Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (110)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Teofil Vâlcu. Începutul sfârşitului. În seara zilei de 24 februarie 1989, în timp ce juca  rolul lui Mihai Gruia din „Sfânta Sfintelor” de Ion Druţă, partener fiindu-i Dionisie Vitcu, alt botoşănean remarcabil, a suferit un accident cerebral, moment în care a rămas fără vedere. Val Condurache îşi aduce bine aminte cele povestite de Dionisie Vitcu: „Vâlcu a simţit o durere cumplită la tâmple, s-a clătinat şi câteva secunde a rămas neclintit în decor. Probabil că dacă s-ar fi oprit atunci, oprind spectacolul, Teofil Vâlcu ar fi fost în viaţă şi astăzi. Marele lui respect pentru teatru şi pentru spectator l-au făcut să continue, deşi în ochiul lui explodase o crizantemă”. Revenindu-şi, încă venea la teatru, având momente când nu se simţea în apele lui.

Citește și: MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (109)

Vederea i-a dispărut încet – încet, a fost operat la Cluj, dar  nu i-a mai revenit niciodată. Devenind purtătorul unei drame personale, lipsa vederii, Teofil Vâlcu era tot mai încrezător în lumină astfel că, deşi orb, s-a întors pe scenă, caz unic în istoria teatrului.  Ultimul rol jucat, Oedip din „Oedip la Colona”, interpretat în 1992, este un rol de două ori dramatic: întâi prin destinul personajului interpretat, apoi prin destinul actorului care şi-a pierdut vederea, pentru că, după cum se ştie, Oedip era un rătăcitor rege orb. Spune Val Condurache: „Primitiv ca natură, Teofil Vâlcu întrupa, într-o singură zi, nimicnicia şi măreţia omenească, pentru că ACTORUL, ca şi POETUL, are privirea ingenuă, de parcă ar orbi în fiecare clipă”. Ştefan Oprea, un apropiat al actorului, deşi era convins că Teofil Vâlcu a orbit, scria  că de fapt „refuză să ne privească în ochi, pentru că a dorit prea intens să ne privească în suflet şi să ne trăiască pe fiecare aşa cum şi-a trăit sutele de personaje din care se compune şi peste care domină urieşeşte fiinţa lui, în aceeaşi măsură concentrată şi devastată de toamna vieţii”.

Teofil Vâlcu era de un optimim incurabil şi tot timpul credea că se va face  sănătos şi va vedea din nou. Îi spunea lui Ştefan Oprea: „În rest, dragă Fănică, trăiesc cu speranţa că într-o zi voi vedea din nou. Sunt puternic, sunt optimist. Nu ştiu cât o să mă ţină, dar deocamdată rezist şi sper. „Dum spiro, spero”, ne-a învăţat Cicero.”

Teofil Vâlcu. Sfîrşitul. După rolul lui Oedip, a avut loc un alt atac cerebral, urmat de o ţintuire la pat de aproape şase luni. Doctorii erau tot mai categorici în ceea ce priveşte viaţa lui Teofil Vâlcu: “un an, doi, dar nicio speranţă de însănătoşire totală sau revenire pe scenă”. Cei apropiaţi lui ştiau acest adevăr pe care nu i-l spuneau. Val Condurache, care îl vizita foarte des, îşi aminteşte: “Într-o după amiază mi-a povestit cum a urcat într-un avion pe uşa din spate şi a coborât şi a pe uşa din faţă. Umbra visului în care trăia începuse să se întindă şi asupra realului”. Peste aproape un an, acelaşi Val Condurache îşi aminteşte: “Era într-o vineri la prânz. Semnele pe care le primisem în cursul dimineţii erau descurajante, dar în martie 1993, Teofil Vâlcu mai trecuse, încă o data, pe lângă moarte, o vizitase, făcuse cunoştinţă cu ea.  Şi atunci venise preotul pentru ultima împărtăşanie. Şi totuşi viaţa biruise moartea care se instalase parcă pentru totdeauna. Când am ajuns acasă la locuinţa lui, Teofil Vâlcu murise de un sfert de oră, era cald. De data aceasta moartea  nu a mai putut fi păcălită”.

Publicitate

Teofil Vâlcu moare la 1 octombrie 1993 la Iaşi. A fost înmormântat la cimitirul “Eternitatea” din aceeaşi localitate. Uniunea Teatrală din România – UNITER dă titlul necrologului astfel: “Teofil Vâlcu – s-a prăbuşit un stejar”.

Teofil Vâlcu. Ultimul patriarh. Val Condurache e categoric: „Aşa cum şi în alte meserii au dispărut meşterii mari, pe lângă care cresc ucenici, şi din teatru au dispărut maeştrii”. La Iaşi, după George Popovici sau după Teofil Vâlcu, spune acelaşi Val Condurache, nu a mai apărut nici un patriarh, fiindcă „patriarhul nu este niciodată un dictator, el te sperie cu marea lui blândeţe” sau „un patriarh se naşte, nu se imită”. Ştefan Oprea îşi aminteşte cum, prin Iaşi „dacă ziceai „Conu Mihai”, toată lumea – chiar şi de pe cea mai îndepărtată străduţă de cartier – ştia că e vorba de Sadoveanu. Mai încoace, dacă ziceai „Conu Miluţă”, şi-n miezul  nopţii primeai semn că interpretul Chiriţei se află în inimile tuturor. A venit rândul lui „Teo” sau „Măria Sa” şi toată lumea ştia că e vorba de Teofil Vâlcu”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Apă cu porția în Ajunul Crăciunului la Dorohoi. Va fi întreruptă pe timp de noapte între 22:00-06:00

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani a anunțat că începând cu data de 22 decembrie 2024, până  la data de 24 decembrie 2024, furnizarea apei potabile va fi întreruptă pe timp de noapte, în intervalul orar 22:00-06:00, din cauza consumului ridicat înregistrat în ultimele zile, către consumatorii situați în zona medie și de înaltă a municipiul Dorohoi, respectiv către zona de case  și localitățile limitrofe (Broscăuți și  Șendriceni).

Decizia a fost luată din motive ce țin de eficientizarea operării sistemului de alimentare cu apă, respectiv din cauza capacității limitate a conductelor de transport, pentru menținerea unor valori minime necesare ale parametrilor hidraulici (nivelul apei în rezervoare, presiuni) ai sistemului de alimentare cu apă Leorda-Dorohoi.

În vederea eventualelor efecte negative cauzate de lipsa apei, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani recomandă utilizatorilor afectați să-și creeze minime rezerve de apă pentru perioada de întrerupere.

“Vă mulțumim pentru înțelegere și ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente!”, a transmis Nova Apaserv S.A. Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Aproape au căzut de acord: Crin Antonescu, candidatul favorit al coaliției PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidențiale

Publicat

Publicitate

Fostul președinte al Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a fost ales ca opțiune comună de către liderii coaliției PSD-PNL-UDMR pentru a candida la alegerile prezidențiale, conform președintelui PSD, Marcel Ciolacu, citat de Antena 3 CNN.

Fost lider al PNL, Crin Antonescu s-a retras în ultimii ani din prim-planul scenei politice.Crin Antonescu a revenit în viaţa publică înainte de alegerile prezidențiale din acest an. În 2017, el declarat că nu se mai întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”, potrivit Agerpres.

Un mai târziu, fostul preşedinte al liberalilor a anunţat că şi-a depus documentele pentru a intra pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 2019.

Crin Antonescu a participat sâmbătă, 21 decembrie, la o parte din discuțiile din coaliție, de la Guvern și a acceptat candidatura, susțin sursele Antena 3 CNN.

Cel mai probabil, Marcel Ciolacu va fi premier și, spun sursele politice, există acordul ca, dacă Crin Antonescu va câștiga prezidențialele, acesta să nu ceară schimbarea lui.

Președinta USR, Elena Lasconi, susține că fostul lider al PNL Crin Antonescu poate fi o variantă bună pentru a candida la alegerile prezidenţiale, dacă „se fac măsurători și are potențial de creștere”.

Publicitate

În același timp, liderii PNL, reuniți duminică în ședința Biroului Politic Național, au aprobat formarea coaliției guvernamentale cu PSD și UDMR, precum și premier de la PSD. Conducerea PNL a aprobat și programul de guvernare.

„Am primit un mandat să închidem negocierile în așa fel ca premierul să fie propus de PSD, iar ministerele să revină conform ponderii fiecărui partid. Programul de guvernare se va închide în totalitate în această după-amiază, la fel și ministerele. Urmează ca diseară să avem un BPN care să valideze tot pachetul.

Al doilea mandat a fost pentru susținerea unui candidat comun la prezidențiale”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit surselor G4media, liberalii au votat o rezoluție pentru organizarea alegerilor prezidențiale în luna martie. Decizia finală va fi luată însă de guvernul de coaliție.

Președintele Klaus Iohannis i-a invitat duminică la consultări pe preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, de la ora 12:00 vor avea loc discuţiile cu Partidul Social Democrat (PSD); Partidul Naţional Liberal (PNL); Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Citeste mai mult

Cultura

VIDEO: Mii de oameni la PARADA Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” de la Botoșani

Publicat

Publicitate

Mii de botoșăneni au participat astăzi la Botoșani la parada tradițiilor populare de la cea de-a XLIX-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”.

Organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale de la Botoșani, evenimentul a fost dedicat păstrării și promovării tradițiilor de iarnă de la Botoșani, iar sutele de participanți s-au bucurat de costumele și tradițiile populare din zona noastră.

Parada s-a desfășurat pe ruta Primăria Municipiului Botoșani – Str. Cuza Vodă – Casa Sindicatelor – Liceul „A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Națională – Direcția Muncii – Hotel Rapsodia – Str. Cuza Vodă, iar cele 36 de formații cu peste 1200 de participanți s-au bucurat de o primire incredibil de frumoasă.

Iată și câteva imagini de la această paradă extraordinară:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

22 decembrie: Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii

Publicat

Publicitate

Românii marchează astăzi Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, o zi care este sărbătorită în fiecare an la data de 22 decembrie și care reamintește de sacrificiul a peste 800 de tineri pentru câștigarea libertății.

Prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea Legii nr. 258/2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertăţii României, ziua de 22 decembrie a fost declarată ”Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, potrivit https://www.cdep.ro/.

Senatorii au adoptat la 14 iunie 2011 propunerea legislativă prin care ziua de 22 decembrie este declarată Ziua Victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii. Propunerea iniţiată de deputaţi şi senatori, aparţinând grupurilor parlamentare ale PDL, PSD, PNL şi minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost aprobată de Senat cu 96 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi şase abţineri. Iniţiatorii au susţinut în expunerea de motive a propunerii legislative că este necesară promovarea, în mentalul colectiv, a importanţei zilei de 22 decembrie, ca dată ce a marcat începutul democraţiei în România. Senatul a fost prima Cameră legislativă sesizată în cazul acestei propuneri.

Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 are ca titlu ”Lege privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, iar Articolul 1 are următorul cuprins: „Art. 1 – Se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.”. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit https://www.cdep.ro/.

Decretul nr. 948 din 6 decembrie 2011 privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 258/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 12 decembrie 2011.

* * *

Publicitate

Începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu a fost ziua de 16 decembrie 1989. Revoluţia de la Timişoara, care a cuprins evenimentele din intervalul 16-20 decembrie 1989, a iniţiat procesul de dărâmare a totalitarismului din România, după cum precizează politologul Vladimir Tismăneanu în lucrarea „Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009).

„A fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, subliniază Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

* * *

La 16 decembrie 1989, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


În scurt timp, Piaţa Maria este ocupată de câteva sute de persoane, care scandează „Libertate”, „Dreptate” şi care cântă „Deşteaptă-te, române!”. Coloanele de manifestanţi se îndreaptă spre Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român (PCR). Sunt mobilizate forţele de ordine ale Ministerului de Interne, ale Miliţiei, armata, gărzile patriotice, pompierii. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi de apă, gaze lacrimogene. Au loc ciocniri violente între demonstranţi şi forţele de ordine. Se operează arestări.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă „Jos cu Ceauşescu!”. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare; manifestanţilor li se alătură muncitori din fabrici şi uzine. Se scandează: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Nu vă fie frică!”. Comitetul judeţean al PCR este luat cu „asalt” de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.

 

 

La 17 decembrie 1989 muncitori, locuitori şi studenţi din Timişoara se îndreaptă spre Piaţa Operei rostind îndemnuri la acţiune împotriva dictaturii comuniste.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


Din dispoziţia lui Nicolae Ceauşescu, sunt trimişi la Timişoara, în ajutorul conducerii locale a judeţului: generalul Velicu Mihalea, adjunct al şefului Direcţiei de Contrainformaţii din Departamentul Securităţii Statului (DSS), colonelul Filip Teodorescu de la Direcţia a III-a Contraspionaj din DSS şi alţi ofiţeri superiori. Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR, este numit comandant unic pentru Timişoara. El se deplasează la Timişoara, însoţit de generalii Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chiţac, Florea Comşa, colonelul Gheorghe Radu ş.a., în vederea coordonării acţiunilor represive. La miezul nopţii, forţele de ordine deschid focul asupra manifestanţilor; sunt ucişi şi răniţi copii, tineri, femei şi bătrâni. Peste 20.000 de membri ai „gărzilor patriotice” din Dolj şi Râmnicu Vâlcea sunt trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara; înarmaţi cu bastoane, ei aveau misiunea să ajute la dispersarea manifestanţilor. Acţiunea eşuează. O parte a celor trimişi fraternizează cu timişorenii, o altă parte este oprită pe drum şi face cale întoarsă.

 

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; intervenţia forţelor de ordine împotriva demonstranţilor, 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, ameninţă liderul comunist. În toate întreprinderile şi instituţiile din ţară se face de gardă 24 de ore din 24 de ore, se întăresc măsurile de pază şi securitate, atmosfera devenind foarte încărcată, dacă nu explozivă. Pe străzi circulă patrule formate dintr-un miliţian, un militar în termen şi un membru al gărzilor patriotice.

În Timişoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”. Ei cântă colinde, iar alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: „Armata e cu noi!”.

Un număr de peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, sunt incinerate la crematoriul „Cenuşa”.

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei, Petre Moţ, revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Mulţimea scandează: „Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!”, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”.

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


Sediul Comitetului judeţean al PCR este înconjurat de muncitori. În încercarea de a rezolva criza, liderii comunişti Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu se întâlnesc cu o delegaţie a manifestanţilor. Emisarii lui Ceauşescu, îngroziţi de revendicările manifestanţilor (demisia lui Ceauşescu şi a guvernului), se reîntorc în grabă la Bucureşti.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Totodată, Ceauşescu dă vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

Presa controlată de guvern nu a dat nicio relatare a evenimentelor de la Timişoara, acestea fiind cunoscute însă pe larg prin emisiunile în limba română ale principalelor posturi de radio occidentale, precum şi prin emisiunile de la Budapesta şi Belgrad.

La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Comitetul municipal de partid anunţă organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending