Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (104)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Teofil Vâlcu. Despre jocul actorului. Teofil Vâlcu a jucat roluri de vârf din piese intrate în patrimoniul culturii naţionale şi universale. A pus în rolurile jucate rigoare şi vibraţie. Fiecare rol avea o linie personală, de neconfundat. S-a dovedit a fi un actor de mare vibraţie şi suflu romantic. A fost dăruit cu toate harurile tainice ale artei teatrale. Val Condurache  spunea: „Era o forţă a pământului, grea şi misterioasă, care-ţi dădea sentimentul că lucrurile au stabilitate, durată şi o mare  încăpăţânare de a fi.” Într-o convorbire cu Nichita Danilov, Teofil Vâlcu i se confesa: „Toate personajele cărora trebuie să le dau viaţă îmi sunt, într-un fel, peste mână. Eu trebuie să fac în aşa fel, încât să le aduc, uşurel, către mine, să le fac să intre în mine.” Acelaşi Val Condurache avea să scrie: „Ca actor, el a fost saltimbancul perfect, cabotinul înnăscut, „paiaţa”, „bufonul”, regele tragic, orb ca Oedip, încoronat ca Lear în batjocură, ubicuu, chicotind ca Polonius şi mustind ca Falstaff.”  Criticul de teatru Ştefan Oprea adaugă: „Omul acesta e un mare actor, împlinit în toate harurile tainice ale artei, un norocos la a cărui naştere ursitoarele au fost nu generoase, ci risipitoare”. Revin la Val Condurache: „Au fost probabil şi alţi actori de talia lui, unii poate mai mari decât el, chiar la Iaşi,  dar nici unul din câţi am cunoscut nu avea aburul lui de personalitate.”

S-a spus adesea că a avut nenorocul să nu întâlnească un mare regizor care să-i pună în valoare imensu-i har actoricesc, ceea ce eu cred că nu e chiar adevărat dacă ne gândim numai la Sorana Coroamă-Stanca. Într-un interviu acordat Cristinei Popa şi publicat în „24: ore”, Teofil Vâlcu spunea: „În primul rând trebuie să existe complicitatea actor – spectator, o permanentă provocare a publicului, satisfacerea puterii de înţelegere a sălii prin replici cu trimitere la realitatea prezentă.  Comunicarea prin verb, prin cuvânt, este esenţială. Desăvârşire în artă nu există: e ca şi cum ai dori să atingi orizontul.  Însă o dăruire totală a actorului, lupta cu personajul până la scurgerea acestuia în tine, înţelegerea până la identificare – toate acestea te apropie de desăvârşire.” Grigore Ilisei constată că la Teofil Vâlcu „arma sa era naturaleţea”,  iar Dionisie Vitcu, un alt mare actor, lămureşte că această calitate iese în evidenţă  prin faptul „că ceea ce rostesc li se întâmplă chiar lor, e taina cea de o fiinţă”. În altă situaţie, Constantin Coroiu concluziona: „Maestrul Teo este cu adevărat un actor total, pentru care graniţele între genuri, între dramă, comedie şi compoziţie, practic nu există sau există parcă pentru a dovedi cu câtă uşurinţă sunt ele trecute de actori ca Teofil Vâlcu”. Regizorul Ovidiu Lazăr, întrebat de Nichita Danilov cum îşi intră un actor în rol şi bănuind că întrebarea se referă şi la Teofil Vâlcu, răspunde: „Sunt actori raţionali, care-şi pregătesc cu minuţiozitate personajul, disecându-l treptat, articulând atent în faţa oglinzii fiecare cuvânt, studiind fiecare gest, alţii intră în rol direct, aparent fără nici un efort, cu toată personalitatea lor, aceştia sunt cei care se cheamă „actori născuţi”, nu făcuţi, o specie rară din care sigur face parte şi Teofil Vâlcu”. 

Teofil Vâlcu. Amintiri (dintr-un interviu cu Ştefan Oprea).  Spune Teofil Vâlcu: 1. „Miluţă Gheorghiu, actorul căruia i-a stat bine să joace până în ultima clipă a vieţii, nu ştia de nici un Dumnezeu, în afară de public şi scenă. Era un actor din care emana dorinţa nepotolită de a juca teatru, de a fi mereu prezent în faţa publicului”; 2. „Gică Popovici juca la matineu Iago, după amiază Caţavencu, iar seara rolul unui beţiv decrepit din piesa „Otrava”.  De la el am învăţat un lucru, pe care ni-l spunea clar: „Dacă ochiul ţi-e pal, iar gândul nu-ţi funcţionează în relaţii, devii un fel de Nimeni, care mimează, se uită spectatorul pe geam şi-ţi vede goliciunea”; 3. „Îmi aduc aminte de patru mari actori care s-au întâlnit în „Vlaicu Vodă”: George Popovici în rolul titular, Any Braeschi în Doamna Clara, Nicolae Şubă (căruia îi spuneam toţi „Tataia”) în Banul Mickede şi Constantin Sava în Spătarul Dragomir.  La întâlnirea lor scenică sala intra într-o incandescenţă imposibil de descris: era o înfruntare artistică profundă, superbă”; 4. „Tataia (Nicolae Şubă) făcea nişte roluri uluitoare, până azi nu l-a egalat încă nimeni în Cetăţeanul turmentat. Actorul avea o plasticitate scenică uluitoare.” 

Teofil Vâlcu. Despre actor și actorie.  Am reținut din multitudinea interviurilor date la vremea respectivă: 1. „Memoria, pentru un actor, este rezonanţa pe care o dă cutia de vioară a Stradivarius-ului”; 2. „Actorul trebuie să aibă un al optulea simţ: să simtă publicul”; 3. „Un actor, dacă nu este ascultat, dacă publicul nu merge cu el, degeaba joacă”; 4. „Am avut multe momente în care mi-am muşcat limba şi am strâns din dinţi până la scrâşnet. Aşa încât Revoluţia a însemnat pentru mine un nou botez, o descătuşare, eliberarea atât în spaţiul meu interior impregnat de spaimele câtorva decenii, cât şi în relaţiile cu ceilalţi. Observ durerile actualei perioade, dar cred că reprezintă purgatoriul prin care trebuia să trecem, că e poate necesar să cădem în prăpastie pentru a urca pe malul celălalt”; 5. „Actorul cedează personajului ceva din personalitatea sa, iar personajul imprimă actorului modul său de a fi”; 6. „Adevărata premieră o trăieşte actorul nu cu sala plină, ci la repetiţii, când simte că a „prins” personajul sau l-a descoperit. Bucuria aceasta o putem asemăna cu aceea pe care o simte un poet în momentul în care găseşte formula fericită a unui vers”; 7. „Găsirea tonului pentru un rol e căutare dificilă. Există ore ale zilei sau ale nopţii când spiritul actorului şi intuiţia sa lucrează din plin. Sunt amănunte pe care le poţi discerne doar singur, altele sunt sugerate de text, de scenograf, de regizor”; 8. „Actorul seamănă extraordinar cu luna. Pentru că întotdeauna apare în faţa publicului cu faţa luminoasă. În spatele lunii, în penumbră, în umbră sunt frământările, sunt forările, desţelenirile caracterelor pe care trebuie să le interpreteze. Deci, în spatele lunii este sufletul uman, cu toate cutele, cu toate meandrele lui”; 9. „Un om de teatru ştie ultimele dorinţe şi cerinţe ale publicului, simte sala, care de pe scenă seamănă cu o hrubă fără de sfârşit. Ca şi sufletul uman, în care forezi mereu şi nu-i dai de capăt”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Expoziția de grup „Plus minus trei”, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani

Publicat

acum 17 minute

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 4-30 noiembrie 2025, în Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția de grup „Plus minus trei”, cu lucrări semnate de artistele Marinela Asăvoaie, Carmen Ștefania Suceveanu și Ana Roua Vasilescu.

Denumirea expoziției pleacă de la punctul de vedere comun al celor trei expozante față de înțelegerea termenului de autoironie. Despre autoironie se spune că demonstrează inteligență emoțională. Autoironia se poate transforma dintr-un mecanism de critică într-o veritabilă modalitate de a explora vulnerabilitățile umane. Prin prezentarea propriilor anxietăți, defecte, obsesii, se creează o conexiune mai puternică cu privitorul. Publicul este provocat să privească într-un mod nou arta.

Referitor la tehnicile de lucru folosite de artiste, Marinela Asăvoaie experimentează cu diferite medii: performance, desen, pictură, fotografie, iar accentul cade pe mesajul acestora. Lucrările semnate de Carmen Ștefania Suceveanu sunt realizate în tehnici mixte, reprezintă studii și suprapuneri de structuri care ilustrează preocuparea artistei pentru materialitate. Ana Roua Vasilescu aduce pe simeze colaje în 3 D, instalații „site specific”, realizate din materiale reciclabile și neconvenționale, care ilustrează momente din viața personală și recompun scenografic  locuri și stări.

Cele trei artiste sunt absolvente de studii superioare de artă la prestigioase universități din România. Marinela Asăvoaie a absolvit Universitatea de Arte din Oradea și este membră a U.A.P.R. Oradea, Carmen Ștefania Suceveanu a studiat la Universitatea de Arte ,,George Enescuˮ din Iași, iar Ana Roua Vasilescu este licențiată în scenografie – teatru de animație la Universitatea de Arte „Nicolae Grigorescu” (UNARTE) din București. În prezent, expozantele sunt profesoare de arte plastice în instituții de învățământ gimnazial și liceal din Botoșani. Pe lângă activitatea didactică, artistele  sunt și participante la diverse expoziții organizate la Botoșani, în țară  și în străinătate.

Curatorul expoziției este drd. Maria-Laura Tocariu. Va prezenta poeta Cristina Șoptelea.

Vernisajul va avea loc duminică, 9 noiembrie 2025, ora 12.00.

Publicitate

Intrare gratuită.

Program de vizitare: zilnic, orele 9.00-16.30.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Cafeneaua ta preferată, teren de joacă pentru hackeri: Avertismentul DNSC și InfoCons

Publicat

acum 29 de minute

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Rețelele Wi-Fi gratuite din cafenele, aeroporturi sau hoteluri par soluția perfectă pentru a rămâne conectat oriunde. Totuși, confortul vine la pachet cu riscuri majore de securitate.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și InfoCons avertizează că aceste conexiuni pot deveni ușor o poartă deschisă pentru atacatori. Datele personale, parolele și chiar sesiunile de autentificare pot fi interceptate fără ca utilizatorii să își dea seama.

Cum pot fi interceptate datele pe rețelele Wi-Fi publice

Potrivit DNSC, mulți utilizatori cred în mod eronat că sunt în siguranță atâta timp cât nu introduc informații bancare. În realitate, traficul de date poate fi accesat chiar și fără transmiterea acestor informații sensibile.

Atacatorii pot intercepta comunicațiile, pot crea rețele false (Wi-Fi spoofing) sau pot exploata lipsa criptării pentru a colecta parole, adrese de e-mail și alte date personale. Aceste acțiuni se desfășoară adesea fără semne vizibile pentru victimă, ceea ce face ca riscul să fie subestimat.

„Fără o conexiune securizată (VPN), traficul tău este ca o carte poștală trimisă deschis. Oricine o poate citi”, explică specialiștii DNSC.

Publicitate

Ce măsuri de protecție recomandă specialiștii

DNSC și InfoCons recomandă evitarea conectării la rețele necunoscute sau fără parolă și dezactivarea opțiunii de conectare automată la Wi-Fi. Totodată, utilizarea unui VPN de încredere devine esențială, deoarece acesta criptează traficul și ascunde adresa IP, blocând accesul neautorizat.

Autentificarea în doi pași pentru conturile online și folosirea exclusivă a site-urilor securizate (HTTPS) pot reduce semnificativ riscurile.

„Conectează-te în siguranță. În lumea digitală, protejarea datelor începe cu un simplu gest: atenția la rețeaua pe care o folosești”, transmite DNSC, potrivit Capital.ro.

De ce este important să folosești un VPN

VPN-ul (Virtual Private Network) creează o conexiune criptată între dispozitivul tău și serverul VPN, împiedicând interceptarea datelor de către terți. Aceasta este una dintre cele mai eficiente metode de a naviga în siguranță pe rețele publice.

Astfel, chiar dacă te conectezi la o rețea nesecurizată dintr-un aeroport sau restaurant, traficul tău rămâne protejat.

„Conexiunea gratuită nu trebuie să coste securitatea ta digitală. Protejează-ți datele oriunde te conectezi!”, avertizează InfoCons.

Citeste mai mult

Eveniment

„Povestea peştişorului de aur”, pusă în scenă de actorii Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache” Botoșani

Publicat

acum 35 de minute

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache”  prezintă  joi, 6 noiembrie 2025, de la ora 18:00, dar şi duminică, 9 noiembrie 2025, de la orele 11:00 şi 12:30, spectacolul  „Povestea peştişorului de aur”, după Aleksandr Sergheevici Pușkin. Regia artistică, dramatizare şi adaptare scenică de Marius Rogojinschi. Scenografia şi costumele sunt realizate de Mihai Pastramagiu.

Cosmin Tanasă, Adelina Cojocariu, Pavel Petraşi, Oana Asofiei sunt actorii care fac parte din distribuția spectacolului.

 

Un pescar trăia împreună cu soţia sa la marginea unui lac. Sinceri sa fim pescarul nu prea avea noroc la pescuit, iar din cauza asta şi a sărăciei în care trăiau, nevasta lui era mereu nemulţumită şi-i făcea viaţa un chin. Bietul pescar era disperat. Dar într-o zi îi veni şi lui norocul: prinse un peşte fermecat care putea îndeplini oricare trei dorinţe ar fi fost ele. Era peştişorul de aur. Milos, la rugămintea peştişorului de a-i da drumul înapoi în apă, pescarul îi îndeplini dorinţa şi-l eliberă. Drept recunoştinţă peştişorul îi promise că-i va îndeplini trei dorinţe.

Aflând soţia pescarului de norocul ce dădu peste ei, îşi puse soţul să-i ceară peştişorului de aur să-i îndeplinească doar pentru ea cele trei dorinţe până când ajunse să trăiască într-un palat fiind regină, iar pe bietul pescar îl alungă în lumea largă, singur şi întristat.

Cum vor îndrepta peştişorul de aur şi pescarul toate nedreptăţile afurisitei de soţii veţi afla urmărind în această săptămână spectacolul „Povestea peştişorului de aur” de Aleksandr Sergheevici Puşkin!

Publicitate

 

Vă invităm să vizionaţi un spectacol cu actori şi păpuşi.

Recomandat copiilor cu vârsta peste 5 ani.

 

Preţ bilet 20 lei

 

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea spectacolului, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începere spectacolului.

Citeste mai mult

Eveniment

Când crește valoarea tichetelor de masă în România și cine beneficiază de majorare

Publicat

acum 2 ore

marți, 04.11.2025

de

Publicitate

Tichetele de masă acordate angajaţilor, inclusiv în mediul privat, vor fi majorate, în urma acordului dintre sindicate şi patronate, lucru confirmat chiar şi de ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

„O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei”, a anunțat recent ministrul Muncii Petre-Florin Manole, pe pagina sa de socializare.

După cum reiese și din declarația sa, deocamdată, este vorba doar de un acord între sindicate și patronate privind majorarea valorii tichetelor de masă, care se va realiza cel mai probabil începând cu data de 1 ianuarie 2026, până în prezent nefiind elaborat un act de proiect normativ în acest sens, scrie adevarul.ro.

Astfel, valoarea unui card de masă va fi aproape 10 lei, de la 40,18 lei/zi cât este în prezent, la 50 lei/zi, ceea ce înseamnă că un angajat va putea primi pentru o lună care are 21 de zile lucrătoare maximum 1.050 lei, față de 873,78 lei în prezent.

Spunem maximum, pentru că valoarea tichetelor de masă reprezintă plafonul peste care nu este permis să se treacă, adică un angajator nu are voie să ofere angajatului mai mult de 50 de lei pe zi pe cardul de masă.

Tichetele de masă sunt bilete de valoare, pe care orice angajator le poate acorda lunar salariaților săi, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. De asemenea, acordarea lor se poate face atât în cazul angajaților cu normă întreagă, cât și în cazul celor cu normă parțială. În normele de aplicare ale Legii nr. 165/2018 scrie că și salariaților cu un contract individual de muncă cu timp parțial le pot fi oferite tichete de masă, însă trebuie ca ei să aibă funcția de bază la firma respectivă. Stabilirea funcției de bază se aplică și în cazul salariaților care au mai multe contracte de muncă sau chiar mai multe funcții în cadrul aceleiași firme.

Publicitate

Concret, angajatul poate primi în fiecare lună un număr de bonuri de masă echivalent cu numărul de zile lucrate efectiv.

Cum se impozitează tichetele de masă

În perioada 2019 – 2023, valoarea tichetului de masă a crescut de la 15,18 lei la 35,00 lei (o creștere cu 150%). Spre comparație, în aceeași perioadă, inflația se situa în jurul valorii de 40%.

Creșterile din ani anteriori au depășit orice indexare cu rata inflației, chiar dacă această indexare trebuia să se facă semestrial, conform Legii 165/2018. Creșterea valorii maximale a tichetelor a fost și o metodă de-a oferi angajatorilor posibilitatea de-a crește salariul net fără a plăti taxe adiționale la stat cu excepția impozitului (10%). În 2024, dinamica s-a schimbat, deoarece pe lângă impozitul pe venit, s-a introdus și contribuția de asigurări de sănătate (CASS – 10%).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending