Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (115)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr.1 din ianuarie 2023. Anastasia Dumitru publică o  recenzie la volumul Mihaelei Albu, „Din exil… acasă… cu Eminescu de mână” (Editura Muzeului Literaturii Române, 2021)  cu titlul „Eminescu în antologia exilului”. Reţin din  cele scrise de  Anastasia Dumitru: „Articolele şi studiile cuprinse în antologia „Din exil… acaă… cu Eminescu de mână” sunt inegale ca lungime: unele de amploare, altele, doar selecţii de fragmente sau cronici sumare, care abordează vasta operă eminesciană de la tematica ei până la limbaj şi stil. Toate acestea constituie dovezi că intelectualii exilului românesc au stat permanent sub semnul lui Eminescu, sub semnul culturii române, pe care au slujit-o, căci,  „în exil, Eminescu a fost, din primele momente, un reazem şi un îndemn”, se destăinuia Emil Turdeanu. Imaginile de pe coperte pun în relief faptul că autorul nu a fost studiaţi numai de literaţi; el a fost în centrul atenţiei tuturor exilaţilor constituind o probă a iniţierii şi pentru sculptori, cu toţii întregind personalitatea eminesciană. Pe coperta întâi este sculptura lui Nică Petre, din Montreal, iar pe a patra, a lui Ion Vlad, de la Paris. Printre cei incluşi în volum, promotori ai culturii române în străinătate, figurează: Mircea Eliade, George Racoveanu, Aurel Răuţă, Alexandru Busoiceanu, Constantin Amăriuţei, Vintilă Horia, Leontin Jean Constantinescu, N. I. Herescu, Victor Buescu, Ioan Guţia, Basil Munteanu, Mihai Niculescu, Titus Bărbulescu, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Emil Turdeanu, George Uscătescu, N. A. Gheorghiu, Octavian Buhociu, Lucian Boz, George Balan, Nicu Caranica, L. M. Arcade etc.  Pentru toţi aceştia, Eminescu este reperul, „punctul fix”, după cum îl numea Mircea Eliade. În acest sens, istoricul religiilor a fondat în 1948 revista „Luceafărul”, titlul  simbolic însemnând ghidul pribegilor prin pustia istoriei nedrepte.  Exilaţii postbelici l-au omagiat şi comemorat pe poetul naţional în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, s-au reunit sub steaua lui călăuzitoare, au creat publicaţii şi asociaţii culturale care îi purtau numele”

Anastasia Dumitru şi-a  presărat  recenzia cu citate  extrase din referirile la Eminescu, citate care merită reţinute: Mircea Eliade: „recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem ca într-un dulce somn, la noi acasă”; Mircea Eliade: „Nu e deloc de mirare solidaritatea întregii emigraţii româneşti în jurul lui Eminescu. Deasupra tuturor gloriilor efemere şi deşertăciunilor legate de patimile noastre omeneşti, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul”; Mircea Eliade: „neamul românesc simte că şi-a asigurat dreptul la „nemurire” mai ales prin creaţia lui Mihai Eminescu”; N. I. Herescu: „Doina” avea să fie (…) cântecul lebedei. „Doina” este deci ultima sa manifestare poetică, în vremea când era încă în deplinătatea puterilor sufleteşti”; Virgil Ierunca: „deşi a dispărut din literatura oficială, poemul „Doina” s-a refugiat în inima şi conştiinţa poporului, unde devine rugăciune, blestem şi descântec”;

Revista „Orizont” nr. 1 din ianuarie 2023. Revin la articolul Simonei Preda, „Iubire, trădări, vitriol”, care îl vizează pe George Enescu. Din articolul amintit voi sistematiza sub forma unei cronologii aspecte din furtunoasa poveste de dragoste dintre  geniul muzical botoşănean şi Maruca Cantacuzino:

  1. În 1906 se naşte Elena, copilul pe care Enescu l-a avut cu Dominica, menajera familiei sale. Didica, aşa cum a fost alintată această Elena Ferbei, căsătorită Dinu, a fost croitoreasă la Opera Naţională din Bucureşti şi, deşi a fost considerată toată viaţa „un copil din flori”, Enescu a susţinut-o mereu financiar;
  2. În aceeaşi perioadă, tânăra Maruca îşi surprinde soţul – pe Mihail Cantacuzino – în pat cu sora ei, Nellie. Dezamăgită, cere divorţul, însă Cantacuzinii nu sunt de acord. Ei o conving să rămână în continuare prinţesă a familiei, cu o libertate totală în ceea ce priveşte viaţa amoroasă;
  3. Şi Mihail Cantacuzino va avea libertate amoroasă deplină, dar în 1928 va sfârşi într-un accident rutier alături de două dintre amantele sale;
  4. În 1907, are loc întâlnirea de la Peleş dintre Maruca şi Enescu. Este momentul declanşator al poveştii de dragoste;
  5. După un timp, într-un şir lung de reproşuri, Enescu o acuză cu violenţă că i-a trădat credinţa jurată pentru Matila Ghyka”;
  6. Fiindcă trebuia să plece cu Enescu la Paris, ca răzbunare pentru reproşuri, anulează biletele şi pleacă în Italia, apoi în Norvegia;
  7. Maruca, inventează o poveste de iubire cu un gentleman englez, lordul R. C. , persoană care n-a fost identificată niciodată. Enescu revine la sentimente mai bune şi declanşează o întreagă campanie în rândul prietenilor comuni pentru a obţine iertarea Marucăi.
  8. Maruca pleacă la Monte Carlo şi neglijează în continuare răspunsul la o telegramă disperată de la Enescu.
  9. Până la urmă se împacă şi petrec o vară de iubire în Franţa. Maruca află, de la secretarul reginei, de escapadele amoroase ale lui Enescu la Paris. Fără să stea pe gânduri, pleacă în Norvegia.
  10. În toamna anului 1913 se întâlnesc la Sinaia, la vila Catargi, pentru a afla în ce stare se află ruptura sau legătura dintre ei. După o discuţie cu scântei, Enescu părăseşte vila şi Sinaia pentru o perioadă;
  11. În primăvara anului 1914 se împacă la Bucureşti;
  12. Urmează perioada Primului Război Mondial, timp în care Maruca este alături de regina Maria în Moldova. În 1917, în spitalele de care se ocupa, avea întâlniri galante în pavilionulmde scândură („somptuos mobilat”) cu trei bărbaţi: Jean Chrissoveloni (bancher), Matila Ghyka (diplomat) şi Enescu. Venea adesea la Tescani însoţită de Jean, Enescu ştiind de relaţia dintre ee;
  13. În 1918, Enescu va avea o relaţie cu o frumoasă scriitoare, Maria Dolores Cosoiu.
  14. În 1919, Maruca şi Enescu s-au mutat, pentru o perioadă, în Elveţia. Apoi relaţia lor continuă între Paris, Bucureşti, Sinaia şi Tescani;
  15. În 1928 Maruca l-a cunoscut pe filosoful Nae Ionescu, invitat de Matila Ghyka la Palatul Cantacuzino. Maruca avea 49 de ani, Nae doar 38. Filozoful o hipnotizează pur şi simplu, Enescu ştie şi se simte, după cum spune, „jupuit de viu”;
  16. Nae Ionescu o părăseşte pentru Lucia Popovici Lupa (Luli) şi pleacă în Germania cu aceasta;
  17. Maruca se simte trădată şi îşi aruncă pe faţă vitriol. Enescu îşi va anula un turneu la Paris şi o îngrijeşte cu un rar devotament;
  18. După atâtea evenimente furtunoase, pe 5 decembrie 1937, Enescu şi Maruca se căsătoresc;
  19. În 1946, cuplul a părăsit România pentru a se retrage la Paris. În 1947, cei doi au donat statului vila Luminiş de la Sinaia şi domeniul Tescanilor. Pentru a fi folosite ca loc de odihnă şi de creaţia pentru artişti;
  20. După un turneu în Statele Unite, Enescu revine în ţară. După un timp va avea câteva aracuri cerebrale. Maruca nu vrea să-l îngrijească, pe motiv că nu se pricepe. Va fi pus sub grija unui cardiolog şi o infirmieră.
  21. Enescu moare la 7 mai 1955, şi va fi înmormântat în cimitirul Pere Lachaise. Maruca va mai trăi încă 13 ani, murind în Elveţia. Chiar dacă s-a manifestat cu cinism faţă de ultima perioadă de viaţă a lui Enescu, ei îi datorăm donaţiile către statul român şi opera „Oedip”, pentru care a compus-o Enescu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

AEP: Începând de luni, alegătorii români din străinătate se pot înregistra online pentru votul la prezidențiale

Publicat

acum 31 de minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de luni, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.

Potrivit unui comunicat al AEP, până la ora 11.00 au fost primite patru cereri de vot prin corespondență, precizează sursa citată.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23,59.

De asemenea, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Publicitate

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23,59.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, cu modificările și completările ulterioare, și poate fi accesată la următorele link-uri:
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.03.07_omae_373-2024_mof_al_ro_178_din_07.03.2024.pdf
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/omae_507-21.03.2024-_mofro_272-29.03.2024_completare_anexa_omae_373-2024_acte_resedinta-cu_bruxelles.pdf

Alegătorii pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își pot exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro, mai precizează AEP. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

acum 45 de minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Rezultate la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională 2025

Publicat

acum 49 de minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a centralizat rezultatele obținute de elevii cl. a VIII-a la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională din acest an școlar.

Simularea s-a desfășurat în zilele de 11 și 12 decembrie 2024, în 104 unități de învățământ.

Ratele de promovare pe discipline sunt următoarele:

  • Limba și literatura română – procent de promovare: 66,08%.  1 elev a obținut nota 10.
  • Matematică – procent de promovare: 59,40%. 3 elevi au obținut nota 10.

„Rezultatele au fost aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă. Aceste note nu sunt publice și nu se trec în catalog, însă rezultatele obținute sunt analizate, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții cu elevii și cu părinții, precum și la nivelul Consiliului profesoral.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Din totalul celor 3781 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, la proba de Limba și literatura română s-au prezentat 3605 elevi, absenți fiind 176 de elevi, iar la Matematică au fost prezenți 3576 de elevi, absentând 205.

Următoarea simulare județeană a examenului de Evaluare Națională va avea loc în zilele de  14 și 15 aprilie 2025, precedată de simularea națională care se va desfășura în 17 și 18 martie 2025.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A furat obiecte de uz casnic și a fost reținut. Isprava unui tânăr de 18 ani din Botoșani

Publicat

acum 2 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis odonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 18 ani, din municipiul Botoșani, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.

 

În urma probatoriului administrat de polițiști s-a stabilit faptul că acesta, la data de 17 ianuarie a.c., ar fi sustras din incinta unei societăți comerciale, mai multe bunuri de uz casnic, în valoare de aproximativ 2.000 de lei. Prejudiciul a fost recuperat integral și restituit victimei.

 

Tânărul a fost ontrodus în Centrul de reținer eși Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending