluzie: cine nu a trecut prin Eminescu, nu poate pretinde să înţeleagă această cultură”;

Nicolae Mareş publică în „Contemporanul –ideea europeană” nr. 7 din 2016  eseul „Eminescu în Polonia”.  Autorul  citează un punct de vedere, din 1930, al scriitorului polonez Emil Zegadlowicz, un mare entuziast al liricii lui Eminescu: „Fie ca această poezie (a lui Eminescu), care atinge cu una din aripile sale viaţa şi complexitatea ei, iar cu cealaltă – veşnicia şi măreţia omului; fie, aşadar, ca lirica acestuia să devină şi pentru voi la fel de apropiată cum mi-a fost mie. Pentru mine, fericirea de-a pătrunde în intimitatea lui a fost una din cele mai frumoase şi cele mai nobile convorbiri ale vieţii mele; ea a avut loc cu făuritorul creaţiei celui de care m-am apropiat şi de care – cu mare regret – mi-a fost dat să mă despart în momentul în care cele întreprinse au luat sfârşit. Oare regretul încercat nu-i sincera dovadă a înaltei şi perenei valori a poeziei sale? Cu siguranţă – aşa este!”;

 

Nicolae Mareş, în aceeaşi revistă („Contemporanul – ideea europeană” nr. 7 din 2016 ),  face cunoscut un simţământ al său amar, „Eminescu în străinătate, azi neglijat de autorităţile româneşti”: „În ceea ce priveşte creaţia eminesciană azi în Polonia, la apropierea a trei decenii de la prăbuşirea comunismului, în ţara atât de receptivă pentru cunoaşterea şi răspândirea creaţiei eminesciene în trecut -, nu s-a mai făcut nimic de luat în seamă. Totul a încremenit odată cu trecerea la cele veşnice a ambasadoarelor culturii noastre: Dănuţa Bienkowska şi Kazimiera Illakowiczowna. Nimic articulat timp de aproape treizeci de ani nu mai poate fi consemnat. Are loc un adevărat sacrilegiu şi în acest domeniu pe care nimeni nu-l vede. Nu se ştie că în Polonia, ca şi în alte ţări, dacă nu funcţionează o persoană interesată sau destul de influentă în cercuri de lucru la nivel mediu şi cu o capacitate suficient de mare pentru a asigura convingerea şi persuasiunea necesare nu se face nimic. Doar neaveniţii cred că o idee se naşte şi se promovează la întâmplare sau în spatele uşilor capitonate. România are în continuare ce promova în Polonia, dar nu are cu cine. În ceea ce priveşte nemunca (termen din publicistica eminesciană) şi nepromovarea în „cazul Eminescu”, aceasta se datorează şi faptului că la conducerea Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru s-au perindat persoane care au dovedit, inclusiv prin declaraţii publice că au o alergie ieşită din comun la persoana lui Eminescu şi ceea ce a însemnat eminescianism. Chiar şi numai  la auzul numelui marelui poet unii din ei aveau frisoane, la fel şi atunci când se pomenea despre opera sa. Eminescu este doar istorie la Varşovia”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:
Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

FOTO: Incendiu la Brăești. Un grajd și o bucătărie de vară au ars din temelii. O femeie a suferit un atac de panică

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 30.09.2023

de

Pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi au fost solicitați în această dimineață pentru a interveni la un incendiu ce a cuprins mai multe anexe gospodărești în localitatea Brăești.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și un echipaj SMURD. Aceștia au constatat faptul că ardeau generalizat un grajd de animale, o bucătărie de vară și un foișor, pe o suprafață de aproximativ 250 de metri pătrați, dar și o parte din acoperișul casei.

Pompierii au acționat rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă la bunurile din interiorul locuinței. Incendiul a fost stins după mai bine de 2 ore, iar cauza probabilă o constituie autoaprinderea materialelor combustibile de pe o sobă.

Proprietara a suferit un atac de panică și a avut nevoie de îngrijiri medicale de specialitate.

🙏 Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani vă recomandă să respectați următoarele reguli:
– Nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării.
– Nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului.
– Nu lăsați ușa sobei deschisă.
– Nu supraîncălziți soba.
– Montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri.
– Nu puneți materiale combustibile pe sobe sau în imediata lor apropiere, deoarece se pot supraîncălzi și se autoaprind.
– Stingeți focul pe timpul nopții.

Citeste mai mult

Eveniment

În primul weekend din octombrie se numără păsările. Observarea migrației de toamnă

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 30.09.2023

de

De mai bine de 30 de ani, în primul sfârşit de săptămână din octombrie, pe întregul continent, se desfăşoară EuroBirdwatch, un eveniment anual de observare a păsărilor migratoare.

Deşi în accepţiunea generală migraţia presupune în primul rând plecarea păsărilor spre ţările calde, există şi o migraţie a păsărilor care vin în România. Cu această ocazie, pot fi observate specii care ne consideră ţară caldă, precum acvila ţipătoare mare, eretele vânăt sau şoimul de iarnă.

În acest sfârşit de săptămână, Societatea Ornitologică Română (SOR) organizează la Agigea o nouă ediţie a maratonului “Big Day”. Însă toţi iubitorii de natură sunt invitaţi să se bucure de migraţia de toamnă şi să observe cât mai multe păsări. Cei care cunosc speciile pot folosi aplicaţia gratuită Ornitodata, iar cu ajutorul datelor introduse aici se vor realiza clasamente naţionale. Anul trecut, în România, cu ocazia EuroBirdwatch, au fost observate peste 13.000 de exemplare de raţă mare, urmată de graur (peste 12.000 de exemplare) şi codobatura albă (5.124 de exemplare).

Evenimentul anual EuroBirdwatch este organizat de BirdLife International, al cărei partener în ţara noastră este Societatea Ornitologică Română.

“EuroBirdwatch este o tradiţie a BirdLife International care face de peste 30 de ani această observare a migraţiei de toamnă, în primul weekend din octombrie. Îi chemăm şi pe români să iasă şi să observe migraţia de toamnă. Pot să vadă păsările sedentare, care stau la noi; păsările care pleacă acum spre ţările calde, dar şi păsări care ne tranzitează teritoriul. Pleacă rândunica, prigoria, lăstunul; a plecat barza. Dar avem şi păsări care ne consideră ţară mai caldă şi vin la noi: acvila ţipătoare mare, eretele vânăt, şoimul de iarnă. Mai este gâsca cu gât roşu, o gâscă foarte frumoasă – cea mai mică. Vin foarte multe raţe în perioada de iarnă la noi: raţa fluierătoare, raţa mică, raţa moţată, raţa catifelată, ferestraşul mic, ferestraşul mare”, a precizat Andreea Oprea, responsabil comunicare la SOR.

Potrivit acesteia, în anul 2022, în România s-au desfăşurat 59 de evenimente în contextul EuroBirdwatch, în cadrul cărora au fost observate 67.725 de păsări, de către 258 de participanţi. Aceste evenimente au avut loc la: Alba, Brăila, Cluj, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Satu Mare şi Timişoara. Foarte important în acest context este maratonul “Big Day”, organizat de SOR împreună cu Staţiunea Biologică Marină ”Ioan Borcea” Agigea. Evenimentul se desfăşoară de sâmbătă de la ora 5,00 dimineaţa, până duminică, la aceeaşi oră, şi reuneşte avansaţi, dar şi începători. Toţi pasionaţii de păsări se pot înscrie la Maratonul ornitologic – ”Big Day”, fără limită de vârstă.

“E important ca oamenii să iasă, să se bucure de migraţie şi le recomand, pentru a vedea aglomerări de păsări, să iasă în zonele cu râuri, lacuri sau mlaştini. Păsările se adună în aceste zone cu luciu de apă, având nevoie să se hrănească, să se adape”, a menţionat Andreea Oprea.

Zone recomandate pentru observarea păsărilor sunt:

* Dobrogea – Vadu, Năvodari, Techirghiol, Cheile Dobrogei;
* Muntenia – Comana, Balta Albă, Grădiştea, Lacurile de baraj de pe Argeş, Bistreţ, Lacurile de baraj de pe Olt, Maglavit;
* Moldova – Jijia-Miletin, Pângăraţi-Vaduri-Bâtca Doamnei, Lacurile de baraj de pe Siret, Maţa-Cârja-Rădeanu;
* Transilvania – Lacurile de baraj de pe Olt, Sânpaul, Iernut, Cipău, Zona Zau de Câmpie – Tăureni;
* Banat-Crişana – Lunca Turului, Aleşd, Cefa, Lunca Mureşului, Satchinez.

“Aglomerările mai mari de păsări din sezonul de migraţie, în special în locurile denumite sugestiv rute de migraţie, fac ca observarea şi numărarea speciilor să fie mai interesantă şi pe alocuri spectaculoasă. Iar colectarea acestor informaţii – specii, număr de indivizi, locaţie, perioadă – ajută oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine procesul de migrare a păsărilor. În consecinţă, pot fi elaborate planuri şi proiecte de conservare a speciilor vulnerabile, cu mai mari şanse de reuşită. Astfel, putem împleti un frumos sfârşit de săptămână petrecut în natură, cu prietenii sau familia, cu o activitate de citizen science sau ştiinţă cetăţenească. Datele colectate, despre toate speciile de păsări sălbatice observate, nu doar despre cele migratoare, se vor adăuga celor deja colectate ani la rând de către BirdLife International, în cadrul programului eveniment EuroBirdwatch, derulat încă din 1993”, reiese dintr-un comunicat postat pe www.sor.ro. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ro-ALERT: Ar putea cădea obiecte din spaţiul aerian. Oamenii din două județe au fost sfătuiți să se adăpostească

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 30.09.2023

de

Un nou mesaj Ro-Alert a fost emis, vineri seară, pentru localităţile din toată zona de nord a judeţului Tulcea şi zona de graniţă a judeţului Galaţi, prin care oamenii sunt avertizaţi că ar putea cădea obiecte din spaţiul aerian şi sunt sfătuiţi să se adăpostească. La Galaţi au fost declanşate căutări după ce un apel la 112 a semnalat că ar fi căzut un obiect într-o zonă din apropierea oraşului. Conform prefectului judeţului Galaţi, zona a fost izolată.

„A căzut ceva, dar nu ştim ce şi cum, s-a măturat zona, care rămâne izolată până mâine dimineaţă când reluăm căutarea. Local am primit că ar fi căzut ceva. A sunat cineva din Galaţi la 112. Sunt 20 de jandarmi, 25 de pompieri, 3 autospeciale. Exact aşa s-a spus pe 112 că a căzut ceva, dar nu ştim ce, e posibil să nu fie nimic”, a afirmat sîmbătă noaptea prefectul judeţului Galaţi Claudiu Sorin Gavril, conform presei locale.

Există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian. Păstraţi-vă calmul. Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori. Durata estimată: 90 min”, se arată în mesajul transmis prin sistemul Ro-Alert.

Zona de nord a Tulcei a primit acest mesaj cu toate că cei de acolo nu au auzit zgomote. De asemenea, şi locuitorii din Brăila au fost alertaţi.

Aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, mesajele Ro-Alert sunt emise în cazul atacurilor ruseşti cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni şi Ismail.

Până la această oră, autorităţile române nu au anunţat concret motivul pentru care a fost transmisă alerta.

Înainte de primirea alarmei, mai mulţi gălăţeni au semnalat faptul că au auzit zgomotului unui avion care a spart bariera sonică.

Citeste mai mult

Eveniment

Podul de peste Siret, nerenovat de un secol, stă să se prăbuşească. Oamenii spun că se desprind cu mâna bucăţile de beton

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 30.09.2023

de

Un pod vechi de 90 de ani, care face legătura între Suceava şi Botoşani, arată ca o punte spre o tragedie. Din construcţia lungă de aproape 200 de metri se desprind cu mâna bucăţi de beton, dar pe el se circulă încă. Specialiştii spun că podul nu este periculos, dacă sunt respectate restricţiile impuse de autorităţi. Şi în timp ce şoferii riscă, CNAIR spune că deja s-au făcut demersurile pentru construirea unui pod nou, relatează observatornews.ro. 

Cine priveşte de dedesubt podul peste Siret, care leagă Suceava de Botoşani, cu greu se mai încumetă să treacă pe el. E ruginit şi atât de găurit încât poţi privi cerul prin el.

La o simplă atingere, din pod se desprind bucăţi de beton

Angela Bertea, reporter Observator: Structura metalică a podului este atât de afectată încât la o simplă atingere sau vibraţie cad exfolieri din ea. 

Şoferii îşi riscă viaţa şi nu respectă restricţiile de tonaj impuse pe pod

Angela Bertea, reporter Observator: Singurele intervenţii vizibile la acest pod, în ultimul an, sunt limitarea circulaţiei pe un singur fir şi montarea semafoarelor care să permită circulaţia alternativă. 

Pentru că podul este evident foarte afectat de timp, au fost impuse şi o serie de restricţii, de tonaj şi de viteză. Cu toate acestea, pe singurul astfel de pod din zonă, se încumetă şi vehicule de mare tonaj. În doar câteva minute am surprins cel puţin trei situaţii riscante.

Eugen Girigan, expert juridic, drumuri şi poduri: Un astfel de camion care trece pe pod, dacă este încărcat, este un pericol. Chiar şi autocarul care se vede, are peste 15 tone cu siguranţă, cu încărcătura atinge peste 20 de tone. Structura poate să cedeze.

La un pas de tragedie sunt însă o mulţime de şoferi şi pasagerii lor. Şi asta pentru că majoritatea preferă să rişte o amendă în loc să ocolească 30 de kilometri.

Sursa: observatornews.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending