Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (113)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din 27 ianuarie 2023. Gellu Dorian publică  articolul de istorie literară „Unde s-a născut Eminescu”. De o vreme, „România literară” se preocupă de ziua de naştere a lui Eminescu. În noiembrie 2022 publică un articol semnat de Jean Dumitraşcu. Acesta încerca să demonstreze  că foarte uşor s-a reţinut ca oficială data naşterii lui Eminescu drept 15 ianuarie 1850 şi că, în realitate Eminescu s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849.  În „România literară” nr. 4 din 2023 , Gellu Dorian revine, punctând pe aceeaşi problematică. Trebuie să recunoaştem că articolul urmează o logică, un fir roşu credibil care poate produce o îndoială în mintea cititorului în ceea ce priveşte  data naşterii poetului ca fiind 15 ianuarie 1850. În primul rând explică imposibilitatea de a se fi născut la Joldeşti, Sarafineşti sau Călineşti-Cuparencu: „Cum bunicii lui Eminescu se trăgeau, cei de pe mamă din Joldeşti şi Sarafineşti, judeţul Botoşani, iar cei dinspre tată din Călineştii lui Cuparencu, judeţul Suceava, evident că, maternităţi nefiind pe acele vremuri, pruncul Eminescu ar fi putut veni pe lume, sub ochii unor moaşe, fie la Joldeşti sau Sarafineşti, fie la Călineşti-Cuparencu. Însă cum ştim că de la Joldeşti, Gheorghe Eminovici, un boieraş la curtea domnească de la Iaşi, o luase pe Raluca Iuraşcu cu o dotă frumoasă, cu case în centrul Botoşanilor, unde erau alte condiţii şi moaşe mai pricepute, nevasta, care-i mai născuse în acele case câţiva copii nu putea naşte decât acolo, în buricul târgului, în nici un caz pe malul Siretului, la Joldeşti, la conacul lui Vasile Iuraşcu, într-o iarnă friguroasă, nici la Călineşti-Cuparencu, unde acesta nu mai avea pe nimeni. Prin urmare, logica simplă şi prioritară în această privinţă este că Eminescu s-a născut la Botoşani, în casa de lângă Biserica Uspenia, una din şirul de case cumpărate din dota dată de Vasile Iuraşcu, încă din 1842, pe care le păstrează până în 1855, când le vinde pentru a-şi achita datoriile la bănci şi cămătari.”

Citește și: MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (112)

Gellu Dorian  îşi continuă demonstraţia valabilităţii ipotezelor sale şi pe concluzia că Eminescu nu se putea naşte nici la Ipoteşti. Mai mult, nici 15 ianuarie 1850 n-ar fi ziua corectă a naşterii sale, ci 20 decembrie 1849: „Încă din 1848, Gheorghe Eminovici cumpără de la familia Petrino, căreia-i va rămâne dator timp de peste şapte ani, locul de la Ipoteşti, de lângă bisericuţa pe care o achiziţionase pentru sufletul ei Raluca, soţia căminarului, loc de taină şi spovedanie pentru ea.  Pentru a-şi spori veniturile, Gheorghe Eminovici închiriază mare parte din casele din Botoşani, păstrând-o doar pe cea de lângă Biserica Uspenia, şi se mută într-o casă veche de la Ipoteşti, unde putea locui doar vara.  Abia în 1850 începe noua casă, în care se va muta cu totul în 1851. . Având, astfel, în vedere circumstanţele acelei ierni, cât şi data botezului pruncului Mihail, 21 ianuarie 1850, precum şi condiţiile precare din casa veche de la Ipoteşti, fără încălzire, , Raluca Eminovici nu putea să nască decât la Botoşani, nu cu şase zile înainte de botez, adică pe 15 ianuarie 1850, ci pe 20 decembrie 1849, de Ignat, cum va spune însuşi poetul mai târziu.”

Publicitate

Concluziile lui Gellu Dorian sunt categorice: 1. „Din toate aceste presupuneri, unele fără acoperire, altele cu intenţii clare de speculaţie şi de arondare a lui Eminescu la acele locuri, doar Botoşanii şi Ipoteştii rămân în discuţie în ce priveşte locul naşterii lui Eminescu. Acest lucru rămâne doar la înţelegerea biografilor sau împătimiţilor de Eminescu…”; 2. „Mitrica Bisericii Uspenia, în care a fost botezat Eminescu, rămâne, din acest punct de vedere, singurul document oficial, iar aceasta nu se află la Ipoteşti, unde exista o bisericuţă, care iarna nu funcţiona, probabil, ci la Botoşani, unde cu siguranţă poetul s-a născut în data de 20 decembrie 1849, cum trebuie să-l credem pe poet…”.

În stilu-i caracteristic, Gellu Dorian a simţit nevoia să  vină şi în actualitate cu două săgeţi ironice, cu care, trebuie să menţionez, nu sunt de acord: 1. „Aşa cum vedem acum tot felul de opinii, de fixaţii mai exact, în ceea ce priveşte ultima poezie scrisă de poet, dar şi despre unii posibili copii ai poetului, din stirpea cărora curge sânge poeticesc prin venele unor botoşăneni nărăviţi la glorie şi din această postură”; 2. „…Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, un conglomerat de care se bucură tot felul de lume, numai memoria lui Eminescu nu cu adevărat. Astfel, o astfel de încetăţenire falsă a locului naşterii lui Eminescu a condus până la urmă, la situaţia de acum, când, de fapt, Botoşanii şi Ipoteştii, dimpreună, ar fi putut deveni Weimar-ul României, aşa cum germanii au gândit parcul din împrejurimi şi clădirea din centrul oraşului în care a locuit Goethe.  Însă la Botoşani, locul naşterii lui Eminescu, nu există un astfel de interes, care, în fond, ar arăta adevăratul respect faţă de cel mai mare poet al românilor, pentru că pe umerii acestor edili se află un haos asemănător cu cel ce se vede acum aici, la Ipoteşti şi Botoşani, loc care ar putea deveni una din importantele mize turistice ale României şi, în fond,un bun cultural naţional, important în menţinerea identităţii naţionale, pusă în pericol din toate unghiurile politicilor contemporane”.

„România literară” nr. 5 din 3 februarie 2023.  Nicolae Georgescu  publică articolul de istorie  literară „La o fotografie a lui Eminescu” (I).

Publicitate

Prima secvenţă a articolului („Eminescologie pe internet”) face referire la un articol al lui Ion Ionescu Bucovu publicat pe Academia.edu, cu referire la o fotografie a poetului din 1887, de la bolniţa Mănăstirii Neamţ. Nicolae Georgescu spune răspicat că acest articol „mă irită şi-mi suscită, în acelaşi timp, atenţia”. Sunt reluate câteva pasaje din Ionescu Bucovu care l-au  iritat: 1. „Se ştie că la Mănăstirea Neamţ Eminescu a fost internat între 9 noiembrie 1886 şi 9 aprilie 1887, fiind tratat rudimentar cu găleţi  de apă aruncate în cap, cu cufundări în putină şi cu bătăi cu frânghia udă”; 2. „Spitalul din pădure”, cum îl numeşte doctorul Panait Zosîn, care l-a tratat un timp pe Eminescu, era o bolniţă rudimentară care între timp s-a distrus, lăsând locul actualului edificiu”.  Despre doctorul Zosîn, precizează Nicolae Georgescu: „… a venit la bolniţa de la Neamţ în anul 1900, împreună cu soţia şi cu soacra sa, practicând amorul în trei, motivând că e liber cugetător, medic (era şi tânăr socialist), drept pentru care obştea sătească i-a intentat proces pentru imoralitate, el s-a apărat printr-o broşură unde-şi clamează dreptul la iubirea care-i place, dar a trebuit să părăsească locul învins de neiertătorii judecători. A văzut scriptele spitalului, a tăiat diagnosticul pus în dreptul lui Eminescu, scriind deasupra deliriun tremens –  şi-a descris procedurile medicale după mărturii de peste 15 ani din amintirile unui bătrân pacient care se aciuase aici şi pretindea că la cunoscut până şi pe Eminescu Textul lui s-a publicat în revista „Spitalul”, din Iaşi, publicaţie de prestigiu medical (patronată de A. D. Xenopol) şi de aceea este luat în considerare”. Continuă Nicolae Georgescu: „După ce că suntem, iată, o mână de iubitori ai lui Eminescu,, nu ne adăposteşte un institut, , o revistă, o instituţie culturală ori educativă – nici noi între noi nu ne citim, baremi ca să depăşim penibilul: cum să-l fi tratat Zosîn pe Eminescu?! E un martor mincinos – şi cu asta să-l ţinem cel puţin în suspiciuni. Ce bătăi cu frânghia udă ori băi cu apă rece (iarna!) – când omul acesta, despre Eminescu vorbesc, trimitea poezii la „Convorbiri literare!, protesta în ziare de la Bucureşti să nu se facă chete publice în numele său, primea oaspeţi şi se plimba prin pădurile din jur…”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 8 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending