Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (104)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Teofil Vâlcu. Despre jocul actorului. Teofil Vâlcu a jucat roluri de vârf din piese intrate în patrimoniul culturii naţionale şi universale. A pus în rolurile jucate rigoare şi vibraţie. Fiecare rol avea o linie personală, de neconfundat. S-a dovedit a fi un actor de mare vibraţie şi suflu romantic. A fost dăruit cu toate harurile tainice ale artei teatrale. Val Condurache  spunea: „Era o forţă a pământului, grea şi misterioasă, care-ţi dădea sentimentul că lucrurile au stabilitate, durată şi o mare  încăpăţânare de a fi.” Într-o convorbire cu Nichita Danilov, Teofil Vâlcu i se confesa: „Toate personajele cărora trebuie să le dau viaţă îmi sunt, într-un fel, peste mână. Eu trebuie să fac în aşa fel, încât să le aduc, uşurel, către mine, să le fac să intre în mine.” Acelaşi Val Condurache avea să scrie: „Ca actor, el a fost saltimbancul perfect, cabotinul înnăscut, „paiaţa”, „bufonul”, regele tragic, orb ca Oedip, încoronat ca Lear în batjocură, ubicuu, chicotind ca Polonius şi mustind ca Falstaff.”  Criticul de teatru Ştefan Oprea adaugă: „Omul acesta e un mare actor, împlinit în toate harurile tainice ale artei, un norocos la a cărui naştere ursitoarele au fost nu generoase, ci risipitoare”. Revin la Val Condurache: „Au fost probabil şi alţi actori de talia lui, unii poate mai mari decât el, chiar la Iaşi,  dar nici unul din câţi am cunoscut nu avea aburul lui de personalitate.”

S-a spus adesea că a avut nenorocul să nu întâlnească un mare regizor care să-i pună în valoare imensu-i har actoricesc, ceea ce eu cred că nu e chiar adevărat dacă ne gândim numai la Sorana Coroamă-Stanca. Într-un interviu acordat Cristinei Popa şi publicat în „24: ore”, Teofil Vâlcu spunea: „În primul rând trebuie să existe complicitatea actor – spectator, o permanentă provocare a publicului, satisfacerea puterii de înţelegere a sălii prin replici cu trimitere la realitatea prezentă.  Comunicarea prin verb, prin cuvânt, este esenţială. Desăvârşire în artă nu există: e ca şi cum ai dori să atingi orizontul.  Însă o dăruire totală a actorului, lupta cu personajul până la scurgerea acestuia în tine, înţelegerea până la identificare – toate acestea te apropie de desăvârşire.” Grigore Ilisei constată că la Teofil Vâlcu „arma sa era naturaleţea”,  iar Dionisie Vitcu, un alt mare actor, lămureşte că această calitate iese în evidenţă  prin faptul „că ceea ce rostesc li se întâmplă chiar lor, e taina cea de o fiinţă”. În altă situaţie, Constantin Coroiu concluziona: „Maestrul Teo este cu adevărat un actor total, pentru care graniţele între genuri, între dramă, comedie şi compoziţie, practic nu există sau există parcă pentru a dovedi cu câtă uşurinţă sunt ele trecute de actori ca Teofil Vâlcu”. Regizorul Ovidiu Lazăr, întrebat de Nichita Danilov cum îşi intră un actor în rol şi bănuind că întrebarea se referă şi la Teofil Vâlcu, răspunde: „Sunt actori raţionali, care-şi pregătesc cu minuţiozitate personajul, disecându-l treptat, articulând atent în faţa oglinzii fiecare cuvânt, studiind fiecare gest, alţii intră în rol direct, aparent fără nici un efort, cu toată personalitatea lor, aceştia sunt cei care se cheamă „actori născuţi”, nu făcuţi, o specie rară din care sigur face parte şi Teofil Vâlcu”. 

Teofil Vâlcu. Amintiri (dintr-un interviu cu Ştefan Oprea).  Spune Teofil Vâlcu: 1. „Miluţă Gheorghiu, actorul căruia i-a stat bine să joace până în ultima clipă a vieţii, nu ştia de nici un Dumnezeu, în afară de public şi scenă. Era un actor din care emana dorinţa nepotolită de a juca teatru, de a fi mereu prezent în faţa publicului”; 2. „Gică Popovici juca la matineu Iago, după amiază Caţavencu, iar seara rolul unui beţiv decrepit din piesa „Otrava”.  De la el am învăţat un lucru, pe care ni-l spunea clar: „Dacă ochiul ţi-e pal, iar gândul nu-ţi funcţionează în relaţii, devii un fel de Nimeni, care mimează, se uită spectatorul pe geam şi-ţi vede goliciunea”; 3. „Îmi aduc aminte de patru mari actori care s-au întâlnit în „Vlaicu Vodă”: George Popovici în rolul titular, Any Braeschi în Doamna Clara, Nicolae Şubă (căruia îi spuneam toţi „Tataia”) în Banul Mickede şi Constantin Sava în Spătarul Dragomir.  La întâlnirea lor scenică sala intra într-o incandescenţă imposibil de descris: era o înfruntare artistică profundă, superbă”; 4. „Tataia (Nicolae Şubă) făcea nişte roluri uluitoare, până azi nu l-a egalat încă nimeni în Cetăţeanul turmentat. Actorul avea o plasticitate scenică uluitoare.” 

Teofil Vâlcu. Despre actor și actorie.  Am reținut din multitudinea interviurilor date la vremea respectivă: 1. „Memoria, pentru un actor, este rezonanţa pe care o dă cutia de vioară a Stradivarius-ului”; 2. „Actorul trebuie să aibă un al optulea simţ: să simtă publicul”; 3. „Un actor, dacă nu este ascultat, dacă publicul nu merge cu el, degeaba joacă”; 4. „Am avut multe momente în care mi-am muşcat limba şi am strâns din dinţi până la scrâşnet. Aşa încât Revoluţia a însemnat pentru mine un nou botez, o descătuşare, eliberarea atât în spaţiul meu interior impregnat de spaimele câtorva decenii, cât şi în relaţiile cu ceilalţi. Observ durerile actualei perioade, dar cred că reprezintă purgatoriul prin care trebuia să trecem, că e poate necesar să cădem în prăpastie pentru a urca pe malul celălalt”; 5. „Actorul cedează personajului ceva din personalitatea sa, iar personajul imprimă actorului modul său de a fi”; 6. „Adevărata premieră o trăieşte actorul nu cu sala plină, ci la repetiţii, când simte că a „prins” personajul sau l-a descoperit. Bucuria aceasta o putem asemăna cu aceea pe care o simte un poet în momentul în care găseşte formula fericită a unui vers”; 7. „Găsirea tonului pentru un rol e căutare dificilă. Există ore ale zilei sau ale nopţii când spiritul actorului şi intuiţia sa lucrează din plin. Sunt amănunte pe care le poţi discerne doar singur, altele sunt sugerate de text, de scenograf, de regizor”; 8. „Actorul seamănă extraordinar cu luna. Pentru că întotdeauna apare în faţa publicului cu faţa luminoasă. În spatele lunii, în penumbră, în umbră sunt frământările, sunt forările, desţelenirile caracterelor pe care trebuie să le interpreteze. Deci, în spatele lunii este sufletul uman, cu toate cutele, cu toate meandrele lui”; 9. „Un om de teatru ştie ultimele dorinţe şi cerinţe ale publicului, simte sala, care de pe scenă seamănă cu o hrubă fără de sfârşit. Ca şi sufletul uman, în care forezi mereu şi nu-i dai de capăt”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Câți bugetari sunt în România: situația pe ministere. Numărul lor a crescut față de anul trecut

Publicat

acum 3 minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Câți bugetari sunt în România: Numărul bugetarilor a crescut. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451. Sunt cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), scrie alba24.ro.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024), iar dintre acestea 621.809 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 angajaţi, comparativ cu decembrie 2024), arată datele consultate de Agerpres.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 308.442 (plus 898 comparativ cu decembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 125.001 (plus 484), Ministerul Apărării Naționale – 80.746 (plus 1.902), Ministerul Finanțelor – 24.558 (plus 16) și Ministerul Sănătății -18.386 (plus 66).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.980 de posturi (minus 234 comparativ cu decembrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.594 (minus 745), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.876 de posturi ocupate (plus 1.225).

Câți bugetari sunt în România, în administrația locală

În administrația publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024), dintre care 287.790 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 768) și 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 854).

Publicitate

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că, anul acesta, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Totodată, conform ordonanței, începând cu 1 ianuarie 2025 a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. De la această prevedere sunt exceptate posturile unice vacante.

De asemenea, prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a OUG, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice.

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte”, se menționează în OUG.

Încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare: categoriei înalților funcționari publici; funcțiilor publice de conducere, funcțiilor publice de conducere cu statut special și posturilor militare de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat

Publicat

acum 24 de minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

În vederea evitării suprapunerii cu perioada de desfășurare a Olimpiadei Naționale de Informatică pentru Gimnaziu, care va avea loc la Botoșani, vă comunicăm calendarul modificat al celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru elevii cl. a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

  • Limba și literatura română – miercuri, 16 aprilie 2025;
  • Matematică – joi, 17 aprilie 2025.

Menționăm că, în calendarul inițial, probele erau planificate a se desfășura în zilele de 14 și 15 aprilie 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.

Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.

Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.

De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.

Publicitate

Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.

Ordinea de zi:

  1. Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
  2. Diverse.

În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.

Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:

-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.

Publicitate

Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending