Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (114)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista “Orizont” nr. 1 / ianuarie 2023.  Simona Preda publică  “Iubire, trădări, vitriol”. Un articol care vizează povestea de dragoste dintre Maruca Cantacuzino şi George Enescu.

Fiind un număr din ianuarie al revistei, am căutat în zadar măcar un rând despre Eminescu. Nimic! Revista acordă două pagini relaţiei dintre Enescu şi Maruca, una pe cât de îndelungată, pe atât de tumultuoasă, cu momente de apropiere intense, dar şi de pauze, de tensiuni şi de despărţiri. Reţin: 1. „Cum era Maruca? Era uimitoare. Asta reiese din surse.  Cel mai expresiv portret şi-l face ea însăşi în „Umbre şi lumini”: „Personalitatea mea? O asamblare derutantă şi fascinantă totodată, care adesea sperie, de elemente multiple, uneori prea complicate, aparent contradictorii dacă sunt privită din exterior. Un ansamblu armonios, antrenant şi stimulant numai dacă intri în contact cu esenţa mea profundă.” Edificatoare în acest sens sunt şi mărturiile contemporanilor. Matilda Ghyika: „Era subţire, cu nişte ochi negri minunaţi; se ştia că este de o frumuseţe impunătoare, bizantină, pe care o sugera la fel de bine numele şi caracterul ei orgolios (…). Orgoliul ei nu avea însă nicio legătură cu vanitatea sau snobismul, era mai curând sentimentul de a fi diferită de toată lumea, ceea ce era evident (…). Era bună şi generoasă, dar nu accepta să stea ceva în calea libertăţii ei.”  2. „La rândul său, Enescu a fost un bărbat frumos nu doar după standardele epocii de atunci, ci şi după cele contemporane. Era înalt, cu o statură virilă, îmbrăcat tot timpul cu haine de comandă, bine croite şi cu o batistă de mătase la buzunarul reverului. Uneori purta mănuşi pentru a-şi proteja mâinile. Cu timpul, nu se mai încheia la haină, ca să nu mai atragă atenţia asupra încovoierii spatelui. Contemporanii vorbesc despre modestia şi generozitatea maestrului, chestiune demonstrată o dată în plus, prin studierea Arhivelor Diplomatice, din care reiese foarte clar cât de mult i-a ajutat Enescu pe unii tineri talentaţi chiar şi atunci cât a fost în exil.”

Publicitate

Citește și: MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (113)

Ziarul „Lumina”  din  6 februarie 2023. Otilia Bălinişteanu scrie articolul „Gheorghe Dubiţ, un model al comunităţii din Mileanca”.  Anul acesta ar fi împlinit 100 de ani. A fost unul dintre cei mai longevivi cântăreţi bisericeşti din judeţul Botoşani. Trecut prin puşcăriile comuniste, deşi nu avea nici o vină, reeducat la Aiud, a găsit puterea de a-şi continua viaţa şi de a ierta. Reţin: 1. Gheorghe Dubiţ s-a născut în Mileanca în noaptea de ajun a Crăciunului anului 1923, „învelit în paie, într-o şură”, al doilea între cei nouă fraţi, după cum avea să povestească într-o mică biografie pe care a scris-o în 1991.  Părinţii, Maria şi Dumitru, erau ţărani, oameni simpli, dar foarte credincioşi. Aşa că l-au trimis la Şcoala de cântăreţi de la Iaşi, pe care a urmat-o între anii 1936 şi 1940. Şi-a început slujba de dascăl în plin război, trăgând clopotele, în primejdie, în satul Codreni în apropiere de Mileanca. A fost cântăreţ la biserica din Havârna din 1940 până în anul 1965, când s-a transferat la biserica din satul natal, unde a slujit până la finalul vieţii. „Era foarte priceput, se vedea că are şcoală. Cântările erau foarte frumoase. Eu am venit preot aici când Gheorghe Dubiţ avea 83 de ani. Şi ţinea foarte bine strana. A dus singur strana până la aproape 90 de ani”, spune preotul paroh.” 2. „Prima oară a fost arestat la 19 mai 1948, chiar în timpul unei slujbe de înmormântare din satul Havârna. Acuzat de „deţinere de publicaţii interzise”, pe care nu le văzuse nimeni niciodată, darămite să fi existat în propria casă. , a suferit torturi la penitenciarul din Suceava, cunoscut ca unul cu  regimul cel mai dur din ţară.”

Gheorghe Dubiţ povesteşte despre o metodă folosită în anchetele de la Suceava, numită „morişca”: „Pe sală erau două capre de lemn şi un druc. Te legau de picioare, fiind pe chirostei, te legau de mâini, dându-le în faţa genunchilor, băgau drucul pe sub genunchi şi cei doi călăi te ridicau de capetele drucului, te învârteau de două-trei ori pe druc, până ameţeai, punându-l apoi pe capre; trupul fiind mai greu, capul era la podea, iar tălpile în sus. După care începeau loviturile la tălpi până nu mai simţeai; aveau grijă, bineînţeles, să-ţi bage întâi ciorapii în gură. În gemetele acelea de muribund, te dezlegau, te udau cu apă, căci tălpile erau vinete, negre ca fundul ceaunului, şi te puneau să alergi până ce sângele începea să pătrundă înapoi prin vene, strigând întruna: „Spune ce-ai făcut!”

În 1949 a fost condamnat, apoi eliberat la 18 iulie 1951. În noaptea de 24 octombrie 1959 a fost arestat din nou, fiind condamnat la  7 ani de închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii pentru „delict de uneltire contra ordinii sociale prin agitaţie”. Din cei 7 ani a făcut doar 5 la Gherla şi la Aiud, de unde a ieşit, după cum scria în actele de eliberare, „reeducat, reabilitat şi redat societăţii”.  Povesteşte Gheorghe Dubiţ: „La Aiud, duceam câte o cartofă şi o aruncam la Zarca (numele corpului vechi al închisorii din Aiud, n.r.) marelui nostru cărturar şi teolog pr. D. Stăniloae. Acolo era foarte înalt gardul şi cine ajungea acolo, era condamnat la moarte. Cred că nici până a murit nu a aflat cine îi arunca de mâncare”. A fost eliberat în 1964, continuând să fie dascăl până la 90 de ani.  A murit pe 13 martie 2019, la 86 de ani.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending