Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (136)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista „Taifasuri” nr. 930 din  20-26 aprilie 2023.  Traian Mihai publică portretul de autor „Veronica Micle, muza şi „îngerul” din poeziile lui Eminescu”. Reţinem:

  1. „Numele poetei Veronica Micle, de la a cărei naştere se împlinesc – la 22 aprilie 2023 – 173 de ani, este aproape inseparabil de numele poetului nepereche (cum îl numea George Călinescu) al literaturii româneşti, Mihai Eminescu. Pentru că pe cei doi i-a legat o iubire mare, dar greu de trăit. O iubire plină de pasiune şi durere, de reguli sociale şi morale încălcate, cu despărţiri tumultuoase şi împăcări pline de tandreţe. Finalul acestei poveşti de iubire a fost, din nefericire, tragic – moartea lui, urmată de moartea ei. Dacă pe pământ n-au putut fi împreună, Veronica a ales să treacă, voit, pragul dintre viaţă şi moarte pentru a-i fi alături, în eternitate, poetului pe care l-a adorat. Veronica Micle a avut o viaţă plină de contraste – lumină şi întuneric, culori şi umbre,  fericire şi deznădejde, iubire şi suferinţă.  A fost muza lui Eminescu, în cele mai multe dintre poeziile de dragoste, fiind numită de poet „îngerul blond”.  Iar dragostea lor a rămas una dintre cele mai cunoscute poveşti de iubire din literatura română.”
  2. În primăvara anului 1872, Veronica Micle a efectuat o călătorie la Viena pentru un tratament medical, acolo cunoscându-l pe Mihai Eminescu. Tânăra doamnă blondă, cu părul lung, pe care îl purta ridicat într-un coc din care scăpau şuviţe care îi încadrau chipul, atrăgea atenţia imediat. Se comporta cu naturaleţe şi graţie, ştia să fie spirituală şi să exprime, totodată, inteligenţă. La Viena, Eminescu a însoţit-o prin parcuri şi muzee, pe bulevarde, în împrejurimile oraşului muzicii. Tot în 1872, Veronica a debutat literar în revista „Noul curier român” cu două nuvele semnate sub pseudonimul Corina. Ulterior, creaţiile sale lirice au apărut în alte publicaţii. La 1 septembrie 1874, Eminescu a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, unde avea să locuiască până în octombrie 1877. În această perioadă, Eminescu s-a aflat în mod constant în casa familiei Micle, la seratele literare organizate de Veronica, unde se întâlneau artişti şi scriitori ai acestor vremuri. În timpul Războiului de Independenţă (1877 – 1878), Veronica a fost soră de caritate, a făcut parte din Comitetul central pentru ajutorul soldaţilor români răniţi şi i-a ajutat cu bani pe invalizii de război să se întoarcă la casele lor. În judeţul Neamţ, în apropiere de Mănăstirea Văratic, se află o casă în care Eminescu se refugia în verile anilor 1874 şi 1875, într-o cămăruţă pe care o închiriase de la maica Asinefta Ermoghin. Şi Veronica Micle obişnuia să se retragă la Văratic, pentru perioade de  odihnă în timpul verii, când se plimba prin pădurea de mesteceni.”
  3. Un vis neîmplinit: ea şi Eminul să devină o familie. Profesorul Ştefan Micle a murit la 4 august 1879. După moartea lui Ştefan Micle, Veronica s-a mutat la Bucureşti, pentru a fi mai aproape de poetul care deja locuia în Capitală. În perioada următoare, cei doi au încercat să-şi întemeieze o familie, un cămin, fără să reuşească. Unul dintre motive a fost lipsa mijloacelor materiale cu care să-şi poată asigura un trai decent. La finalul anului 1882, Veronica şi Eminescu locuiau împreună într-o casă de pe strada Buzeşti nr. 5 (clădire demolată în 2010 – 2011).  Dar, se pare că Eminescu a fost influenţat negativ în dorinţa sa de a se căsători cu Veronica de unii aşa-zişi prieteni.”
  4. Cine i-a despărţit pe Veronica şi Eminescu? Unul dintre oamenii importanţi ai acelor vremuri – nu doar din punct de vedere literar – care şi-a manifestat dezaprobarea faţă de relaţia de iubire dintre Veronica şi Eminescu a fost Titu Maiorescu. El adunase, în timp, multă ostilitate faţă de Veronica, deoarece în 1864, aceasta ar fi depus mărturie împotriva sa la un proces. Mai mult, el se temea că „geniul lui Eminescu va apune” dacă o va avea mereu alături pe muza poeziilor sale. Când Mihai Eminescu şi-a dorit căsătoria cu femeia pe care o iubea, argumentele invocate de Maiorescu – banalitatea unei căsnicii, efectele negative asupra creaţiei poetice şi infidelitatea Veronicăi (”orchestrată” de criticul literar) – au dus la o deteriorare a relaţiei din cuplul Veronica – Eminescu.”
  5. 5. Boala lui Eminescu – suferinţă şi luptă. Când s-a stabilit diagnosticul că Eminescu ar fi bolnav, a început şi marea suferinţă a Veronicăi – pentru el şi alături de el. După ce poetul deja se retrăsese la casa părintească din judeţul Botoşani, în aprilie 1888, Veronica s-a dus la el, rugându-l să se întoarcă, împreună cu ea, la Bucureşti, pentru a căuta un tratament mai bun. Este binecunoscut faptul că în acea perioadă lui Eminescu au început să-i fie administrate injecţii cu mercur… Pentru Veronica a început o altă perioadă neliniştită, deoarece Harieta – sora poetului – a refuzat să o lase în apropierea lui. În 15 iunie 1889, Veronica era în Bucureşti. După ce a aflat că Eminescu a murit, ea a scris – în mai puţin de 20 de minute – tot ce simţea, în poezia „Raze de lună” (care a fost publicată în cotidianul „România” din 20 iunie). Un ziar din Transilvania scria că la slujba de înmormântare a lui Eminescu, oficiată la Biserica „Sf. Gheorghe” din Bucureşti, o doamnă aşeza pe pieptul poetului o cunună de flori de „nu-mă-uita”. Acea doamnă era Veronica Micle.”
  6. „Eu îţi voi aduce ca jertfă viaţa mea”. La două săptămâni după ce „Eminul” ei drag a murit, Veronica s-a retras la Mănăstirea Văratic din judeţul Neamţ, în casa maicii Fevronia Sârbu. Acolo a alcătuit un album „Dragoste şi Poezie”, în care a transcris versuri proprii sau versuri din poeziile lui Eminescu, care i-au fost dedicate. Era tristă, nefericită, deznădăjduită. În acea noapte, de 3 spre 4 august 1889, Veronica Micle a murit după ce a băut o doză letală de arsenic. Ea a înfăptuit, astfel, ceea ce nota într-o scrisoare adresată lui Eminescu, în 1882: „Eu îţi voi aduce ca jertfă viaţa mea”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 26 de minute

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 45 de minute

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 60 de minute

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 2 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending