Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (100)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Theodor Codreanu publică prima parte a eseului „Eminescu şi provocările culturii moderne”. Reţinem: 1. „O cultură naţională se împlineşte prin apariţii sintetizatoare, ca singularităţi canonice irepetabile, ca anvergură. Eminescu, recunoscut drept centrul iradiant al literaturii şi cugetării româneşti de Titu Maiorescu („Eminescu şi poeziile lui”, 1889), a fost socotit nu întâmplător, de un G. Ibrăileanu, drept o apariţie inexplicabilă în sânul culturii româneşti din secolul al XIX-lea. Generalizând imagine inexplicabilei apariţii, Emil Cioran crede că Limba Română şi Eminescu spală ruşinea neantului valah din istoria Europei.”; 2. „Eminescologia a rămas încă datoare faţă de poet prin îndelungatele încartiruiri într-un canon istoricizat demult, sub eticheta romantic întârziat, exclus de la festinul înnoitor al canonului simbolist şi al liricii moderne, în genere. Modernitatea poetului , despre care vorbea Maiorescu, a fost ignorată chiar de către maiorescieni. Totuşi, primul simbolist autentic, cum este recunoscut Ştefan Petică, a scris răspicat că nu Macedonski este deschizătorul de drum, ci Eminescu, invocând nu doar cantata estetică a muzicii revendicată de simbolişti: „de la musique avant toute chose” (Verlaine), boltă stilistică şi vizionară atinsă cu adevărat mai ales de Eminescu, dar nu din îmbrăţişarea paradigmei de pe Sena, ci prin geniala viziune asupra limbii române, asupra limbii, în genere, concentrată în enunţul: „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră”, poetul replămădind, cu supuşenie exemplară, „limba veche şi înţeleaptă”, descoperindu-i arheitatea ontologică, încât armonia muzicală a versului hyperionic particularizează canonul literar, devenind paradigma revoluţiei estetice româneşti. Asta a înţeles-o Titu Maiorescu în finalul studiului „Eminescu şi poezia lui” (1889), dar validarea asocierii, în modernitate, a limbajului poetic cu cugetarea/filosofia românească a secolului următor a fost înţeleasă târziu , căci paradigma eminesciană propunea transcenderea modelor literare care vor invada poetica modernă de factură barthesiană, limbajul poetic fiind conceput ca abatere de la gradul zero al scriiturii. De aici întârzierea recunoaşterii modernităţii canonului eminescian.”; 3. „Abia paradigma revoluţionară a lingvisticii integrale a lui Eugeniu Coşeriu a permis adevărata receptare a fenomenului Eminescu”; 4. „I s-a reproşat poetului că nu a avut curajul să părăsească secolul al XIX-lea, obligându-i pe admiratorii săi să rămână prizonieri tot acolo (Mihai Zamfir). Asta cu trimitere tot la întârzierea în romantism, ba existând şi mărturia: „Eu rămân ce-am fost: romantic”. Dar Eminescu ştia că orice mare poezie este romantică, secolul al XX-lea vorbind de un „romantism fundamental” (Al. Philippide), de pe a cărui fundaţie se încearcă, arheic, orice modernitate autentică. A. C. Cuza, după elaborarea primei ediţii eminesciene complexe, în 1914, a înţeles că Eminescu a schimbat din temelii conceptul de romantism.”;
„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Nicolae Breban despre „vârfurile în literatură” cu referire şi la Eminescu: „Apoi marele scriitor nu este numai cel care scrie bine. În România se crede greşit că un mare scriitor scrie bine. Scriitori de mâna a doua scriu bine. În acest sens, Sadoveanu, pentru mine, e un scriitor de mâna a doua Scria prea bine. Scriitor mare e Eminescu, care scria „prost” pentru generaţia lui. În epocă toţi îl înjurau pentru stil, pentru o proastă folosirea limbii române. Era atât de revoluţionară limba lui Eminescu, încât în ochii generaţiei sale, ai colegilor de generaţie, Samson Bodnărescu, Alecsandri, şeful curentului de opinie, era o limbă care părea neromânească. Scriitori mari nu scriu bine. De aceea Mateiu Caragiale nu e scriitor mare. Scria prea bine. Scriitori mari sunt cei care abordează marile teme ale literaturii şi ale umanităţii. Scriitorii mari scriu prost, ca Dostoievski sau ca Marcel Proust, însă ei atacă problemele mari ale civilizaţiei şi ale culturii.”;
„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Botoşăneanul Alexa Visarion, regizor, scenarist, scriitor şi profesor, publică eseul „Ecoul criticii”. Reţinem: 1. „critica este un act de solitudine şi de asceză, fără satisfacţii imediate, iar dreptatea în critică este relativă şi poate tocmai această relativitate este izvorul obiectivităţii”; 2. „când critica lipseşte, arta decade, fiindcă începe a se bizui pe sufragiul public care se numeşte atât de impropriu succes”; 3. „trebuie să fii poet în înţelegere şi gândire ca să poţi deveni în expresie un critic drept”; 4. „critica este alături de poezie şi începe odată cu actul de creaţie”; 5. „ce este în ultimă instanţă critica? O creaţie. O creaţie care se defineşte în raport cu altă creaţie. Este un orizont…”; 6. „critica creatoare nu-ţi dă ceva, îţi deşteaptă ceva”; 7. „critica nu corectează,nu tăgăduieşte, nu afirmă, ci fundamentează sensuri şi vibraţii de gândire”; 8. „critica analitică e vie, e adevărată, e artă”; 9. „şi criticul, ca şi scriitorul, trăieşte prin integralitatea operei sale, dincolo de timpul concret al scrierii”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Până la ce dată se pot depune cererile. DOCUMENT pus în dezbatere
Eveniment
FOTO: Zi de aleasă cinstire pentru Patriarhul Teoctist, la Biserica din Victoria și la Casa Memorială din Tocileni
Sâmbătă, satul Victoria din comuna Stăuceni a fost cu adevărat în sărbătoare. Localnicii, alături de credincioși veniți din alte zone ale județului Botoșani, au participat cu emoție și recunoștință la un eveniment dedicat unuia dintre cei mai importanți ierarhi ai Ortodoxiei românești, Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu, fiu al acestor meleaguri și al cincilea Patriarh al României.
Momentul a avut o încărcătură aparte, și a coincis cu un eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română care a avut loc cu o zi înainte și anume canonizarea a 16 sfinte femei, fapt ce a sporit solemnitatea zilei.
La biserica din Victoria, ctitorită de Preafericitul Teoctist, a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoți, alături de părintele paroh al bisericii „Nașterea Maicii Domnului”, pr. Bogdan Azamfirei.
La Sfânta Liturghie au participat și oficialități locale și județene, printre care senatorul Doina Federovici, și primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș, cunoscut drept un susținător al valorilor culturale și creștine din zonă.
După momentele înălțătoare ale Sfintei Liturghii, în biserică a fost oficiat parastasul pentru odihna sufletului Preafericitului Părinte Teoctist, în semn de profundă prețuire și neuitare.
Ulterior, alaiul de preoți și credincioși s-a îndreptat către Casa Memorială din satul Tocileni, loc de pelerinaj sufletesc pentru cei care doresc să păstreze vie amintirea marelui patriarh. Zeci de persoane au fost prezente, demonstrând că legăturile clădite pe dragoste, credință și recunoștință vor dăinui peste vreme.
După slujba parastasului oficiată la Tocileni, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt emoționant, evocând personalitatea marcantă a Preafericitului Teoctist și subliniind atașamentul sincer al comunității, care se adună an de an pentru a-i cinsti memoria.
Evenimentul s-a încheiat cu o agapă frățească, unde nelipsitele sărmăluțe au fost pregătite cu grijă de gospodinele din Tocileni. Acestea au dovedit încă o dată că, pe lângă evlavie și respect pentru moștenirea spirituală a patriarhului, sunt și păstrătoare iscusite ale tradițiilor culinare locale.
Părintele Patriarh Teoctist s-a născut în data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni din județul Botoșani. A primit numele de Teodor, fiind cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu. A intrat frate în Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi în Mănăstirea Neamț în anul 1931.
Studii
Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și a fost hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.
Între 1940-45 a studiat la Facultatea de Teologie din București, în paralel, îndeplinind diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.
Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași. În data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de Episcop vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul.
Părintele Teoctist a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.
Activitate pastorală
În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea).
La 25 februarie 1973 a fost întronizat Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie).
În data de 9 octombrie 1977, Părintele Teoctist a primit demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (ales la 25 septembrie).
Începând cu luna iulie a anului 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului. După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de Patriarh.
La data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.
Eveniment
Măsuri de ordine publică pentru meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Metaloglobus București
Eveniment
Furt de arbori în Lozna și Vârful Câmpului: Polițiștii au pus în aplicare mandate de percheziție
Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Până la ce dată se pot depune cererile. DOCUMENT pus în dezbatere
FOTO: Zi de aleasă cinstire pentru Patriarhul Teoctist, la Biserica din Victoria și la Casa Memorială din Tocileni
Măsuri de ordine publică pentru meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Metaloglobus București
Furt de arbori în Lozna și Vârful Câmpului: Polițiștii au pus în aplicare mandate de percheziție
Nu i-a plăcut măsura controlului judiciar. Femeie de 43 de ani, arestată pentru 30 de zile
Regulamentul de bloc. Documentul obligatoriu pentru toate asociațiile de proprietari
Sinodul BOR: Declararea anului 2027 ca Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina și Teoctist Arăpașu – printre hotărâri
DOCUMENTAR: 111 ani de la nașterea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007) (7 februarie)
CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Partenie, Episcopul Lampsacului
VIDEO Botoșani: Sindicatul Europol acuză condițiile insalubre din sediul Poliției Rutiere. IPJ caută alt imobil
- OpenAI a lansat ”Frontier” pentru companii: Agenți de inteligență artificială capabili să lucreze alături de angajați umani
- Voluntarii CERT Transilvania ies din nou la treabă. Pe 16 mai, natura devine prioritate: „Hoia și Făget, plămânii Clujului”
- CJ Alba stabilește reguli pentru dezvoltarea zonei turistice Trascău. Licitație pentru Planul de Amenajare a Teritoriului
- FOTO. Alcoolemie uriașă la volan. A zburat cu mașina într-un semn publicitar din Florești
Taxa pe gunoi, cea mai mare povară pentru botoșăneni: Primăria Botoșani caută soluții să o reducă sub 26 de lei/persoană
VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare
Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic
Orașul Darabani încheie încă un an bun: Școală nouă, spații verzi modernizate și proiecte importante finalizate
Bucurie la Albești și Tudor Vladimirescu: Profesorii și elevii au transformat Ziua Națională într-o adevărată sărbătoare
VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe
Hănești în 2025: Drumuri modernizate, apă aproape finalizată și noi spații de agrement. Primarul Costel Matei: A fost un an bun
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment4 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate3 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate3 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment4 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment3 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
