Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (113)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 4 din 27 ianuarie 2023. Gellu Dorian publică  articolul de istorie literară „Unde s-a născut Eminescu”. De o vreme, „România literară” se preocupă de ziua de naştere a lui Eminescu. În noiembrie 2022 publică un articol semnat de Jean Dumitraşcu. Acesta încerca să demonstreze  că foarte uşor s-a reţinut ca oficială data naşterii lui Eminescu drept 15 ianuarie 1850 şi că, în realitate Eminescu s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849.  În „România literară” nr. 4 din 2023 , Gellu Dorian revine, punctând pe aceeaşi problematică. Trebuie să recunoaştem că articolul urmează o logică, un fir roşu credibil care poate produce o îndoială în mintea cititorului în ceea ce priveşte  data naşterii poetului ca fiind 15 ianuarie 1850. În primul rând explică imposibilitatea de a se fi născut la Joldeşti, Sarafineşti sau Călineşti-Cuparencu: „Cum bunicii lui Eminescu se trăgeau, cei de pe mamă din Joldeşti şi Sarafineşti, judeţul Botoşani, iar cei dinspre tată din Călineştii lui Cuparencu, judeţul Suceava, evident că, maternităţi nefiind pe acele vremuri, pruncul Eminescu ar fi putut veni pe lume, sub ochii unor moaşe, fie la Joldeşti sau Sarafineşti, fie la Călineşti-Cuparencu. Însă cum ştim că de la Joldeşti, Gheorghe Eminovici, un boieraş la curtea domnească de la Iaşi, o luase pe Raluca Iuraşcu cu o dotă frumoasă, cu case în centrul Botoşanilor, unde erau alte condiţii şi moaşe mai pricepute, nevasta, care-i mai născuse în acele case câţiva copii nu putea naşte decât acolo, în buricul târgului, în nici un caz pe malul Siretului, la Joldeşti, la conacul lui Vasile Iuraşcu, într-o iarnă friguroasă, nici la Călineşti-Cuparencu, unde acesta nu mai avea pe nimeni. Prin urmare, logica simplă şi prioritară în această privinţă este că Eminescu s-a născut la Botoşani, în casa de lângă Biserica Uspenia, una din şirul de case cumpărate din dota dată de Vasile Iuraşcu, încă din 1842, pe care le păstrează până în 1855, când le vinde pentru a-şi achita datoriile la bănci şi cămătari.”

Citește și: MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (112)

Gellu Dorian  îşi continuă demonstraţia valabilităţii ipotezelor sale şi pe concluzia că Eminescu nu se putea naşte nici la Ipoteşti. Mai mult, nici 15 ianuarie 1850 n-ar fi ziua corectă a naşterii sale, ci 20 decembrie 1849: „Încă din 1848, Gheorghe Eminovici cumpără de la familia Petrino, căreia-i va rămâne dator timp de peste şapte ani, locul de la Ipoteşti, de lângă bisericuţa pe care o achiziţionase pentru sufletul ei Raluca, soţia căminarului, loc de taină şi spovedanie pentru ea.  Pentru a-şi spori veniturile, Gheorghe Eminovici închiriază mare parte din casele din Botoşani, păstrând-o doar pe cea de lângă Biserica Uspenia, şi se mută într-o casă veche de la Ipoteşti, unde putea locui doar vara.  Abia în 1850 începe noua casă, în care se va muta cu totul în 1851. . Având, astfel, în vedere circumstanţele acelei ierni, cât şi data botezului pruncului Mihail, 21 ianuarie 1850, precum şi condiţiile precare din casa veche de la Ipoteşti, fără încălzire, , Raluca Eminovici nu putea să nască decât la Botoşani, nu cu şase zile înainte de botez, adică pe 15 ianuarie 1850, ci pe 20 decembrie 1849, de Ignat, cum va spune însuşi poetul mai târziu.”

Concluziile lui Gellu Dorian sunt categorice: 1. „Din toate aceste presupuneri, unele fără acoperire, altele cu intenţii clare de speculaţie şi de arondare a lui Eminescu la acele locuri, doar Botoşanii şi Ipoteştii rămân în discuţie în ce priveşte locul naşterii lui Eminescu. Acest lucru rămâne doar la înţelegerea biografilor sau împătimiţilor de Eminescu…”; 2. „Mitrica Bisericii Uspenia, în care a fost botezat Eminescu, rămâne, din acest punct de vedere, singurul document oficial, iar aceasta nu se află la Ipoteşti, unde exista o bisericuţă, care iarna nu funcţiona, probabil, ci la Botoşani, unde cu siguranţă poetul s-a născut în data de 20 decembrie 1849, cum trebuie să-l credem pe poet…”.

În stilu-i caracteristic, Gellu Dorian a simţit nevoia să  vină şi în actualitate cu două săgeţi ironice, cu care, trebuie să menţionez, nu sunt de acord: 1. „Aşa cum vedem acum tot felul de opinii, de fixaţii mai exact, în ceea ce priveşte ultima poezie scrisă de poet, dar şi despre unii posibili copii ai poetului, din stirpea cărora curge sânge poeticesc prin venele unor botoşăneni nărăviţi la glorie şi din această postură”; 2. „…Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, un conglomerat de care se bucură tot felul de lume, numai memoria lui Eminescu nu cu adevărat. Astfel, o astfel de încetăţenire falsă a locului naşterii lui Eminescu a condus până la urmă, la situaţia de acum, când, de fapt, Botoşanii şi Ipoteştii, dimpreună, ar fi putut deveni Weimar-ul României, aşa cum germanii au gândit parcul din împrejurimi şi clădirea din centrul oraşului în care a locuit Goethe.  Însă la Botoşani, locul naşterii lui Eminescu, nu există un astfel de interes, care, în fond, ar arăta adevăratul respect faţă de cel mai mare poet al românilor, pentru că pe umerii acestor edili se află un haos asemănător cu cel ce se vede acum aici, la Ipoteşti şi Botoşani, loc care ar putea deveni una din importantele mize turistice ale României şi, în fond,un bun cultural naţional, important în menţinerea identităţii naţionale, pusă în pericol din toate unghiurile politicilor contemporane”.

„România literară” nr. 5 din 3 februarie 2023.  Nicolae Georgescu  publică articolul de istorie  literară „La o fotografie a lui Eminescu” (I).

Publicitate

Prima secvenţă a articolului („Eminescologie pe internet”) face referire la un articol al lui Ion Ionescu Bucovu publicat pe Academia.edu, cu referire la o fotografie a poetului din 1887, de la bolniţa Mănăstirii Neamţ. Nicolae Georgescu spune răspicat că acest articol „mă irită şi-mi suscită, în acelaşi timp, atenţia”. Sunt reluate câteva pasaje din Ionescu Bucovu care l-au  iritat: 1. „Se ştie că la Mănăstirea Neamţ Eminescu a fost internat între 9 noiembrie 1886 şi 9 aprilie 1887, fiind tratat rudimentar cu găleţi  de apă aruncate în cap, cu cufundări în putină şi cu bătăi cu frânghia udă”; 2. „Spitalul din pădure”, cum îl numeşte doctorul Panait Zosîn, care l-a tratat un timp pe Eminescu, era o bolniţă rudimentară care între timp s-a distrus, lăsând locul actualului edificiu”.  Despre doctorul Zosîn, precizează Nicolae Georgescu: „… a venit la bolniţa de la Neamţ în anul 1900, împreună cu soţia şi cu soacra sa, practicând amorul în trei, motivând că e liber cugetător, medic (era şi tânăr socialist), drept pentru care obştea sătească i-a intentat proces pentru imoralitate, el s-a apărat printr-o broşură unde-şi clamează dreptul la iubirea care-i place, dar a trebuit să părăsească locul învins de neiertătorii judecători. A văzut scriptele spitalului, a tăiat diagnosticul pus în dreptul lui Eminescu, scriind deasupra deliriun tremens –  şi-a descris procedurile medicale după mărturii de peste 15 ani din amintirile unui bătrân pacient care se aciuase aici şi pretindea că la cunoscut până şi pe Eminescu Textul lui s-a publicat în revista „Spitalul”, din Iaşi, publicaţie de prestigiu medical (patronată de A. D. Xenopol) şi de aceea este luat în considerare”. Continuă Nicolae Georgescu: „După ce că suntem, iată, o mână de iubitori ai lui Eminescu,, nu ne adăposteşte un institut, , o revistă, o instituţie culturală ori educativă – nici noi între noi nu ne citim, baremi ca să depăşim penibilul: cum să-l fi tratat Zosîn pe Eminescu?! E un martor mincinos – şi cu asta să-l ţinem cel puţin în suspiciuni. Ce bătăi cu frânghia udă ori băi cu apă rece (iarna!) – când omul acesta, despre Eminescu vorbesc, trimitea poezii la „Convorbiri literare!, protesta în ziare de la Bucureşti să nu se facă chete publice în numele său, primea oaspeţi şi se plimba prin pădurile din jur…”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

acum 7 ore

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

acum 8 ore

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

acum 9 ore

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate

  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

acum 9 ore

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending