Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (136)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista „Taifasuri” nr. 930 din  20-26 aprilie 2023.  Traian Mihai publică portretul de autor „Veronica Micle, muza şi „îngerul” din poeziile lui Eminescu”. Reţinem:

  1. „Numele poetei Veronica Micle, de la a cărei naştere se împlinesc – la 22 aprilie 2023 – 173 de ani, este aproape inseparabil de numele poetului nepereche (cum îl numea George Călinescu) al literaturii româneşti, Mihai Eminescu. Pentru că pe cei doi i-a legat o iubire mare, dar greu de trăit. O iubire plină de pasiune şi durere, de reguli sociale şi morale încălcate, cu despărţiri tumultuoase şi împăcări pline de tandreţe. Finalul acestei poveşti de iubire a fost, din nefericire, tragic – moartea lui, urmată de moartea ei. Dacă pe pământ n-au putut fi împreună, Veronica a ales să treacă, voit, pragul dintre viaţă şi moarte pentru a-i fi alături, în eternitate, poetului pe care l-a adorat. Veronica Micle a avut o viaţă plină de contraste – lumină şi întuneric, culori şi umbre,  fericire şi deznădejde, iubire şi suferinţă.  A fost muza lui Eminescu, în cele mai multe dintre poeziile de dragoste, fiind numită de poet „îngerul blond”.  Iar dragostea lor a rămas una dintre cele mai cunoscute poveşti de iubire din literatura română.”
  2. În primăvara anului 1872, Veronica Micle a efectuat o călătorie la Viena pentru un tratament medical, acolo cunoscându-l pe Mihai Eminescu. Tânăra doamnă blondă, cu părul lung, pe care îl purta ridicat într-un coc din care scăpau şuviţe care îi încadrau chipul, atrăgea atenţia imediat. Se comporta cu naturaleţe şi graţie, ştia să fie spirituală şi să exprime, totodată, inteligenţă. La Viena, Eminescu a însoţit-o prin parcuri şi muzee, pe bulevarde, în împrejurimile oraşului muzicii. Tot în 1872, Veronica a debutat literar în revista „Noul curier român” cu două nuvele semnate sub pseudonimul Corina. Ulterior, creaţiile sale lirice au apărut în alte publicaţii. La 1 septembrie 1874, Eminescu a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, unde avea să locuiască până în octombrie 1877. În această perioadă, Eminescu s-a aflat în mod constant în casa familiei Micle, la seratele literare organizate de Veronica, unde se întâlneau artişti şi scriitori ai acestor vremuri. În timpul Războiului de Independenţă (1877 – 1878), Veronica a fost soră de caritate, a făcut parte din Comitetul central pentru ajutorul soldaţilor români răniţi şi i-a ajutat cu bani pe invalizii de război să se întoarcă la casele lor. În judeţul Neamţ, în apropiere de Mănăstirea Văratic, se află o casă în care Eminescu se refugia în verile anilor 1874 şi 1875, într-o cămăruţă pe care o închiriase de la maica Asinefta Ermoghin. Şi Veronica Micle obişnuia să se retragă la Văratic, pentru perioade de  odihnă în timpul verii, când se plimba prin pădurea de mesteceni.”
  3. Un vis neîmplinit: ea şi Eminul să devină o familie. Profesorul Ştefan Micle a murit la 4 august 1879. După moartea lui Ştefan Micle, Veronica s-a mutat la Bucureşti, pentru a fi mai aproape de poetul care deja locuia în Capitală. În perioada următoare, cei doi au încercat să-şi întemeieze o familie, un cămin, fără să reuşească. Unul dintre motive a fost lipsa mijloacelor materiale cu care să-şi poată asigura un trai decent. La finalul anului 1882, Veronica şi Eminescu locuiau împreună într-o casă de pe strada Buzeşti nr. 5 (clădire demolată în 2010 – 2011).  Dar, se pare că Eminescu a fost influenţat negativ în dorinţa sa de a se căsători cu Veronica de unii aşa-zişi prieteni.”
  4. Cine i-a despărţit pe Veronica şi Eminescu? Unul dintre oamenii importanţi ai acelor vremuri – nu doar din punct de vedere literar – care şi-a manifestat dezaprobarea faţă de relaţia de iubire dintre Veronica şi Eminescu a fost Titu Maiorescu. El adunase, în timp, multă ostilitate faţă de Veronica, deoarece în 1864, aceasta ar fi depus mărturie împotriva sa la un proces. Mai mult, el se temea că „geniul lui Eminescu va apune” dacă o va avea mereu alături pe muza poeziilor sale. Când Mihai Eminescu şi-a dorit căsătoria cu femeia pe care o iubea, argumentele invocate de Maiorescu – banalitatea unei căsnicii, efectele negative asupra creaţiei poetice şi infidelitatea Veronicăi (”orchestrată” de criticul literar) – au dus la o deteriorare a relaţiei din cuplul Veronica – Eminescu.”
  5. 5. Boala lui Eminescu – suferinţă şi luptă. Când s-a stabilit diagnosticul că Eminescu ar fi bolnav, a început şi marea suferinţă a Veronicăi – pentru el şi alături de el. După ce poetul deja se retrăsese la casa părintească din judeţul Botoşani, în aprilie 1888, Veronica s-a dus la el, rugându-l să se întoarcă, împreună cu ea, la Bucureşti, pentru a căuta un tratament mai bun. Este binecunoscut faptul că în acea perioadă lui Eminescu au început să-i fie administrate injecţii cu mercur… Pentru Veronica a început o altă perioadă neliniştită, deoarece Harieta – sora poetului – a refuzat să o lase în apropierea lui. În 15 iunie 1889, Veronica era în Bucureşti. După ce a aflat că Eminescu a murit, ea a scris – în mai puţin de 20 de minute – tot ce simţea, în poezia „Raze de lună” (care a fost publicată în cotidianul „România” din 20 iunie). Un ziar din Transilvania scria că la slujba de înmormântare a lui Eminescu, oficiată la Biserica „Sf. Gheorghe” din Bucureşti, o doamnă aşeza pe pieptul poetului o cunună de flori de „nu-mă-uita”. Acea doamnă era Veronica Micle.”
  6. „Eu îţi voi aduce ca jertfă viaţa mea”. La două săptămâni după ce „Eminul” ei drag a murit, Veronica s-a retras la Mănăstirea Văratic din judeţul Neamţ, în casa maicii Fevronia Sârbu. Acolo a alcătuit un album „Dragoste şi Poezie”, în care a transcris versuri proprii sau versuri din poeziile lui Eminescu, care i-au fost dedicate. Era tristă, nefericită, deznădăjduită. În acea noapte, de 3 spre 4 august 1889, Veronica Micle a murit după ce a băut o doză letală de arsenic. Ea a înfăptuit, astfel, ceea ce nota într-o scrisoare adresată lui Eminescu, în 1882: „Eu îţi voi aduce ca jertfă viaţa mea”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Botoșani: „Lacrimi de Luceafăr” revine pe scenă, la cererea publicului

Publicat

acum 19 minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Succesul de care s-a bucurat spectacolul „Lacrimi de Luceafăr” aduce o nouă reprezentație, programată luni, 9 februarie 2026, de la ora 18:30, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Spectacolul este realizat după scenariul și în regia Silviei Răileanu, cu participarea Orchestrei Filarmonicii Botoșani, în colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Distribuție artistică:

  • Scenariu și regie: Răileanu Silvia

  • Dirijor cor: Laurențiu Palade

  • Concept muzical: Andreas Rădoi Mihăiță

  • Dirijor: Bogdan Vodă

    Publicitate

  • Manager Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Alexandru Vasilache

  • General Manager: Mirel Manea

  • Impresar artistic: Liviu Sorinel

Bilete și informații:

Biletele pot fi achiziționate:

  • de la casieria Filarmonicii Botoșani (în incinta Teatrului „Mihai Eminescu”, intrare zona stației de taxi),

  • zilnic între orele 09:00 – 16:00,

  • precum și în ziua spectacolului, la intrarea în sală, în limita locurilor disponibile.

Info & rezervări: 0371 333 350

Preț bilete:

  • 40 lei – preț întreg

  • 20 lei – pensionari

  • 10 lei – studenți și elevi

Citeste mai mult

Eveniment

AVERTISMENT: Mesaje false despre „rovinietă” circulă în numele CNAIR

Publicat

acum 31 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași avertizează șoferii cu privire la apariția unor mesaje false care pretind că sunt transmise în numele „Rovinietei” sau al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit informațiilor oficiale, aceste mesaje solicită plata urgentă a unei presupuse „taxe de drum restante”, invocând amenințări precum amenzi sau chiar confiscarea vehiculului. Reprezentanții CNAIR subliniază că aceste notificări sunt frauduloase.

Ce trebuie să știe șoferii:

CNAIR NU trimite SMS-uri care conțin link-uri de plată
CNAIR NU solicită achitarea rovinietei prin mesaje text
CNAIR NU confiscă vehicule
Link-urile incluse în aceste mesaje conduc către site-uri false, create special pentru a fura date personale și informații bancare
Recomandările autorităților:
🔴 Nu accesați link-urile primite prin SMS
🔴 Nu introduceți datele cardului sau alte informații personale
🔴 Ștergeți mesajul și blocați sau raportați expeditorul

Pentru informații corecte și actualizate despre rovinietă, șoferii sunt îndemnați să consulte exclusiv canalele oficiale CNAIR și platformele autorizate, precum:
👉 https://www.erovinieta.ro/vignettes-portal-web/#/mobile

Reprezentanții DRDP Iași atrag atenția că distribuirea acestor avertismente poate preveni fraudele financiare și poate proteja alți participanți la trafic de posibile înșelăciuni.

Publicitate

Informați-vă din surse sigure și circulați în siguranță!

Citeste mai mult

Eveniment

Carduri educaționale 2026: Ce sume sunt încărcate pe tichetele sociale pe suport electronic. Peste 620.000 de beneficiari

Publicat

acum 36 de minute

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Carduri educaționale 2026: Tichetele sociale pe suport electronic, au fost încărcate cu 310,2 milioane de lei pentru anul școlar 2025-2026.

Datele au fost transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea Agerpres.

”Măsura de acordare a tichetelor sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, destinată preșcolarilor și elevilor dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, reglementată de OUG nr. 83/2023, cu modificările și completările ulterioare, a inclus plăți aferente atât anului școlar 2024-2025, cât și anului școlar 2025-2026.

Pentru anul școlar 2024-2025 a fost încărcată suma de 57.464.000 lei, corespunzătoare unui număr de 114.928 beneficiari.

Pentru anul școlar 2025-2026 a fost încărcată suma de 310.206.000 lei, aferentă unui număr de 620.412 beneficiari”, precizează ministerul.

Cardurile educaționale sunt finanțate din fonduri europene, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, și continuă măsurile implementate anterior prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020.

Publicitate

Cardurile educaționale trebuie utilizate exclusiv pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Cât de ușor putem cădea în capcana imaginilor și clipurilor false

Publicat

acum 5 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Reprezentanții Jandarmeriei Române au realizat recent un clip video care demonstrează cât de ușor pot fi create, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini și filmări care par autentice, dar care nu au existat niciodată în realitate. „Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează Jandarmeria.

Inițiativa Jandarmeriei de a prezenta cetățenilor pericolele conținutului generat artificial vine într-un moment în care tehnologia de deepfake și generare de imagini/clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale devine tot mai accesibilă și mai convingătoare.

În era în care granița dintre real și artificial devine din ce în ce mai neclară, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să dezvoltăm abilități de verificare a informațiilor și să nu permitem emoțiilor să ne dicteze comportamentul online.

Verificarea, gândirea critică și consultarea surselor oficiale rămân cele mai puternice arme împotriva dezinformării.

 

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”

În centrul campaniei se află un jandarm, George. La un moment dat, deși imaginea lui George este reală, vocea care îi însoțește prezentarea este generată artificial – o primă demonstrație a capacităților tehnologiei de a manipula percepția noastră.

Publicitate

„Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendința să credem că da.

Aceasta nu este vocea mea. Deși mă vedeți cu mine, vocea este generat artificial.

Eu sunt George și astăzi vă arăt cât de ușor pot să-i create imagine și clipuri care par reale”, transmite jandarmul, subliniind prima lecție importantă: nu putem avea încredere orbește în ceea ce vedem și auzim online.

Simplitatea înfricoșătoare a manipulării cu ajutorul AI

Clipul continuă cu o demonstrație practică, care arată cât de simplă și accesibilă a devenit tehnologia de generare a conținutului fals.

„Scriu câteva detalii, apăs un buton și iată: o imagine care pare filmată, dar care nu a existat niciodată în realitate. (…)

Astfel, oricine, cu cunoștințe minime de tehnologie, poate genera imagini sau videoclipuri false care să pară autentice, inclusiv materiale care prezintă forțele de ordine în situații fictive.

Arma emoțională a dezinformării

Jandarmeria atrage atenția asupra unui aspect esențial al dezinformării: aceste materiale false nu apar întâmplător.

„De multe ori sunt realizate ca să strânească emoții puterice, frică, furie, panică și să ne facă să reacționăm fără să mai verificăm”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Manipularea emoțională este cheia succesului dezinformării. Când suntem copleșiți de emoții intense, capacitatea noastră de gândire critică scade, iar tendința de a distribui informația fără verificare crește dramatic”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei.

Apărarea împotriva dezinformării

Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că inteligența artificială (AI) poate fi un instrument util, dar și o armă de manipulare.

De aceea, cetățenii sunt sfătuiți să se informeze doar din surse oficiale și nu distribuie conținut care le ridică semne de întrebare.

Iată trei principii pentru protejarea împotriva conținutului fals:

  • „informația corectă ne protejează” – consumul de informații exclusiv din surse oficiale și verificate reprezintă prima linie de apărare împotriva dezinformării;
  • „verificarea ne apără” – înainte de a distribui orice conținut care ridică semne de întrebare, este esențială verificarea autenticității acestuia prin surse multiple și de încredere;
  • „gândirea critică ne ține în siguranță” – dezvoltarea capacității de a analiza critic informațiile primite și de a pune sub semnul întrebării ceea ce ni se prezintă este fundamentală în era digitală.

Un îndemn la responsabilitate digitală

„Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează reprezentanții Jandarmeriei.

Mesajul final este unul clar și direct: „Nu tot ce pare real, este real. De aceea, consultați doar surse sigure”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending