Connect with us
Publicitate

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (105)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Teofil Vâlcu. Student la Cluj. Îşi aminteşte Teofil Vâlcu: 1. „Am fost în aceeaşi cameră cu Geo Nuţescu, Aurel Giurumia, Nicolae Spadercă, George Miclea, Victor Bucurescu, Marin Aurelian, Ion Tudorică şi Emil Bârlădeanu”; 2. „Şansa mea, a noastră, a fost de a avea profesori, pedagogi, oameni de o aleasă ţinută morală şi profesională: Ştefan Braborescu, Maria Cupcea, Şerban Iamandi. Cu toţii ne-u turnat în suflete flacăra vie a artei”; 3. „Am fost împărţiţi între „casa mică” a teatrului din Institut şi „casa mare” a Naţionalului, unde am ucenicit din primul an”.

Teofil Vâlcu recunoaşte că Institutul din Cluj l-a învăţat disciplina, seriozitatea, respectul şi dragostea pentru sufletul omenesc. Actorul povesteşte undeva cum a fost cu admiterea la Facultatea de Teatru. Redăm povestea în forma dată de Ina Baras: „La 20 august 1950 s-a căsătorit sora mai mare a actorului. Fireşte, n-a lipsit de la ceremonie.  Prietenul său, actorul Geo Nuţescu, însoţit de un alt amic, a plecat la Bucureşti, la cursurile de pregătire pentru Institutul de Artă Teatrală. De acolo, Geo i-a trimis lui Teo un răvaş: „Vino cu noi la Cluj. Fulger. Masa şi cazarea asigurate.” Cum a primit mesajul, aşa cum se afla, în tenişi şi în trening, Teo a sărit în primul tren şi a plecat la Cluj. E uşor de ghicit finalul”:

Publicitate

Citește și MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (104)

Teofil Vâlcu. La Teatrul din Cluj.  Rămânerea la Cluj, până în 1959, a fost determinată de profesorul Ştefan Braborescu.  La 25 de ani i se încredinţează rolul Agamemnon în “Hecuba” de Euripide, în care joacă alături de marea tragediană Magda Tâlvan şi numele de rezonanţă Ion Tâlvan. La Teatrul din Cluj, în 1950, în afară de cei trei amintiţi, mai erau: Viorica Dimitriu, Silvia Ghelan, Ligia Moga,  Ileana Ploscaru, Anişoara Potoroacă, Gil Potoroacă, Toma Dimitriu, George Aurelian, Doina şi Dorel Urlăţeanu, Gogu Gherasim şi Octavian Cozmuţa. Teofil Vâlcu a avut parte la Cluj de o atmosferă teatrală dominată de emulaţie. Profesionalitatea şi rigoarea colectivului teatral clujean erau determinate de autoritatea regizorală a Mariettei Sadova.

La Cluj, Teofil Vâlcu va juca printre altele: Vedernikov din “Ani de pribegie” de Arbuzov, Răzvan din “Răzvan şi Vidra” de Haşdeu,  Esop din “Vulpea şi strugurii” de Figueiredo sau Satin din “Azilul de noapte” de Gorki.

Teofil Vâlcu. Omul. I s-a spus “balaur bland, cu sute de capete”. Lumea nu prea îşi aminteşte întâmplări vesele despre/cu el, pentru că trata totul la modul cel mai serios. Val Condurache evoca adesea “pofta de viaţă pe care n-a mai întâlnit-o decât la câţiva oameni”. Tot Val Condurache adaugă: “Actorul şi omul cântau pe toată claviatura: măreţ şi umil, tulbure ca sângele şi senin ca lacrima, bolborosind ca un vulcan şi luminos ca Apollo”. Ştefan Oprea, un bun cunoscîtor a activităţii teatrale ieşene scria: “Şi el şi Doamna Ani sunt oameni deschişi şi bucuroşi întotdeauna de oaspeţi”. Despre apartamentul soţilor Vâlcu, “un adevărat cuib al familiei”, Ştefan Oprea mai spunea că e “şi un fel de sanctuar al Thaliei”. Continuă Ştefan Oprea: “Omul acesta, aparent dur, cu vocea puternică şi fizic de răzes, e un copil duios şi bun căruia vocea i se moaie şi noduri i se aşează în gât, când vorbeşte despre cei dragi din familia lui şi despre cei dragi din teatru”.

Publicitate

Dispărând Teofil Vâlcu, s-a putut constata că a dispărut un OM, un “uriaş” al scenei ieşene despre care Val Condurache scria: “Şi a dispărut, pentru că nimeni din cei în viaţă nu are statura lui. Nu vorbesc de talent şi nici de măiestrie, ci de o sumă de date care fac dintr-un om mai mult decât un actor”.

Când a orbit, Teofil Vâlcu avea un tremur în voce.  Spunea Ştefan Oprea: “Tremurul din voce  nu-mi pare un semn de slăbiciune, ci de extraordinar optimism”.  Teofil Vâlcu spunea mereu că “nimic nu se compară cu revenirea acasă, în fotoliul drag, şi discuţiile lungi cu soţia, Doamna Ani, adevărata lui dragoste”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul de la Bistriţa Vâlcii

Publicat

Publicitate

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 780 într-o familie înstărită şi deosebit de evlavioasa. A mers la şcoală încă de mic străduindu-se să acumuleze cât mai multă învăţătura. În acelaşi timp dovedeşte o mare atracţie către Biserică. Când a ajuns la vârsta căsătoriei, părinţii au hotărât să-l însoare, dar el simţind chemarea Duhului, a fugit lepădându-se de cele lumeşti.

A mers într-o aşezare monahală din Decapole, unde era egumen Simeon, un unchi din partea mamei. Aici a rămas timp de 14 ani, avându-l pe acesta părinte duhovnicesc. Dorul către frumuseţile pustiei l-a îndemnat să se retragă singur într-o peşteră şi să se nevoiască. De aici, „îmbunătăţitul sihastru”, pentru a lua apărarea sfintelor icoane, face mai multe călătorii în Asia şi la Constantinopol. Pleacă apoi la Roma, străbătând totodată şi alte oraşe din Apus. Peste tot Sfântul Grigorie ia apărarea cinstitorilor sfintelor icoane şi vine în ajutorul semenilor săi bolnavi şi necăjiţi, vindecându-i, mângâindu-i, iar pe alţii întorcându-i la Hristos.

Se întoarce în Răsărit aşezându-se la Tesalonic, unde devine în scurt timp foarte cunoscut, datorită darului primit de la Dumnezeu de a prezice viitorul şi datorită puterii asupra demonilor. Tot aici primeşte sfântul şi Taina Preoţiei. Către sfârşitul vieţuirii pământeşti, Dumnezeu i-a dat o boală grea. A trecut la cele veşnice în ziua de 20 noiembrie 842. În scurt timp mormântul său devine foarte cunoscut, datorită minunatelor vindecări ale celor ce veneau cu credinţă şi se rugau sfântului.

Publicitate

Moaştele sale au fost duse apoi în Constantinopol, unde au rămas pâna în jurul anului 1453, când oraşul a fost cucerit de turci. Spre sfârşitul secolului al XV-lea, banul Barbu Craiovescu, „cu multă cheltuială” a cumpărat sfintele odoare şi le-a adus în Oltenia, aşezându-le în Manastirea Bistriţa, ctitoria familiei sale şi locul unde el însuşi s-a călugărit, sub numele de Pahomie. De-a lungul secolelor creştinii au arătat o cinste deosebită moaştelor sfântului, venind cu evlavie şi închinându-se lor.

Chiar dacă, încă de la aducerea în ţară a moaştelor sale, Grigorie a fost cinstit de către locuitorii Olteniei ca sfânt, abia la 28 februarie 1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului său în toată Biserica noastră. De atunci el este prăznuit

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending