Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (100)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Theodor Codreanu publică  prima parte a eseului  „Eminescu şi provocările culturii moderne”. Reţinem: 1. „O cultură naţională se împlineşte prin apariţii sintetizatoare, ca singularităţi canonice irepetabile, ca anvergură. Eminescu, recunoscut drept centrul iradiant al literaturii şi cugetării româneşti de Titu Maiorescu („Eminescu şi poeziile lui”, 1889), a fost socotit nu întâmplător, de un G. Ibrăileanu, drept o apariţie inexplicabilă în sânul culturii româneşti din secolul al XIX-lea. Generalizând imagine inexplicabilei apariţii, Emil Cioran crede că Limba Română şi Eminescu spală ruşinea neantului valah din istoria Europei.”; 2. „Eminescologia a rămas încă datoare faţă de poet prin îndelungatele încartiruiri într-un canon istoricizat demult, sub eticheta romantic întârziat, exclus de la festinul înnoitor al canonului simbolist şi al liricii moderne, în genere. Modernitatea poetului , despre care vorbea Maiorescu,  a fost ignorată chiar de către maiorescieni. Totuşi, primul simbolist autentic, cum este  recunoscut Ştefan Petică, a scris răspicat că nu Macedonski este deschizătorul de drum, ci Eminescu,  invocând nu doar cantata estetică a muzicii revendicată de simbolişti: „de la musique avant toute chose” (Verlaine), boltă stilistică şi vizionară atinsă cu adevărat mai ales de Eminescu, dar nu din îmbrăţişarea paradigmei de pe Sena, ci prin geniala viziune asupra limbii române, asupra limbii, în genere, concentrată în enunţul: „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră”, poetul replămădind, cu supuşenie exemplară, „limba veche şi înţeleaptă”, descoperindu-i arheitatea ontologică, încât armonia muzicală a versului hyperionic particularizează  canonul literar, devenind paradigma revoluţiei estetice româneşti. Asta a înţeles-o Titu Maiorescu în finalul studiului „Eminescu şi poezia lui” (1889), dar validarea asocierii, în modernitate, a limbajului poetic cu cugetarea/filosofia românească  a secolului următor a fost înţeleasă târziu , căci paradigma eminesciană propunea transcenderea modelor literare care vor invada poetica modernă de factură barthesiană, limbajul poetic fiind conceput ca abatere de la gradul zero al scriiturii. De aici întârzierea recunoaşterii modernităţii canonului eminescian.”; 3. „Abia paradigma revoluţionară a lingvisticii integrale a lui Eugeniu Coşeriu a permis adevărata receptare a fenomenului Eminescu”; 4. „I s-a reproşat poetului că nu a avut curajul să părăsească secolul al XIX-lea, obligându-i pe admiratorii săi să rămână prizonieri tot acolo (Mihai Zamfir). Asta cu trimitere tot la întârzierea în romantism, ba existând şi mărturia: „Eu rămân ce-am fost: romantic”. Dar Eminescu ştia că orice mare poezie este romantică, secolul al XX-lea vorbind de un „romantism fundamental” (Al. Philippide), de pe a cărui fundaţie se încearcă, arheic, orice modernitate autentică. A. C. Cuza, după elaborarea primei ediţii eminesciene complexe, în 1914,  a înţeles că Eminescu a schimbat din temelii conceptul de romantism.”;

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Nicolae Breban despre „vârfurile în literatură” cu referire şi la Eminescu:  „Apoi marele scriitor nu este numai cel care scrie bine. În România se crede greşit că un mare scriitor scrie bine. Scriitori de mâna a doua scriu bine. În acest sens, Sadoveanu, pentru mine, e un scriitor de mâna a doua Scria prea bine. Scriitor mare e Eminescu, care scria „prost” pentru generaţia lui. În epocă toţi îl înjurau pentru stil, pentru o proastă folosirea limbii române. Era atât de revoluţionară limba lui Eminescu, încât în ochii generaţiei sale, ai colegilor de generaţie, Samson Bodnărescu, Alecsandri, şeful curentului de opinie, era o limbă care părea neromânească. Scriitori mari nu scriu bine. De aceea Mateiu Caragiale nu e scriitor mare. Scria prea bine. Scriitori mari sunt cei care abordează marile teme ale literaturii şi ale umanităţii. Scriitorii mari scriu prost, ca Dostoievski sau ca Marcel Proust, însă ei atacă problemele mari ale civilizaţiei şi ale culturii.”;

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Botoşăneanul Alexa Visarion, regizor, scenarist, scriitor şi profesor, publică eseul „Ecoul criticii”. Reţinem: 1. „critica este un act de solitudine şi de asceză, fără satisfacţii imediate, iar dreptatea în critică  este relativă şi poate tocmai această relativitate este izvorul obiectivităţii”; 2. „când critica lipseşte, arta decade, fiindcă începe a se bizui pe sufragiul public care se numeşte atât de impropriu succes”; 3. „trebuie să fii poet în înţelegere şi gândire ca să poţi deveni în expresie un critic drept”; 4. „critica este alături de poezie şi începe odată cu actul de creaţie”; 5. „ce este în ultimă instanţă critica? O creaţie. O creaţie care se defineşte în raport cu altă creaţie. Este un orizont…”; 6. „critica creatoare nu-ţi dă ceva, îţi deşteaptă ceva”; 7. „critica nu corectează,nu tăgăduieşte, nu afirmă, ci fundamentează sensuri şi vibraţii de gândire”; 8. „critica analitică e vie, e adevărată, e artă”; 9. „şi criticul, ca şi scriitorul, trăieşte prin integralitatea operei sale, dincolo de timpul concret al scrierii”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tentative de fraudă prin telefon. Infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor. Atenționările Poliției

Publicat

acum 22 de secunde

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Polițiștii atenționează privind tentative de fraudă prin telefon, cazuri în care infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor și le cer cetățenilor transfer de bani în cont ”sigur”, scrie alba24.ro.

În ultima perioadă, au fost înregistrate mai multe cazuri prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”.

Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie (pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare), contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor.

În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile.

Ulterior, apelul este redirecționat către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință.

Tentative de fraudă prin telefon. Dosar penale

Publicitate

La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale.

Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere (bănci, autorități), cu scopul de a înșela victimele (cetățenii de bună credință).

Atenționările polițiștilor
Poliția Alba transmite recomandări pentru protecția cetățenilor:

Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani
Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate
Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte!
Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.).

Citeste mai mult

Cultura

Spectacolul „Tigrişorul Pietrek” la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

acum 14 minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Micuții botoșăneni sunt invitați în această săptămână la Teatrul „Vasilache” pentru a viziona spectacolul „Tigrişorul Pietrek”, după  H. Januszewska, adaptare de Maria Baciu, în zilele de:

– joi, 23 ianuarie 2025, de la ora 18:00,

– duminică, 26 ianuarie 2025, de la orele 11:00 și 12:30

 

Regia artistică Valentin Dobrescu, scenografia este semnată de Mihai Pastramagiu, muzica îi aparţine lui Constantin Panaite.

Distribuţia:  Andrei Iurescu, Ioana Buta, Ana Apetrei, Adelina Cojocariu și Pavel Petraşi

Publicitate

Vă invităm la teatru să vedeți cât de fricos este puiul de tigru, să urmăriţi călătoria Tigrişorului Pietrek, aventurile prin care trece şi lecţia de viaţă pe care o primeşte! De aceea, Tigrișorul Pietrek a fost pedepsit de Regele Tigrilor şi alungat din junglă. Tigrişorul Pietrek îşi pierde dunguliţele, iar ca să şi le recapete trebuie să dovedească un act de curaj! Își va recăpăta dungulițele? Rămâne să aflați doar dacă veți veni la spectacol!

Spectacolul se adresează preşcolarilor şi şcolarilor.

 

Preţ bilet 20  lei

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

 

Citeste mai mult

Eveniment

AEP: Începând de luni, alegătorii români din străinătate se pot înregistra online pentru votul la prezidențiale

Publicat

acum 2 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de luni, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.

Potrivit unui comunicat al AEP, până la ora 11.00 au fost primite patru cereri de vot prin corespondență, precizează sursa citată.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23,59.

De asemenea, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Publicitate

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23,59.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, cu modificările și completările ulterioare, și poate fi accesată la următorele link-uri:
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.03.07_omae_373-2024_mof_al_ro_178_din_07.03.2024.pdf
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/omae_507-21.03.2024-_mofro_272-29.03.2024_completare_anexa_omae_373-2024_acte_resedinta-cu_bruxelles.pdf

Alegătorii pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își pot exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro, mai precizează AEP. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

acum 3 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending