Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (136)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista „Taifasuri” nr. 930 din  20-26 aprilie 2023.  Traian Mihai publică portretul de autor „Veronica Micle, muza şi „îngerul” din poeziile lui Eminescu”. Reţinem:

  1. „Numele poetei Veronica Micle, de la a cărei naştere se împlinesc – la 22 aprilie 2023 – 173 de ani, este aproape inseparabil de numele poetului nepereche (cum îl numea George Călinescu) al literaturii româneşti, Mihai Eminescu. Pentru că pe cei doi i-a legat o iubire mare, dar greu de trăit. O iubire plină de pasiune şi durere, de reguli sociale şi morale încălcate, cu despărţiri tumultuoase şi împăcări pline de tandreţe. Finalul acestei poveşti de iubire a fost, din nefericire, tragic – moartea lui, urmată de moartea ei. Dacă pe pământ n-au putut fi împreună, Veronica a ales să treacă, voit, pragul dintre viaţă şi moarte pentru a-i fi alături, în eternitate, poetului pe care l-a adorat. Veronica Micle a avut o viaţă plină de contraste – lumină şi întuneric, culori şi umbre,  fericire şi deznădejde, iubire şi suferinţă.  A fost muza lui Eminescu, în cele mai multe dintre poeziile de dragoste, fiind numită de poet „îngerul blond”.  Iar dragostea lor a rămas una dintre cele mai cunoscute poveşti de iubire din literatura română.”
  2. În primăvara anului 1872, Veronica Micle a efectuat o călătorie la Viena pentru un tratament medical, acolo cunoscându-l pe Mihai Eminescu. Tânăra doamnă blondă, cu părul lung, pe care îl purta ridicat într-un coc din care scăpau şuviţe care îi încadrau chipul, atrăgea atenţia imediat. Se comporta cu naturaleţe şi graţie, ştia să fie spirituală şi să exprime, totodată, inteligenţă. La Viena, Eminescu a însoţit-o prin parcuri şi muzee, pe bulevarde, în împrejurimile oraşului muzicii. Tot în 1872, Veronica a debutat literar în revista „Noul curier român” cu două nuvele semnate sub pseudonimul Corina. Ulterior, creaţiile sale lirice au apărut în alte publicaţii. La 1 septembrie 1874, Eminescu a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, unde avea să locuiască până în octombrie 1877. În această perioadă, Eminescu s-a aflat în mod constant în casa familiei Micle, la seratele literare organizate de Veronica, unde se întâlneau artişti şi scriitori ai acestor vremuri. În timpul Războiului de Independenţă (1877 – 1878), Veronica a fost soră de caritate, a făcut parte din Comitetul central pentru ajutorul soldaţilor români răniţi şi i-a ajutat cu bani pe invalizii de război să se întoarcă la casele lor. În judeţul Neamţ, în apropiere de Mănăstirea Văratic, se află o casă în care Eminescu se refugia în verile anilor 1874 şi 1875, într-o cămăruţă pe care o închiriase de la maica Asinefta Ermoghin. Şi Veronica Micle obişnuia să se retragă la Văratic, pentru perioade de  odihnă în timpul verii, când se plimba prin pădurea de mesteceni.”
  3. Un vis neîmplinit: ea şi Eminul să devină o familie. Profesorul Ştefan Micle a murit la 4 august 1879. După moartea lui Ştefan Micle, Veronica s-a mutat la Bucureşti, pentru a fi mai aproape de poetul care deja locuia în Capitală. În perioada următoare, cei doi au încercat să-şi întemeieze o familie, un cămin, fără să reuşească. Unul dintre motive a fost lipsa mijloacelor materiale cu care să-şi poată asigura un trai decent. La finalul anului 1882, Veronica şi Eminescu locuiau împreună într-o casă de pe strada Buzeşti nr. 5 (clădire demolată în 2010 – 2011).  Dar, se pare că Eminescu a fost influenţat negativ în dorinţa sa de a se căsători cu Veronica de unii aşa-zişi prieteni.”
  4. Cine i-a despărţit pe Veronica şi Eminescu? Unul dintre oamenii importanţi ai acelor vremuri – nu doar din punct de vedere literar – care şi-a manifestat dezaprobarea faţă de relaţia de iubire dintre Veronica şi Eminescu a fost Titu Maiorescu. El adunase, în timp, multă ostilitate faţă de Veronica, deoarece în 1864, aceasta ar fi depus mărturie împotriva sa la un proces. Mai mult, el se temea că „geniul lui Eminescu va apune” dacă o va avea mereu alături pe muza poeziilor sale. Când Mihai Eminescu şi-a dorit căsătoria cu femeia pe care o iubea, argumentele invocate de Maiorescu – banalitatea unei căsnicii, efectele negative asupra creaţiei poetice şi infidelitatea Veronicăi (”orchestrată” de criticul literar) – au dus la o deteriorare a relaţiei din cuplul Veronica – Eminescu.”
  5. 5. Boala lui Eminescu – suferinţă şi luptă. Când s-a stabilit diagnosticul că Eminescu ar fi bolnav, a început şi marea suferinţă a Veronicăi – pentru el şi alături de el. După ce poetul deja se retrăsese la casa părintească din judeţul Botoşani, în aprilie 1888, Veronica s-a dus la el, rugându-l să se întoarcă, împreună cu ea, la Bucureşti, pentru a căuta un tratament mai bun. Este binecunoscut faptul că în acea perioadă lui Eminescu au început să-i fie administrate injecţii cu mercur… Pentru Veronica a început o altă perioadă neliniştită, deoarece Harieta – sora poetului – a refuzat să o lase în apropierea lui. În 15 iunie 1889, Veronica era în Bucureşti. După ce a aflat că Eminescu a murit, ea a scris – în mai puţin de 20 de minute – tot ce simţea, în poezia „Raze de lună” (care a fost publicată în cotidianul „România” din 20 iunie). Un ziar din Transilvania scria că la slujba de înmormântare a lui Eminescu, oficiată la Biserica „Sf. Gheorghe” din Bucureşti, o doamnă aşeza pe pieptul poetului o cunună de flori de „nu-mă-uita”. Acea doamnă era Veronica Micle.”
  6. „Eu îţi voi aduce ca jertfă viaţa mea”. La două săptămâni după ce „Eminul” ei drag a murit, Veronica s-a retras la Mănăstirea Văratic din judeţul Neamţ, în casa maicii Fevronia Sârbu. Acolo a alcătuit un album „Dragoste şi Poezie”, în care a transcris versuri proprii sau versuri din poeziile lui Eminescu, care i-au fost dedicate. Era tristă, nefericită, deznădăjduită. În acea noapte, de 3 spre 4 august 1889, Veronica Micle a murit după ce a băut o doză letală de arsenic. Ea a înfăptuit, astfel, ceea ce nota într-o scrisoare adresată lui Eminescu, în 1882: „Eu îţi voi aduce ca jertfă viaţa mea”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Curtea de Apel Bucureşti a amânat pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu a atacat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale

Publicat

acum 10 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Curtea de Apel Bucureşti a amânat, luni seară, pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu a atacat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale, până la soluţionarea cererii de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, scrie stiripesurse.ro.

Marina Alexandru, unul dintre avocaţii care au reprezentat interesele lui Călin Georgescu în acest proces, a afirmat că aşteaptă ca instanţa să pronunţe asupra cererilor de recuzare, apoi aşteaptă pronunţarea.

”S-au făcut câteva cereri de recuzare, după care a trebuit să discutăm pe cereri de intervenţie, pe probatorii, pe excepţii, am ieşit, într-un final, şi pe fondul cauzei. Instanţa, la acest moment, a rămas în pronunţare cu privire la fondul cauzei şi la întreaga situaţie juridică existentă în dosar.

Ce a spus Georgescu

Călin Georgescu a susţinut că, dacă judecătoarea care are de soluţionat acest dosar va face un ”salt în conştiinţă”, magistratul ”poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări”.

”Eu i-am sugerat acest lucru, fiecare femeie la rândul ei, şi ca mamă, este leoaică, aşa că am credinţa să spun că, dacă saltul în conştiinţă va fi al ei, poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări. Contează conştiinţa ei”, a afirmat Călin Georgescu.

Publicitate

Peste o mie de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat, luni, pe treptele Curţii de Apel Bucureşti şi peste drum de instituţie, manifestându-se zgomotos. Totodată, aceştia au spus rugăciunea ”Tatăl nostru” şi ”Crezul” înainte de a intra în sală. Procesul a fost suspendat de două ori. Una dintre avocate i-a spus judecătoarei Cristina Ardeleanu că are ocazia ”să se mântuiască”.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citeste mai mult

Eveniment

Masa de Revelion 2025: Cina festivă, cu feluri de mâncare gustoase, poate conține peste 200 de E-uri. Atenționare InfoCons

Publicat

acum 11 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Masa de Revelion 2025: Pregătirile pentru masa festivă la trecerea dintre ani sunt o preocupare pentru multe familii, în această perioadă. De la aperitive și feluri principale, până la deserturi și băuturi, preparatele sunt alese cu grijă pentru a crea un meniu bogat și variat, scrie alba24.ro.

Însă la alegerea alimentelor, pentru protejarea sănătății, InfoCons atenționează privind conținutul de aditivi (E-uri), zahăr și sare.

Masa de Revelion 2025. Feluri de mâncare

Potrivit sursei citate, în fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

  • până la 243 de aditivi alimentari (E-uri)
  • 289,29 grame de zahăr, de peste 11 ori limita zilnică recomandată (25 g)
  • 45,60 grame de sare, de 9 ori mai mult decât recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății

Masa de Revelion 2025. Aperitive și feluri principale

Aperitivele festive, precum brânza topită, platourile tradiționale sau sosurile, aduc nu doar gust, ci și aditivi:

  • brânză topită: până la 9 E-uri, 7 g zahăr, 2,6 g sare
  • platouri tradiționale: până la 39 E-uri, 11,92 g zahăr, 5,11 g sare
  • sosuri precum ketchup-ul și muștarul contribuie cu zahăr (până la 34 g) și sare (până la 6,5 g)
  • maioneza cu până la 8 E-uri, 4.2 grame de zahăr și 2.67 grame de sare
  • pâinea cu până la 8 E-uri, 2 grame de zahăr și 1.1 grame de sare.

Masa de Revelion 2025. Preparatele tradiționale românești

Deliciile precum sarmalele, salata de boeuf sau cârnații de porc pot conține:

Publicitate
  • sarmale: până la 29 E-uri, 16,47 g zahăr, 3,86 g sare
  • salată de boeuf: până la 17 E-uri, 3,22 g zahăr, 1,42 g sare
  • cârnați de porc: până la 16 E-uri, 14,64 g zahăr, 7,86 g sare
  • piftie: până la 8 E-uri, 3.31 grame de zahăr și 4.35 grame de sare
  • jumări: până la 6 E-uri, 11.74 grame de zahăr și 2.5 grame de sare
  • salată de murături: până la 8 E-uri, 5.2 grame de zahăr și 2.12 grame de sare.

Masa de Revelion 2025. Deserturile și băuturile

Deserturile festive, cum ar fi cozonacii și pralinele, împreună cu băuturile energizante sau răcoritoare, contribuie semnificativ la aportul de zahăr:

  • praline cu ciocolată : până la 10 E-uri, 67,7 g zahăr
  • cozonac: până la 19 E-uri, 31,98 g zahăr
  • înghețata: până la 11 E-uri și 29.8 grame de zahăr
  • băuturi energizante: până la 12 E-uri, 15 g zahăr și 0.5 grame de sare
  • băuturi răcoritoare tip ceai: până la 8 E-uri, 7,7 grame de zahăr și 0.06 grame de sare
  • berea cu fructe: până la 10 E-uri, 2.81 grame de zahăr și 0.0059 grame de sare
  • guma de mestecat poate conține și ea până la 11 E-uri.

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: Temperaturi oscilante în următoarele două săptămâni. Probabilitate de precipitaţii după 3 ianuarie

Publicat

acum 12 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Temperaturile medii vor fi oscilante pe parcursul următoarelor două săptămâni, iar probabilitatea de precipitaţii va fi mai ridicată după 3 ianuarie, conform prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru intervalul 30 decembrie 2024 – 12 ianuarie 2025.

În Banat, în primele două zile, media valorilor termice diurne se va situa în jurul valorii de 6 grade, apoi în următoarele două zile va creşte până spre 11…12 grade. Din data de 3 ianuarie se va răci semnificativ, astfel că media maximelor va scădea până spre 3 grade. Debutul celei de-a două săptămâni va aduce valori termice diurne în creştere (medie de 5…7 grade), după care variaţiile termice vor fi nesemnificative (2 grade). Media minimelor va fi de -3…-2 grade, în primele zile, apoi va creşte până spre 2 grade (3 ianuarie). Va urma o scădere uşoară a temperaturilor minime până în data de 6 ianuarie, când mediat, se vor situa în jurul valorii de -2 grade. În următoarele două zile, temperaturile nocturne se vor situa în jurul a -1 grad, apoi vor fi în scădere de la o zi la alta până spre finalul intervalului (spre -5 grade, în data de 12 ianuarie).

Nu vor fi precipitaţii în intervalul 30 decembrie – 2 ianuarie, însă ulterior probabilitatea de apariţie a acestora va fi ridicată, posibil mai însemnate cantitativ în perioada 3-8 ianuarie.

Şi în Crişana, la debutul primei săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de 3…4 grade. Va urma o încălzire semnificativă în zilele de 1 şi 2 ianuarie, când mediat, vor fi maxime de 8…9 grade. Ulterior, media maximelor va scădea semnificativ, până spre valori de 2…3 grade (în zilele de 5 şi 6 ianuarie). A două săptămână va aduce o uşoară creştere a mediei temperaturilor diurne (5 grade, în data de 7 ianuarie), după care va scădea şi se va situa în jurul a 1 grad (până la sfârşitul intervalului analizat). Media temperaturilor minime va fi de -3…-2 grade (în primele trei zile), apoi va creşte (2 grade, în data de 3 ianuarie). Va urma o altă scădere a temperaturilor nocturne, spre o medie de -3 grade (6 ianuarie), după care, din nou, vor scădea începând cu data de 8 ianuarie (-1 grad) până spre finalul celei de-a doua săptămâni (-6 grade).

Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, apoi va creşte până spre finalul intervalului. Cantităţile de apă pot fi însemnate în întervalul 3-8 ianuarie.

În Transilvania, media valorilor termice diurne va fi de 2…3 grade (în primele două zile), apoi va creşte treptat spre o valoare de 9 grade (2 ianuarie). După aceasta, vor scădea în perioada 3-6 ianuarie, astfel că media acestora va fi de 1…2 grade. A doua jumătate a intervalului va marca o încălzire uşoară (până spre 4 grade, în ziua de 7 ianuarie), după care valorile diurne vor scădea şi vor fi de -1…0 grade (perioada 9-12 ianuarie). Temperaturile nocturne vor avea o valoare mediată de -4 grade (în prima zi), apoi vor scădea şi se vor situa în jurul unei valori medii de -7 grade (1 ianuarie). În următoarele nopţi, temperaturile vor creşte (spre -1 grad, în intervalul 3-4 ianuarie), apoi vor avea variaţii de la o zi la alta; în ultimele zile din a doua săptămână acestea vor scădea şi se vor situa, mediat, în jurul a -8 grade (11-12 ianuarie).

Publicitate

Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere din data de 3 ianuarie, posibil însemnate cantitativ în perioada 3-8 ianuarie.

Prima săptămână va debuta cu temperaturi maxime în creştere, în Maramureş, de la aproximativ 1 grad (30 decembrie) până spre 8 grade (2 ianuarie). Va urma o răcire semnificativă, astfel încât temperaturile din timpul zilei vor ajunge până spre 1…2 grade (5-6 ianuarie), apoi vor scădea, din nou, din data de 8 ianuarie (de la 3 la 0 grade, cu cele mai mici valori în ultimele patru zile, din a doua săptămână). Media minimelor termice va avea variaţii între -5 şi -2 grade (în primele patru zile), apoi va creşte până spre 1 grad (3 ianuarie). Va urma o scădere a temperaturilor din timpul nopţii, astfel că, în data de 6 ianuarie, media acestora va coborî spre -5 grade. Următoarele două zile vor marca o încălzire uşoară, până spre -2 grade (7-8 ianuarie), după care vor scădea începând cu data de 8 ianuarie (până la -6 grade la sfârşitul intervalului). Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere din data de 3 ianuarie, posibil mai însemnate cantitativ în intervalul 3-8 ianuarie.

În Moldova, valorile termice diurne vor fi în creştere de la o zi la alta, de la o medie de 5 grade până spre 11 grade (în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie). Va urma o răcire bruscă a vremii, astfel încât media maximelor se va situa între 2 şi 5 grade (3-7 ianuarie), după care va continua să scadă până la o valoare mediată de 0 grade (9-12 ianuarie). În ceea ce priveşte temperaturile minime, media acestora va creşte de la -4 grade (31 decembrie) până spre 1 grad (3 ianuarie), apoi va urma o scădere de la o zi la alta, astfel că în data de 6 ianuarie se vor înregistra valori în jurul a -4 grade. A doua săptămână va debuta cu o creştere uşoară a temperaturilor nocturne (spre aproximativ -3 grade, în zilele de 7 şi 8 ianuarie), iar apoi vor scădea până a o medie de -6 grade, la finalul perioadei analizate (10-12 ianuarie).

Temporar vor fi precipitaţii din data de 3 ianuarie şi până spre finalul celei de-a doua săptămâni, însă vor fi destul de slabe cantitativ.

În Dobrogea, în primele patru zile se remarcă o creştere a temperaturilor maxime, de la o medie de 6 grade până spre 12 grade. Din data de 3 ianuarie se poate observa o scădere a valorilor termice diurne, astfel că în perioada 5-6 ianuarie, acestea vor ajunge la o valoare mediată de 6 grade. Săptămâna a doua va debuta cu o uşoară creştere (spre 7…8 grade), după care se evidenţiază o nouă scădere până spre finalul intervalului (de la 7 grade în data de 8 ianuarie, până la 3 grade în 12 ianuarie). Media temperaturilor minime va creşte în prima săptămână de la -1 grad până la o valoare de 2 grade (în perioada 3-5 ianuarie); ulterior apar variaţii termice de la o zi la alta, iar spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni se remarcă o altă scădere a temperaturilor din timpul nopţii (de la 1 grad în 9 ianuarie, până la -2 grade în 12 ianuarie).

Nu vor fi precipitaţii între 30 decembrie şi 3 ianuarie, însă ulterior va creşte probabilitatea acestora, posibil mai însemnate cantitativ în intervalele 4-6 ianuarie şi 8-9 ianuarie.

În Muntenia, în primele patru zile de prognoză, media valorilor termice diurne va creşte de la 7 până la 12 grade, apoi va scădea semnificativ, astfel că în data de 6 ianuarie se va atinge valoarea de 5 grade. Aceeaşi valoare a mediei temperaturilor maxime se remarcă şi în data de 8 ianuarie, apoi spre finalul intervalului va scădea până în jurul a 2…3 grade. În cazul temperaturilor din timpul nopţii, în prima săptămână se observă o creştere a mediei acestora de la -3…-2 grade (30 decembrie – 1 ianuarie) până în jur de 0 grade (3-5 ianuarie). Ulterior, minimele termice se vor menţine în jurul unei valori medii de -2 grade (6-9 ianuarie), după care vor coborî la o medie de -5 grade, la finalul perioadei analizate.

În prima parte a intervalului nu vor fi precipitaţii, însă din data de 4 ianuarie va creşte probabilitatea de apariţie a acestora; vor fi posibil mai însemnate cantitativ îndeosebi în perioadele 4-6 ianuarie şi 8-9 ianuarie.

În Oltenia, media valorilor termice diurne de la începutul intervalului de prognoză (30-31 decembrie) va avea o valoare de 9 grade şi va creşte până în jurul a 13 grade (2 ianuarie). După aceasta se evidenţiază o răcire semnificativă până în data de 6 ianuarie, când vor fi valori în jur de 4 grade. Aceeaşi valoare mediată va avea loc şi pe data de 8 ianuarie, apoi temperaturile maxime vor scădea, astfel că la finalul intervalului se vor înregistra 2 grade. În ceea ce priveşte temperaturile nocturne, media acestora va fi de -3…-2 grade în primele zile, apoi vor creşte spre 0 grade (3-5 ianuarie). În continuare, variaţiile termice vor fi nesemnificative până în data de 9 ianuarie (-2 grade), ulterior temperaturile vor scădea spre -5 grade, la sfârşitul celei de-a doua săptămâni.

Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în intervalul 30 decembrie – 3 ianuarie, apoi va fi temporar ridicată până la sfârşitul intervalului de referinţă.

La munte media temperaturilor de pe parcursul zilei va fi pozitivă în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, cu valori cuprinse între 4 şi 6 grade. Din data de 3 ianuarie va urma o răcire a vremii, astfel că media maximelor va scădea până spre -4 grade (5 ianuarie); ulterior, valorile diurne vor creşte uşor (spre -1 grad, în 7 ianuarie), după care vor scădea treptat, ajungând până în jurul a -4 grade, la sfârşitul intervalului analizat (9-12 ianuarie). În primele cinci nopţi, temperaturile minime se vor încadra, mediat, între -4 şi -2 grade, apoi vor scădea până la o valoare de -8 grade, în zilele de 5 şi 6 ianuarie); în a doua săptămână, media minimelor va avea variaţii între -10 şi -6 grade, cu cele mai mici valori la finalul întregului interval de referinţă (10-12 ianuarie).

Vor fi precipitaţii începând cu data de 3 ianuarie, iar probabilitatea pentru cantităţi însemnate de apă va fi mai ridicată în perioada 3-8 ianuarie.AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția de Frontieră Română este pregătită să intre în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre

Publicat

acum 12 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la granița cu Ungaria și Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, sens în care toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state Membre ale Spațiului Schengen (cu excepția Ciprului și Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie.

Practic, călătoriile din România către și dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul țării.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul:

La frontiera româno-bulgară:

  • 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir, Bechet, Calafat, Călărași, Zimnicea și Turnu Măgurele
  • 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă și Calafat
  • 7 cu specific portuar: Călărași, Oltenița, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet

La frontiera româno-ungară:

  • 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Borș II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni și Cenad
  • 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor și Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

  • 2 cu specific portuar: Cernavodă și Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetățenie, și pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcațiuni sau trenuri.

Publicitate

Este important de reținut că persoanele care intenționează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv pașaport sau carte de identitate.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, polițiștii de frontieră români vor face controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicație de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competență, împreună cu colegii de la Poliție, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Acțiunile polițienești se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informații cu privire la posibila săvârșire a unor fapte ilegale și vor avea ca scop prevenirea și combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicația eDAC cu care vor efectua aceste verificări. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana își va putea continua călătoria fără restricții, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare.

Condițiile de călătorie în statele din afara Spațiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.

Pentru securizarea frontierelor externe ale Românei, și totodată ale Uniunii Europene și spațiului Schengen, la nivelul Poliției de Frontieră au fost luate măsuri încă din timp. Măsurile au constat în:

  • alocarea de resursă umană: aproximativ 90% din absolvenții Școlii de Pregătire a Agenților Avram Iancu Oradea au fost repartizați la frontierele externe și aproximativ 80% din concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor vacante în anul în curs au fost pentru frontierele externe
  • a fost alocată tehnică de supraveghere și autospeciale de patrulare.

Regândirea dispozitivului și măsurile de ordin logistic au ca scop protecția cetățenilor,  precum și folosirea judicioasă a resursei umane.

Poliția de Frontieră Română este pregătită, din toate punctele de vedere – organizatoric, logistic și uman, pentru integrarea în Spațiul Schengen pe cale terestră începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Statistică

Zilnic, în anul 2024, frontierele interne ale Românei sunt tranzitate în medie de 110.000 persoane și 33.000 de mijloace de transport, dintre care 7.300 camioane.

Cele mai tranzitate punctele de trecere de la frontiera internă sunt PTF Nădlac II de la frontiera cu Ungaria și Giurgiu-Ruse la frontiera cu Bulgaria.

Nădlac II este tranzitat în medie de 9.500 persoane și 4.870 mijloace de transport, dintre care peste 2.500 de camioane în fiecare zi. În timp ce prin PTF Giurgiu trec în medie 10.500 persoane și 5.000 de mijloace de transport pe zi, dintre care 2.400 camioane.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending