Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (104)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Teofil Vâlcu. Despre jocul actorului. Teofil Vâlcu a jucat roluri de vârf din piese intrate în patrimoniul culturii naţionale şi universale. A pus în rolurile jucate rigoare şi vibraţie. Fiecare rol avea o linie personală, de neconfundat. S-a dovedit a fi un actor de mare vibraţie şi suflu romantic. A fost dăruit cu toate harurile tainice ale artei teatrale. Val Condurache  spunea: „Era o forţă a pământului, grea şi misterioasă, care-ţi dădea sentimentul că lucrurile au stabilitate, durată şi o mare  încăpăţânare de a fi.” Într-o convorbire cu Nichita Danilov, Teofil Vâlcu i se confesa: „Toate personajele cărora trebuie să le dau viaţă îmi sunt, într-un fel, peste mână. Eu trebuie să fac în aşa fel, încât să le aduc, uşurel, către mine, să le fac să intre în mine.” Acelaşi Val Condurache avea să scrie: „Ca actor, el a fost saltimbancul perfect, cabotinul înnăscut, „paiaţa”, „bufonul”, regele tragic, orb ca Oedip, încoronat ca Lear în batjocură, ubicuu, chicotind ca Polonius şi mustind ca Falstaff.”  Criticul de teatru Ştefan Oprea adaugă: „Omul acesta e un mare actor, împlinit în toate harurile tainice ale artei, un norocos la a cărui naştere ursitoarele au fost nu generoase, ci risipitoare”. Revin la Val Condurache: „Au fost probabil şi alţi actori de talia lui, unii poate mai mari decât el, chiar la Iaşi,  dar nici unul din câţi am cunoscut nu avea aburul lui de personalitate.”

S-a spus adesea că a avut nenorocul să nu întâlnească un mare regizor care să-i pună în valoare imensu-i har actoricesc, ceea ce eu cred că nu e chiar adevărat dacă ne gândim numai la Sorana Coroamă-Stanca. Într-un interviu acordat Cristinei Popa şi publicat în „24: ore”, Teofil Vâlcu spunea: „În primul rând trebuie să existe complicitatea actor – spectator, o permanentă provocare a publicului, satisfacerea puterii de înţelegere a sălii prin replici cu trimitere la realitatea prezentă.  Comunicarea prin verb, prin cuvânt, este esenţială. Desăvârşire în artă nu există: e ca şi cum ai dori să atingi orizontul.  Însă o dăruire totală a actorului, lupta cu personajul până la scurgerea acestuia în tine, înţelegerea până la identificare – toate acestea te apropie de desăvârşire.” Grigore Ilisei constată că la Teofil Vâlcu „arma sa era naturaleţea”,  iar Dionisie Vitcu, un alt mare actor, lămureşte că această calitate iese în evidenţă  prin faptul „că ceea ce rostesc li se întâmplă chiar lor, e taina cea de o fiinţă”. În altă situaţie, Constantin Coroiu concluziona: „Maestrul Teo este cu adevărat un actor total, pentru care graniţele între genuri, între dramă, comedie şi compoziţie, practic nu există sau există parcă pentru a dovedi cu câtă uşurinţă sunt ele trecute de actori ca Teofil Vâlcu”. Regizorul Ovidiu Lazăr, întrebat de Nichita Danilov cum îşi intră un actor în rol şi bănuind că întrebarea se referă şi la Teofil Vâlcu, răspunde: „Sunt actori raţionali, care-şi pregătesc cu minuţiozitate personajul, disecându-l treptat, articulând atent în faţa oglinzii fiecare cuvânt, studiind fiecare gest, alţii intră în rol direct, aparent fără nici un efort, cu toată personalitatea lor, aceştia sunt cei care se cheamă „actori născuţi”, nu făcuţi, o specie rară din care sigur face parte şi Teofil Vâlcu”. 

Teofil Vâlcu. Amintiri (dintr-un interviu cu Ştefan Oprea).  Spune Teofil Vâlcu: 1. „Miluţă Gheorghiu, actorul căruia i-a stat bine să joace până în ultima clipă a vieţii, nu ştia de nici un Dumnezeu, în afară de public şi scenă. Era un actor din care emana dorinţa nepotolită de a juca teatru, de a fi mereu prezent în faţa publicului”; 2. „Gică Popovici juca la matineu Iago, după amiază Caţavencu, iar seara rolul unui beţiv decrepit din piesa „Otrava”.  De la el am învăţat un lucru, pe care ni-l spunea clar: „Dacă ochiul ţi-e pal, iar gândul nu-ţi funcţionează în relaţii, devii un fel de Nimeni, care mimează, se uită spectatorul pe geam şi-ţi vede goliciunea”; 3. „Îmi aduc aminte de patru mari actori care s-au întâlnit în „Vlaicu Vodă”: George Popovici în rolul titular, Any Braeschi în Doamna Clara, Nicolae Şubă (căruia îi spuneam toţi „Tataia”) în Banul Mickede şi Constantin Sava în Spătarul Dragomir.  La întâlnirea lor scenică sala intra într-o incandescenţă imposibil de descris: era o înfruntare artistică profundă, superbă”; 4. „Tataia (Nicolae Şubă) făcea nişte roluri uluitoare, până azi nu l-a egalat încă nimeni în Cetăţeanul turmentat. Actorul avea o plasticitate scenică uluitoare.” 

Teofil Vâlcu. Despre actor și actorie.  Am reținut din multitudinea interviurilor date la vremea respectivă: 1. „Memoria, pentru un actor, este rezonanţa pe care o dă cutia de vioară a Stradivarius-ului”; 2. „Actorul trebuie să aibă un al optulea simţ: să simtă publicul”; 3. „Un actor, dacă nu este ascultat, dacă publicul nu merge cu el, degeaba joacă”; 4. „Am avut multe momente în care mi-am muşcat limba şi am strâns din dinţi până la scrâşnet. Aşa încât Revoluţia a însemnat pentru mine un nou botez, o descătuşare, eliberarea atât în spaţiul meu interior impregnat de spaimele câtorva decenii, cât şi în relaţiile cu ceilalţi. Observ durerile actualei perioade, dar cred că reprezintă purgatoriul prin care trebuia să trecem, că e poate necesar să cădem în prăpastie pentru a urca pe malul celălalt”; 5. „Actorul cedează personajului ceva din personalitatea sa, iar personajul imprimă actorului modul său de a fi”; 6. „Adevărata premieră o trăieşte actorul nu cu sala plină, ci la repetiţii, când simte că a „prins” personajul sau l-a descoperit. Bucuria aceasta o putem asemăna cu aceea pe care o simte un poet în momentul în care găseşte formula fericită a unui vers”; 7. „Găsirea tonului pentru un rol e căutare dificilă. Există ore ale zilei sau ale nopţii când spiritul actorului şi intuiţia sa lucrează din plin. Sunt amănunte pe care le poţi discerne doar singur, altele sunt sugerate de text, de scenograf, de regizor”; 8. „Actorul seamănă extraordinar cu luna. Pentru că întotdeauna apare în faţa publicului cu faţa luminoasă. În spatele lunii, în penumbră, în umbră sunt frământările, sunt forările, desţelenirile caracterelor pe care trebuie să le interpreteze. Deci, în spatele lunii este sufletul uman, cu toate cutele, cu toate meandrele lui”; 9. „Un om de teatru ştie ultimele dorinţe şi cerinţe ale publicului, simte sala, care de pe scenă seamănă cu o hrubă fără de sfârşit. Ca şi sufletul uman, în care forezi mereu şi nu-i dai de capăt”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani 

Publicat

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani  invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Ivan Turbincă” după Ion Creangă și „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec.

Sâmbătă, 30 martie, de la ora 18.00, iubitorii de teatru sunt așteptați la Casa Tineretului, B-dul Mihai Eminescu nr.48 la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul “Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de “a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Duminică, 31 martie de la ora 18.00 vă invităm la Casa Tineretului, B-dul Mihai Eminescu nr.48 la spectacolul „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Cristina Gheorghe, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

Intrarea în sala de spectacol se va face la ora 17:45

Pret bilet – 36 lei; 18 lei – elevi, studenți, pensionari.

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-20:00
🔘 Agenția teatrală din incinta cinematografului Unirea 📞 0722.557.556▪️ de luni până duminică: 10:00-19:00

https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Câți șomeri mai erau la sfârșitul lunii februarie la Botoșani

Publicat

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a dat publicității ultimele date legate de rata șomajului înregistrată în județul Botoșani la sfârșitul lunii februarie.

La sfârșitul lunii februarie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.568 șomeri (din care 2.069 femei), rata șomajului fiind de 4,09%

Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 3,40% , în această lună acest indicator a înregistrat o creștere de  0,69 pp.

Din totalul de 4.568 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 847 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.721 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.245 șomeri provin din mediul rural și 1.323 sunt din mediul urban.

 

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.568
< 25 ani 305
între 25-29 200
între 30-39 828
între 40-49       1255
între 50-55 956
peste 55 ani 1024

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 44,07 %. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 22,96% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 13,05%,  cei cu învățământ profesional 16,59%,cei cu studii superioare sunt 2,04% iar cei cu învățământ postliceal  1,29% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 847 persoane foarte greu ocupabile,2.498 greu ocupabile,1.182 mediu ocupabile, iar 41 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre. Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina de internet a AJOFM  Botoșani la adresa www.anofm.ro.

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Hectare întregi de vegetație uscată au fost mistuite de foc la Hudești, Havârna și Unțeni

Publicat

În ultimele două zile, pompierii botoșăneni au intervenit pentru stingerea a cinci incendii de vegetație uscată în următoarele localități:

Roma – a ars vegetația uscată pe o suprafață de aproximativ cinci hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere;

* Alba (Hudești) – a ars stufăriș pe o suprafață de aproximativ trei hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Havîrna – a ars vegetația uscată pe aproximativ trei hectare. Au acționat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Unțeni – a ars vegetația uscată pe aproximativ patru hectare. Au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

* Saucenița – a ars vegetația uscată pe aproximativ 25 de hectare. Au acțiuonat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă.

Cauza probabilă a incendiilor: utilizarea focului deschis în spații deschise.

Potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase. Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor. În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Citeste mai mult

Eveniment

Este INTERZISĂ vânzarea de țigări minorilor. Lege PROMULGATĂ! Nu se mai fumează cu țigări electronice în spațiile publice închise

Publicat

Legea care interzice vânzarea de țigări minorilor a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, miercuri. De asemenea, prin decretul semnat, se  interzice fumatul cu dispozitive electronice în spațiile publice închise.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 27 martie 2024, următoarele decrete:

Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 70/26.02.2024);
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun (PL-x 765/11.12.2023);
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2023 pentru completarea art. 21 din Legea nr. 156/2023 privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie (PL-x 6/07.02.2024);
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 445/26.06.2023);
Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (PL-x 531/20.09.2023);
Decret privind acreditarea doamnei Gențiana Șerbu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya și reprezentantul României pe lângă UNON, UNEP și UN-HABITAT, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Burundi, Republica Uganda și Republica Rwanda, cu reședința la Nairobi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending