Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (113)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din 27 ianuarie 2023. Gellu Dorian publică  articolul de istorie literară „Unde s-a născut Eminescu”. De o vreme, „România literară” se preocupă de ziua de naştere a lui Eminescu. În noiembrie 2022 publică un articol semnat de Jean Dumitraşcu. Acesta încerca să demonstreze  că foarte uşor s-a reţinut ca oficială data naşterii lui Eminescu drept 15 ianuarie 1850 şi că, în realitate Eminescu s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849.  În „România literară” nr. 4 din 2023 , Gellu Dorian revine, punctând pe aceeaşi problematică. Trebuie să recunoaştem că articolul urmează o logică, un fir roşu credibil care poate produce o îndoială în mintea cititorului în ceea ce priveşte  data naşterii poetului ca fiind 15 ianuarie 1850. În primul rând explică imposibilitatea de a se fi născut la Joldeşti, Sarafineşti sau Călineşti-Cuparencu: „Cum bunicii lui Eminescu se trăgeau, cei de pe mamă din Joldeşti şi Sarafineşti, judeţul Botoşani, iar cei dinspre tată din Călineştii lui Cuparencu, judeţul Suceava, evident că, maternităţi nefiind pe acele vremuri, pruncul Eminescu ar fi putut veni pe lume, sub ochii unor moaşe, fie la Joldeşti sau Sarafineşti, fie la Călineşti-Cuparencu. Însă cum ştim că de la Joldeşti, Gheorghe Eminovici, un boieraş la curtea domnească de la Iaşi, o luase pe Raluca Iuraşcu cu o dotă frumoasă, cu case în centrul Botoşanilor, unde erau alte condiţii şi moaşe mai pricepute, nevasta, care-i mai născuse în acele case câţiva copii nu putea naşte decât acolo, în buricul târgului, în nici un caz pe malul Siretului, la Joldeşti, la conacul lui Vasile Iuraşcu, într-o iarnă friguroasă, nici la Călineşti-Cuparencu, unde acesta nu mai avea pe nimeni. Prin urmare, logica simplă şi prioritară în această privinţă este că Eminescu s-a născut la Botoşani, în casa de lângă Biserica Uspenia, una din şirul de case cumpărate din dota dată de Vasile Iuraşcu, încă din 1842, pe care le păstrează până în 1855, când le vinde pentru a-şi achita datoriile la bănci şi cămătari.”

Citește și: MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (112)

Gellu Dorian  îşi continuă demonstraţia valabilităţii ipotezelor sale şi pe concluzia că Eminescu nu se putea naşte nici la Ipoteşti. Mai mult, nici 15 ianuarie 1850 n-ar fi ziua corectă a naşterii sale, ci 20 decembrie 1849: „Încă din 1848, Gheorghe Eminovici cumpără de la familia Petrino, căreia-i va rămâne dator timp de peste şapte ani, locul de la Ipoteşti, de lângă bisericuţa pe care o achiziţionase pentru sufletul ei Raluca, soţia căminarului, loc de taină şi spovedanie pentru ea.  Pentru a-şi spori veniturile, Gheorghe Eminovici închiriază mare parte din casele din Botoşani, păstrând-o doar pe cea de lângă Biserica Uspenia, şi se mută într-o casă veche de la Ipoteşti, unde putea locui doar vara.  Abia în 1850 începe noua casă, în care se va muta cu totul în 1851. . Având, astfel, în vedere circumstanţele acelei ierni, cât şi data botezului pruncului Mihail, 21 ianuarie 1850, precum şi condiţiile precare din casa veche de la Ipoteşti, fără încălzire, , Raluca Eminovici nu putea să nască decât la Botoşani, nu cu şase zile înainte de botez, adică pe 15 ianuarie 1850, ci pe 20 decembrie 1849, de Ignat, cum va spune însuşi poetul mai târziu.”

Concluziile lui Gellu Dorian sunt categorice: 1. „Din toate aceste presupuneri, unele fără acoperire, altele cu intenţii clare de speculaţie şi de arondare a lui Eminescu la acele locuri, doar Botoşanii şi Ipoteştii rămân în discuţie în ce priveşte locul naşterii lui Eminescu. Acest lucru rămâne doar la înţelegerea biografilor sau împătimiţilor de Eminescu…”; 2. „Mitrica Bisericii Uspenia, în care a fost botezat Eminescu, rămâne, din acest punct de vedere, singurul document oficial, iar aceasta nu se află la Ipoteşti, unde exista o bisericuţă, care iarna nu funcţiona, probabil, ci la Botoşani, unde cu siguranţă poetul s-a născut în data de 20 decembrie 1849, cum trebuie să-l credem pe poet…”.

În stilu-i caracteristic, Gellu Dorian a simţit nevoia să  vină şi în actualitate cu două săgeţi ironice, cu care, trebuie să menţionez, nu sunt de acord: 1. „Aşa cum vedem acum tot felul de opinii, de fixaţii mai exact, în ceea ce priveşte ultima poezie scrisă de poet, dar şi despre unii posibili copii ai poetului, din stirpea cărora curge sânge poeticesc prin venele unor botoşăneni nărăviţi la glorie şi din această postură”; 2. „…Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, un conglomerat de care se bucură tot felul de lume, numai memoria lui Eminescu nu cu adevărat. Astfel, o astfel de încetăţenire falsă a locului naşterii lui Eminescu a condus până la urmă, la situaţia de acum, când, de fapt, Botoşanii şi Ipoteştii, dimpreună, ar fi putut deveni Weimar-ul României, aşa cum germanii au gândit parcul din împrejurimi şi clădirea din centrul oraşului în care a locuit Goethe.  Însă la Botoşani, locul naşterii lui Eminescu, nu există un astfel de interes, care, în fond, ar arăta adevăratul respect faţă de cel mai mare poet al românilor, pentru că pe umerii acestor edili se află un haos asemănător cu cel ce se vede acum aici, la Ipoteşti şi Botoşani, loc care ar putea deveni una din importantele mize turistice ale României şi, în fond,un bun cultural naţional, important în menţinerea identităţii naţionale, pusă în pericol din toate unghiurile politicilor contemporane”.

„România literară” nr. 5 din 3 februarie 2023.  Nicolae Georgescu  publică articolul de istorie  literară „La o fotografie a lui Eminescu” (I).

Publicitate

Prima secvenţă a articolului („Eminescologie pe internet”) face referire la un articol al lui Ion Ionescu Bucovu publicat pe Academia.edu, cu referire la o fotografie a poetului din 1887, de la bolniţa Mănăstirii Neamţ. Nicolae Georgescu spune răspicat că acest articol „mă irită şi-mi suscită, în acelaşi timp, atenţia”. Sunt reluate câteva pasaje din Ionescu Bucovu care l-au  iritat: 1. „Se ştie că la Mănăstirea Neamţ Eminescu a fost internat între 9 noiembrie 1886 şi 9 aprilie 1887, fiind tratat rudimentar cu găleţi  de apă aruncate în cap, cu cufundări în putină şi cu bătăi cu frânghia udă”; 2. „Spitalul din pădure”, cum îl numeşte doctorul Panait Zosîn, care l-a tratat un timp pe Eminescu, era o bolniţă rudimentară care între timp s-a distrus, lăsând locul actualului edificiu”.  Despre doctorul Zosîn, precizează Nicolae Georgescu: „… a venit la bolniţa de la Neamţ în anul 1900, împreună cu soţia şi cu soacra sa, practicând amorul în trei, motivând că e liber cugetător, medic (era şi tânăr socialist), drept pentru care obştea sătească i-a intentat proces pentru imoralitate, el s-a apărat printr-o broşură unde-şi clamează dreptul la iubirea care-i place, dar a trebuit să părăsească locul învins de neiertătorii judecători. A văzut scriptele spitalului, a tăiat diagnosticul pus în dreptul lui Eminescu, scriind deasupra deliriun tremens –  şi-a descris procedurile medicale după mărturii de peste 15 ani din amintirile unui bătrân pacient care se aciuase aici şi pretindea că la cunoscut până şi pe Eminescu Textul lui s-a publicat în revista „Spitalul”, din Iaşi, publicaţie de prestigiu medical (patronată de A. D. Xenopol) şi de aceea este luat în considerare”. Continuă Nicolae Georgescu: „După ce că suntem, iată, o mână de iubitori ai lui Eminescu,, nu ne adăposteşte un institut, , o revistă, o instituţie culturală ori educativă – nici noi între noi nu ne citim, baremi ca să depăşim penibilul: cum să-l fi tratat Zosîn pe Eminescu?! E un martor mincinos – şi cu asta să-l ţinem cel puţin în suspiciuni. Ce bătăi cu frânghia udă ori băi cu apă rece (iarna!) – când omul acesta, despre Eminescu vorbesc, trimitea poezii la „Convorbiri literare!, protesta în ziare de la Bucureşti să nu se facă chete publice în numele său, primea oaspeţi şi se plimba prin pădurile din jur…”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Instituțiile de control primesc acces direct la proiectele europene aflate în derulare. Ce date pot urmări anchetatorii

Publicat

acum 10 ore

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, a anunțat că procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu proiectele europene în derulare, scrie alba24.ro.

Au fost semnate protocoalele de colaborare cu instituțiile de integritate.

”E oficial: am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, gestionată de ministerul pe care îl conduc.

Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică.

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor

Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată. Asta înseamnă anchete mai rapide, mai bine fundamentate și, mai ales, un control mai bun al banilor publici.

MySMIS este sistemul în care se regăsesc toate datele relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene: beneficiari, contracte, plăți, indicatori, stadiu de implementare.

De acum înainte, procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu aceste proiecte, fără intermedieri, fără întârzieri și fără opacitate administrativă”, a anunțat ministrul, pe Facebook.

Publicitate

Cooperare cu instituțiile naționale și europene de integritate

Ministrul precizează că statul cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

”Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni.

Cine lucrează corect va avea în continuare sprijinul statului; cine încearcă să fure va avea în față un stat care cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

Ca ministru, nu mă interesează doar câți bani absorbim, ci și cum îi folosim. De aceea am insistat ca MIPE să deschidă complet datele către instituțiile care au misiunea de a investiga frauda cu fonduri europene: EPPO, DNA și DLAF.

Aceasta este direcția pe care vreau să o consolidăm mai departe: mai multă transparență, mai mult control acolo unde este necesar și toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”, transmite Pîslaru.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de lebede care iernează pe malul Prutului, hrănite de localnici cu boabe de porumb

Publicat

acum 10 ore

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Zeci de lebede care iernează pe râul Prut sunt hrănite de localnici cu boabe de porumb, pentru a fi ajutate să depășească perioada de iarnă în care își găsesc mai greu de mâncare.

Păsările au fost observate pe malul Prutului, pe raza comunei Hudești, de niște muncitori dintr-o balastieră. Aceștia au sunat la Primărie, iar autoritățile locale au decis să hrănească lebedele cu cereale adunate de la fermieri.

‘Sâmbătă, am primit un telefon de la niște muncitori din balastieră că s-au adunat mai multe lebede, ceea ce nu a mai fost văzut până acum. Am apelat la fermierii din zonă. Oamenii au pregătit cerealele și am venit să le dăm mâncare’, a declarat viceprimarul comunei Hudești, Ciprian Gabriel Curcă, care este de profesie asistent veterinar.

Cel mai probabil, susțin specialiștii, cele aproape 40 de păsări au migrat din zonele mai reci ale continentului și s-au oprit pe Prut, unde au găsit un ochi de apă dezghețat.

‘Este posibil ca ele să vină din partea de nord pentru a ierna la noi. Probabil apa era dezghețată și de aceea stau acolo. E o situație impusă de frig’, a declarat directorul Direcției Județene de Mediu Botoșani, Paul Vieru.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Botoșani, Cristina Kashyap, atrage atenția că hrănirea păsărilor sălbatice trebuie făcută controlat, de către administratorii fondurilor de vânătoare. Potrivit acesteia, hrănirea haotică a lebedelor poate crea o dependență a acestora față de om, ceea ce nu este spre binele lor.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FRF vrea ca trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal

Publicat

acum 10 ore

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că își dorește ca trucarea de meciuri să fie incriminată de Codul Penal din România, după exemplul altor state.

‘În spatele trucărilor meciurilor de fotbal nu avem de cele mai multe ori niște decizii individuale ale unui jucător sau antrenor. Vorbim de o întreagă mafie, vorbim de aceleași rețele de infracționalitate pe care le întâlnim și în alte domenii precum traficul de persoane, traficul de droguri sau spălare de bani. Deci astea sunt rețelele din spate. Iar noi o dată ce am pornit acest război nu ne vom opri, pentru că mai presus de orice e integritatea jocului de fotbal. Și după primele cazuri cred că statul român ar trebui să modifice codul penal astfel încât trucarea de meciuri să fie incriminată în Codul Penal. Pentru că în momentul de față nu avem o asemenea prevedere. Sunt țări care și-au modificat codurile penale. Dacă s-ar modifica și la noi, inclusiv statului i-ar fi mult mai ușor să ne sprijine în acest efort comun de a apăra integritatea fotbalului’, a declarat Burleanu, la finalul ședinței Comitetului Executiv al FRF.

Oficialul FRF a precizat că în afara agentului FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan, suspendat pentru implicarea în pariuri, comisiile federației mai au și alte cazuri de jucători, arbitri și membri ai staffurilor tehnice ale unor echipe.

‘Pot să confirm că suntem în mijlocul audierilor și că avem jucători, arbitri și membrii ai staffurilor tehnice care sunt implicați în pariuri ilegale în fotbalul românesc în eșaloanele inferioare. Avem un parteneriat cu Poliția Română care funcționează perfect, dar și cu Procuratura, astfel că în perioada următoare ne așteptăm și la alte decizii din partea comisiilor FRF. În ce direcție, nu știm. În ceea ce privește cazul Sărmășan, vorbim de o decizie în primă instanță. Deci persoana în cauză are dreptul la recurs și apoi TAS. Însă mesajul nostru e foarte ferm: integritatea jocului de fotbal este cel mai important aspect. Și nu vom abdica de la el, indiferent despre cine este vorba’, a afirmat Răzvan Burleanu.

Agentul FIFA Cătălin-Viorel Sărmășan a fost sancționat, la finalul lunii ianuarie, de Comisia de Disciplină și Etică a Federației Române de Fotbal, ”cu măsura interzicerii oricărei activități legale de fotbal pentru un an și cu o penalitate sportivă de 150.000 lei” pentru implicarea sa în pariuri.

Printre jucătorii manageriați de Sărmășan se numără Cătălin Cîrjan (Dinamo), Zoran Mitrov (FC Botoșani), Dennis Politic (FCSB), Omar El Sawy (Universitatea Cluj), David Miculescu (FCSB), Andrei Gheorghiță (Universitatea Cluj), Vlad Rafailă (Betis Sevilla) etc.
AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Sfântă Liturghie arhierească și sfințirea casei praznicale, în Parohia „Sfânta Cuvioasa Parascheva” Brăești

Publicat

acum 11 ore

luni, 09.02.2026

de

Publicitate

Ziua de duminică, 8 februarie a.c., a fost pentru sufletele credincioșilor din Brăești o adevărată revărsare de har și bucurie duhovnicească. Cu inimile pline de recunoștință, au avut binecuvântarea de a participa la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârșită cu aleasă evlavie de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Atmosfera de rugăciune, pace și comuniune a transformat acest ceas liturgic într-un prilej de înălțare sufletească și de întărire în credință.

Un moment de profundă emoție l-a constituit citirea Sfintei Evanghelii despre Fiul Risipitor, una dintre cele mai grăitoare mărturii despre iubirea nemărginită a lui Dumnezeu față de omul căzut. Fiul cel mai mic, orbit de dorința unei libertăți fără responsabilitate, își cere partea de avere și se îndepărtează de casa părintească, risipind totul într-o viață lipsită de sens. Ajuns în lipsuri și umilință, flămând nu doar de pâine, ci mai ales de dragoste, își vine în sine și hotărăște să se întoarcă la tatăl său cu smerenie, spunând: „Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.”

În predica sa plină de lumină și învățăminte duhovnicești, Preasfințitul Părinte Nichifor a subliniat tocmai această atitudine a fiului: conștientizarea greșelii, pocăința sinceră și lepădarea oricărei pretenții. Nu dorința de a-și recăpăta statutul l-a mântuit, ci smerenia inimii. Iar această coborâre lăuntrică l-a ridicat, deoarece tatăl, simbol al iubirii dumnezeiești, aleargă înaintea lui, îl îmbrățișează și îl primește nu ca slugă, ci din nou ca fiu, redându-i demnitatea pierdută.

Continuând tâlcuirea pildei, ierarhul a adus în atenție și atitudinea fiului celui mare, care, deși a rămas mereu în casa părintească, nu a reușit să pătrundă taina milei și a bucuriei pentru întoarcerea fratelui său. Mâhnirea și gelozia acestuia primesc însă un răspuns plin de blândețe din partea tatălui: „Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt.” Este o chemare la depășirea judecății și la trăirea bucuriei împreună, căci adevărata dreptate în Împărăția lui Dumnezeu este iubirea care vindecă și nu condamnă. Concluzia pildei rămâne limpede și mereu actuală: Dumnezeu nu pierde pe nimeni, ci îl așteaptă pe fiecare cu brațele deschise, iar pocăința sinceră redeschide ușa casei părintești.

Slujba a fost înfrumusețată în mod deosebit de grupul de coriști din Botoșani, coordonat cu profesionalism și dăruire de domnul profesor Laurențiu Palade. Răspunsurile liturgice și cântările interpretate în timpul chinonicului au fost un adevărat balsam pentru sufletele credincioșilor, aducând liniște, emoție și lacrimi de bucurie în inimile celor prezenți.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, bucuria a fost desăvârșită prin sfințirea noii case praznicale, un spațiu menit întăririi comuniunii, dragostei frățești și vieții comunității parohiale.

Publicitate

La final, aducem mulțumire pentru frumusețea acestei zile binecuvântate, pentru harul revărsat peste noi și pentru dragostea și jertfelnicia părintelui Gabriel față de Sfânta Biserică și față de enoriașii pe care îi păstorește cu grijă, pentru atenția față de nevoile comunității și pentru toate darurile oferite nouă cu milostivire de Preabunul și Înduratul Dumnezeu.

„Mulțumim tuturor donatorilor, ostenitorilor și binefăcătorilor care au sprijinit realizarea acestui edificiu și, în mod deosebit, celor care au primit distincții și diplome de vrednicie”, a transmis prof. Răileanu Alina.

Au primit Crucea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv:

Puiu Aurora

Puiu Maria

Constantin Bogdan-Ștefan

Au primit diplome de vrednicie:

Presb. Biță Mariana

Nistor Adrian

Bursuc Constantin

Răileanu Alina

Străchinescu Romin-Alexandru

Pomîrleanu Lenuța

Gheorghiu Constantin

Fie ca această zi binecuvântată să rămână scrisă nu doar în amintirea noastră, ci mai ales în inimile noastre, ca o chemare neîncetată la pocăință, la iubire și la întoarcere sinceră la lumina Preasfintei Treimi, sub ocrotirea Maicii Domnului și cu mijlocirea Sfintei Cuvioase Parascheva.

Prof. Răileanu Alina

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending