Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (115)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr.1 din ianuarie 2023. Anastasia Dumitru publică o  recenzie la volumul Mihaelei Albu, „Din exil… acasă… cu Eminescu de mână” (Editura Muzeului Literaturii Române, 2021)  cu titlul „Eminescu în antologia exilului”. Reţin din  cele scrise de  Anastasia Dumitru: „Articolele şi studiile cuprinse în antologia „Din exil… acaă… cu Eminescu de mână” sunt inegale ca lungime: unele de amploare, altele, doar selecţii de fragmente sau cronici sumare, care abordează vasta operă eminesciană de la tematica ei până la limbaj şi stil. Toate acestea constituie dovezi că intelectualii exilului românesc au stat permanent sub semnul lui Eminescu, sub semnul culturii române, pe care au slujit-o, căci,  „în exil, Eminescu a fost, din primele momente, un reazem şi un îndemn”, se destăinuia Emil Turdeanu. Imaginile de pe coperte pun în relief faptul că autorul nu a fost studiaţi numai de literaţi; el a fost în centrul atenţiei tuturor exilaţilor constituind o probă a iniţierii şi pentru sculptori, cu toţii întregind personalitatea eminesciană. Pe coperta întâi este sculptura lui Nică Petre, din Montreal, iar pe a patra, a lui Ion Vlad, de la Paris. Printre cei incluşi în volum, promotori ai culturii române în străinătate, figurează: Mircea Eliade, George Racoveanu, Aurel Răuţă, Alexandru Busoiceanu, Constantin Amăriuţei, Vintilă Horia, Leontin Jean Constantinescu, N. I. Herescu, Victor Buescu, Ioan Guţia, Basil Munteanu, Mihai Niculescu, Titus Bărbulescu, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Emil Turdeanu, George Uscătescu, N. A. Gheorghiu, Octavian Buhociu, Lucian Boz, George Balan, Nicu Caranica, L. M. Arcade etc.  Pentru toţi aceştia, Eminescu este reperul, „punctul fix”, după cum îl numea Mircea Eliade. În acest sens, istoricul religiilor a fondat în 1948 revista „Luceafărul”, titlul  simbolic însemnând ghidul pribegilor prin pustia istoriei nedrepte.  Exilaţii postbelici l-au omagiat şi comemorat pe poetul naţional în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, s-au reunit sub steaua lui călăuzitoare, au creat publicaţii şi asociaţii culturale care îi purtau numele”

Anastasia Dumitru şi-a  presărat  recenzia cu citate  extrase din referirile la Eminescu, citate care merită reţinute: Mircea Eliade: „recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem ca într-un dulce somn, la noi acasă”; Mircea Eliade: „Nu e deloc de mirare solidaritatea întregii emigraţii româneşti în jurul lui Eminescu. Deasupra tuturor gloriilor efemere şi deşertăciunilor legate de patimile noastre omeneşti, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul”; Mircea Eliade: „neamul românesc simte că şi-a asigurat dreptul la „nemurire” mai ales prin creaţia lui Mihai Eminescu”; N. I. Herescu: „Doina” avea să fie (…) cântecul lebedei. „Doina” este deci ultima sa manifestare poetică, în vremea când era încă în deplinătatea puterilor sufleteşti”; Virgil Ierunca: „deşi a dispărut din literatura oficială, poemul „Doina” s-a refugiat în inima şi conştiinţa poporului, unde devine rugăciune, blestem şi descântec”;

Publicitate

Revista „Orizont” nr. 1 din ianuarie 2023. Revin la articolul Simonei Preda, „Iubire, trădări, vitriol”, care îl vizează pe George Enescu. Din articolul amintit voi sistematiza sub forma unei cronologii aspecte din furtunoasa poveste de dragoste dintre  geniul muzical botoşănean şi Maruca Cantacuzino:

  1. În 1906 se naşte Elena, copilul pe care Enescu l-a avut cu Dominica, menajera familiei sale. Didica, aşa cum a fost alintată această Elena Ferbei, căsătorită Dinu, a fost croitoreasă la Opera Naţională din Bucureşti şi, deşi a fost considerată toată viaţa „un copil din flori”, Enescu a susţinut-o mereu financiar;
  2. În aceeaşi perioadă, tânăra Maruca îşi surprinde soţul – pe Mihail Cantacuzino – în pat cu sora ei, Nellie. Dezamăgită, cere divorţul, însă Cantacuzinii nu sunt de acord. Ei o conving să rămână în continuare prinţesă a familiei, cu o libertate totală în ceea ce priveşte viaţa amoroasă;
  3. Şi Mihail Cantacuzino va avea libertate amoroasă deplină, dar în 1928 va sfârşi într-un accident rutier alături de două dintre amantele sale;
  4. În 1907, are loc întâlnirea de la Peleş dintre Maruca şi Enescu. Este momentul declanşator al poveştii de dragoste;
  5. După un timp, într-un şir lung de reproşuri, Enescu o acuză cu violenţă că i-a trădat credinţa jurată pentru Matila Ghyka”;
  6. Fiindcă trebuia să plece cu Enescu la Paris, ca răzbunare pentru reproşuri, anulează biletele şi pleacă în Italia, apoi în Norvegia;
  7. Maruca, inventează o poveste de iubire cu un gentleman englez, lordul R. C. , persoană care n-a fost identificată niciodată. Enescu revine la sentimente mai bune şi declanşează o întreagă campanie în rândul prietenilor comuni pentru a obţine iertarea Marucăi.
  8. Maruca pleacă la Monte Carlo şi neglijează în continuare răspunsul la o telegramă disperată de la Enescu.
  9. Până la urmă se împacă şi petrec o vară de iubire în Franţa. Maruca află, de la secretarul reginei, de escapadele amoroase ale lui Enescu la Paris. Fără să stea pe gânduri, pleacă în Norvegia.
  10. În toamna anului 1913 se întâlnesc la Sinaia, la vila Catargi, pentru a afla în ce stare se află ruptura sau legătura dintre ei. După o discuţie cu scântei, Enescu părăseşte vila şi Sinaia pentru o perioadă;
  11. În primăvara anului 1914 se împacă la Bucureşti;
  12. Urmează perioada Primului Război Mondial, timp în care Maruca este alături de regina Maria în Moldova. În 1917, în spitalele de care se ocupa, avea întâlniri galante în pavilionulmde scândură („somptuos mobilat”) cu trei bărbaţi: Jean Chrissoveloni (bancher), Matila Ghyka (diplomat) şi Enescu. Venea adesea la Tescani însoţită de Jean, Enescu ştiind de relaţia dintre ee;
  13. În 1918, Enescu va avea o relaţie cu o frumoasă scriitoare, Maria Dolores Cosoiu.
  14. În 1919, Maruca şi Enescu s-au mutat, pentru o perioadă, în Elveţia. Apoi relaţia lor continuă între Paris, Bucureşti, Sinaia şi Tescani;
  15. În 1928 Maruca l-a cunoscut pe filosoful Nae Ionescu, invitat de Matila Ghyka la Palatul Cantacuzino. Maruca avea 49 de ani, Nae doar 38. Filozoful o hipnotizează pur şi simplu, Enescu ştie şi se simte, după cum spune, „jupuit de viu”;
  16. Nae Ionescu o părăseşte pentru Lucia Popovici Lupa (Luli) şi pleacă în Germania cu aceasta;
  17. Maruca se simte trădată şi îşi aruncă pe faţă vitriol. Enescu îşi va anula un turneu la Paris şi o îngrijeşte cu un rar devotament;
  18. După atâtea evenimente furtunoase, pe 5 decembrie 1937, Enescu şi Maruca se căsătoresc;
  19. În 1946, cuplul a părăsit România pentru a se retrage la Paris. În 1947, cei doi au donat statului vila Luminiş de la Sinaia şi domeniul Tescanilor. Pentru a fi folosite ca loc de odihnă şi de creaţia pentru artişti;
  20. După un turneu în Statele Unite, Enescu revine în ţară. După un timp va avea câteva aracuri cerebrale. Maruca nu vrea să-l îngrijească, pe motiv că nu se pricepe. Va fi pus sub grija unui cardiolog şi o infirmieră.
  21. Enescu moare la 7 mai 1955, şi va fi înmormântat în cimitirul Pere Lachaise. Maruca va mai trăi încă 13 ani, murind în Elveţia. Chiar dacă s-a manifestat cu cinism faţă de ultima perioadă de viaţă a lui Enescu, ei îi datorăm donaţiile către statul român şi opera „Oedip”, pentru care a compus-o Enescu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 8 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 8 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending