Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (100)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Theodor Codreanu publică  prima parte a eseului  „Eminescu şi provocările culturii moderne”. Reţinem: 1. „O cultură naţională se împlineşte prin apariţii sintetizatoare, ca singularităţi canonice irepetabile, ca anvergură. Eminescu, recunoscut drept centrul iradiant al literaturii şi cugetării româneşti de Titu Maiorescu („Eminescu şi poeziile lui”, 1889), a fost socotit nu întâmplător, de un G. Ibrăileanu, drept o apariţie inexplicabilă în sânul culturii româneşti din secolul al XIX-lea. Generalizând imagine inexplicabilei apariţii, Emil Cioran crede că Limba Română şi Eminescu spală ruşinea neantului valah din istoria Europei.”; 2. „Eminescologia a rămas încă datoare faţă de poet prin îndelungatele încartiruiri într-un canon istoricizat demult, sub eticheta romantic întârziat, exclus de la festinul înnoitor al canonului simbolist şi al liricii moderne, în genere. Modernitatea poetului , despre care vorbea Maiorescu,  a fost ignorată chiar de către maiorescieni. Totuşi, primul simbolist autentic, cum este  recunoscut Ştefan Petică, a scris răspicat că nu Macedonski este deschizătorul de drum, ci Eminescu,  invocând nu doar cantata estetică a muzicii revendicată de simbolişti: „de la musique avant toute chose” (Verlaine), boltă stilistică şi vizionară atinsă cu adevărat mai ales de Eminescu, dar nu din îmbrăţişarea paradigmei de pe Sena, ci prin geniala viziune asupra limbii române, asupra limbii, în genere, concentrată în enunţul: „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră”, poetul replămădind, cu supuşenie exemplară, „limba veche şi înţeleaptă”, descoperindu-i arheitatea ontologică, încât armonia muzicală a versului hyperionic particularizează  canonul literar, devenind paradigma revoluţiei estetice româneşti. Asta a înţeles-o Titu Maiorescu în finalul studiului „Eminescu şi poezia lui” (1889), dar validarea asocierii, în modernitate, a limbajului poetic cu cugetarea/filosofia românească  a secolului următor a fost înţeleasă târziu , căci paradigma eminesciană propunea transcenderea modelor literare care vor invada poetica modernă de factură barthesiană, limbajul poetic fiind conceput ca abatere de la gradul zero al scriiturii. De aici întârzierea recunoaşterii modernităţii canonului eminescian.”; 3. „Abia paradigma revoluţionară a lingvisticii integrale a lui Eugeniu Coşeriu a permis adevărata receptare a fenomenului Eminescu”; 4. „I s-a reproşat poetului că nu a avut curajul să părăsească secolul al XIX-lea, obligându-i pe admiratorii săi să rămână prizonieri tot acolo (Mihai Zamfir). Asta cu trimitere tot la întârzierea în romantism, ba existând şi mărturia: „Eu rămân ce-am fost: romantic”. Dar Eminescu ştia că orice mare poezie este romantică, secolul al XX-lea vorbind de un „romantism fundamental” (Al. Philippide), de pe a cărui fundaţie se încearcă, arheic, orice modernitate autentică. A. C. Cuza, după elaborarea primei ediţii eminesciene complexe, în 1914,  a înţeles că Eminescu a schimbat din temelii conceptul de romantism.”;

Publicitate

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Nicolae Breban despre „vârfurile în literatură” cu referire şi la Eminescu:  „Apoi marele scriitor nu este numai cel care scrie bine. În România se crede greşit că un mare scriitor scrie bine. Scriitori de mâna a doua scriu bine. În acest sens, Sadoveanu, pentru mine, e un scriitor de mâna a doua Scria prea bine. Scriitor mare e Eminescu, care scria „prost” pentru generaţia lui. În epocă toţi îl înjurau pentru stil, pentru o proastă folosirea limbii române. Era atât de revoluţionară limba lui Eminescu, încât în ochii generaţiei sale, ai colegilor de generaţie, Samson Bodnărescu, Alecsandri, şeful curentului de opinie, era o limbă care părea neromânească. Scriitori mari nu scriu bine. De aceea Mateiu Caragiale nu e scriitor mare. Scria prea bine. Scriitori mari sunt cei care abordează marile teme ale literaturii şi ale umanităţii. Scriitorii mari scriu prost, ca Dostoievski sau ca Marcel Proust, însă ei atacă problemele mari ale civilizaţiei şi ale culturii.”;

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Botoşăneanul Alexa Visarion, regizor, scenarist, scriitor şi profesor, publică eseul „Ecoul criticii”. Reţinem: 1. „critica este un act de solitudine şi de asceză, fără satisfacţii imediate, iar dreptatea în critică  este relativă şi poate tocmai această relativitate este izvorul obiectivităţii”; 2. „când critica lipseşte, arta decade, fiindcă începe a se bizui pe sufragiul public care se numeşte atât de impropriu succes”; 3. „trebuie să fii poet în înţelegere şi gândire ca să poţi deveni în expresie un critic drept”; 4. „critica este alături de poezie şi începe odată cu actul de creaţie”; 5. „ce este în ultimă instanţă critica? O creaţie. O creaţie care se defineşte în raport cu altă creaţie. Este un orizont…”; 6. „critica creatoare nu-ţi dă ceva, îţi deşteaptă ceva”; 7. „critica nu corectează,nu tăgăduieşte, nu afirmă, ci fundamentează sensuri şi vibraţii de gândire”; 8. „critica analitică e vie, e adevărată, e artă”; 9. „şi criticul, ca şi scriitorul, trăieşte prin integralitatea operei sale, dincolo de timpul concret al scrierii”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșănean beat criță, încătușat după ce a făcut scandal într-un bloc situat lângă sediul Poliției Locale

Publicat

Publicitate

Pe strada Mihail Kogălniceanu, în scara unui bloc, o persoană de sex masculin, aflîndu-se sub influența băuturilor alcoolice, tulbura ordinea și liniștea publică prin strigăte și larmă, iar locatarii blocului au solicitat ajutor deoarece respectiva persoană este cunoscută pentru comportamentul violent.

Ofițerul de serviciu, care a preluat sesizarea a trimis la fața locului patrula mobilă de ordine publică, care, ajunsă la locul indicat, l-a indentificat pe numitul T.G. în vârstă de 39 ani. În momentul în care, i s-a solicitat să părăsească zona, acesta a arătat un comportament violent atât verbal cât și fizic față de polițiștii locali, fapt ce a impus imobilizarea acestuia (încătușarea) și transportarea la sediul Poliției Locale. Ulterior a fost solicitată prezenta unui echipaj al Serviciului de Ambulanță în vederea transportării la spital și acordării unui tratament de spcialitate.

De asemenea, persoana respectivă a fost sancționată cu amendă în cuantum de 500 lei pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 61/1991.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat luat pe sus de polițiști, pe Pietonalul Unirii din Botoșani. A ținut calea unei mame cu copilul în cărucior

Publicat

Publicitate

Persoană fără adăpost, cunoscută pentru probleme neuropsihice, aflându-se pe Pietonalul Unirii, în fața bisericii Sf. Parascheva, a fost observată pe camerele de supraveghere având un comportament agresiv față de cetățeni, inclusiv față de un copil în cărucior  însoțit de mamă și bunică.

Deoarece respectiva zonă se află pe intinerariul de patrulare a polițiștilor locali cu atribuții în domeniul ordinii și liniștii publice, aceștia au intervenit prompt, și, folosind forța fizică, au imobilizat și încătușat pe numitul N.I deoarece se maifesta violent verbal și fizic. Ulterior, polițiștii locali, au solicitat prezența unui echipaj al Serviciului Judeșean de Ambulanță în vederea acordării de îngrijiri de specialitate, persoanei fără adăpost.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Zeci de elevi şi studenţi aduşi la audieri la DIICOT pentru trafic şi consum de droguri, la Iași

Publicat

Publicitate

Un număr de 40 de persoane au fost identificate şi vor fi aduse la sediul DIICOT Iaşi, în urma a 50 de descinderi domiciliare efectuate într-un dosar privind traficul de droguri şi substanţe psihoactive în special în mediile şcolare.

Potrivit ofiţerilor Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Iaşi, la audierile de la DIICOT Iaşi vor fi aduşi şi 70 de consumatori.

„În cursul zilei de astăzi (luni – n.r.) au fost efectuate 50 de percheziţii domiciliare. Vor fi aduse la cercetări aproape 40 de persoane, se vor continua cercetările pentru stabilirea vinovăţiei acestora, şi în acelaşi timp urmează să fie aduşi la cercetări aproximativ 70 de consumatori care vor fi audiaţi ca martori în diversele dosare penale aflate în lucru la DIICOT – ST Iaşi”, a declarat, presei, unul dintre ofiţerii BCCO Iaşi.

Publicitate

Aceeaşi sursă menţionează că în cadrul dosarelor instrumentate, cel mai mic consumator are în jur de 13 ani, iar cel mai tânăr traficant are 15 ani.

„Operaţiunea de astăzi a grupat un număr mai mare de dosare penale în care s-au făcut investigaţii şi s-a documentat activitatea infracţională a unor dealeri de droguri, din care marea majoritate vindeau şi către clienţi minori, care erau elevi ai unităţilor de învăţământ de pe raza municipiului şi judeţului Iaşi. Făcând verificări la spitalele de profil, în legătură cu minorii care au prezentat intoxicaţie cu droguri, am constatat, în cursul anului, că s-a înmulţit numărul cazurilor de copii intoxicaţi cu droguri. Din acest motiv am luat hotărârea de a construi o operaţiune care să vizeze aceşti traficanţi de droguri”, a declarat, presei, unul dintre ofiţerii BCCO Iaşi.

Potrivit sursei citate, nu au fost ridicate persoane din unităţile de învăţământ.

Publicitate

„Am încercat să urmărim trasabilitatea drogurilor urmărind dealerii principali, furnizorii care trimiteau drogurile pe raza municipiului Iaşi. Aşa am ajuns şi în alte judeţe. Drogurile erau din aproape toate categoriile, substanţe etnobotanice, canabis, droguri sintetice, în special Cristal, MDMA. La unele percheziţii am găsit şi seringi care au fost folosite pentru heroină”, a menţionat sursa citată.

Aceeaşi sursă menţionează că modalităţile de operare erau diverse: unii se întâlneau în parcuri, alţii vindeau de la domiciliu sau de la locuinţe închiriate.

„Nu exista un mod de operare comun, unitar, care să fie respectat de toţi traficanţii”, a precizat sursa citată.

Publicitate

Conform unui comunicat al DIICOT, cercetările efectuate au beneficiat de sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, DGASPC Iaşi şi Spitalului de Copii Sfântului Maria, care monitorizează cazurile minorilor intoxicaţi ca urmare a consumului de substanţe interzise.

AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

„Cum se promovează o traducere?” cu Monica Cure și Liliana Corobca. Traducători și scriitori în dialog

Publicat

Publicitate

„Cum se promovează o traducere?” cu Monica Cure și Liliana Corobca ǀ Traducători și scriitori în dialog – episodul 5

 

În luna aprilie a acestui an, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și Muzeul Național al Literaturii Române Iași au inaugurat un nou proiect, care se derulează sub auspiciile Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT): „Traducători și scriitori în dialog”. În cadrul proiectului, un traducător din limba română într-o limbă străină are carte blanche pentru a găzdui și modera discuția cu un scriitor invitat de el, într-un dialog deschis şi dinamic, care abordează teme relevante pentru activitatea traducătorilor de literatura română, de la munca propriu-zisă pe text până la alegerea editurii adecvate și la promovarea textului publicat.

Publicitate

Până în prezent au dialogat Jan Cornelius şi Matei Vişniec („Ce traducem și de ce?”), Joanna Kornaś-Warwas şi Doris Mironescu („Mai merită să traducem clasicii?”), Roberto Merlo și Doris Mironescu („Traducerea clasicilor, azi“), Marian Ochoa de Eribe și Gabriela Adameșteanu („Parteneriat autor și traducător. Avantaje și riscuri”).

Episodul al cincilea al seriei, cu tema „Cum se promovează o traducere?”, va avea loc joi, 21 noiembrie 2024, între orele 11:00 și 13:00, cu Monica Cure și Liliana Corobca.

Monica Cure este poetă şi traducătoare româno-americană, specialistă în dialog colectiv. Şi-a făcut doctoratul în literatură comparată la University of Southern California, în Los Angeles, şi i s-a acordat în două rânduri bursa Fulbright. Traducerile ei din poeți şi prozatori români au apărut in reviste precum „Asymptote”, „Kenyon Review”, „The White Review”, „Modern Poetry in Translation”. A tradus trei romane de Liliana Corobca în engleză la editura Seven Stories Press, din New York şi Londra. E câștigătoarea premiului „Oxford Weidenfeld” din 2023 pentru traducerea romanului Caiet de cenzor. E stabilită de cinci ani în Bucureşti.

Publicitate

Liliana Corobca (născută în Republica Moldova) este scriitoare și cercetătoare a cenzurii comuniste. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică (Polirom, 2019) și Panorama comunismului în România (Polirom, 2020). Printre romanele publicate figurează Imperiul fetelor bătrâne (Cartea Românească, 2015), Buburuza (Polirom, 2019), precum și biografia romanțată Ionesco. Elegii pentru noul rinocer (Polirom, 2020). Romanul Kinderland (Cartea Românească, 2013; Polirom, 2015) a fost tradus în engleză, germană, slovenă, sârbă și italiană. Kinderland, Caiet de cenzor (Polirom, 2017) și Capătul drumului (Polirom, 2018) au fost traduse în limba engleză de Monica Cure.

Seria de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face parte dintre activitățile desfășurate în cadrul programului UNESCO „Iași. City of Literature”.

Întâlnirile sunt dedicate profesioniștilor din domeniu, iar cei interesați sunt invitați să se înscrie până pe 20 noiembrie 2024 . Numărul de locuri este limitat. Înregistrarea va putea fi vizionată ulterior pe canalele de youtube ale organizatorilor.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending