Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (100)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Theodor Codreanu publică  prima parte a eseului  „Eminescu şi provocările culturii moderne”. Reţinem: 1. „O cultură naţională se împlineşte prin apariţii sintetizatoare, ca singularităţi canonice irepetabile, ca anvergură. Eminescu, recunoscut drept centrul iradiant al literaturii şi cugetării româneşti de Titu Maiorescu („Eminescu şi poeziile lui”, 1889), a fost socotit nu întâmplător, de un G. Ibrăileanu, drept o apariţie inexplicabilă în sânul culturii româneşti din secolul al XIX-lea. Generalizând imagine inexplicabilei apariţii, Emil Cioran crede că Limba Română şi Eminescu spală ruşinea neantului valah din istoria Europei.”; 2. „Eminescologia a rămas încă datoare faţă de poet prin îndelungatele încartiruiri într-un canon istoricizat demult, sub eticheta romantic întârziat, exclus de la festinul înnoitor al canonului simbolist şi al liricii moderne, în genere. Modernitatea poetului , despre care vorbea Maiorescu,  a fost ignorată chiar de către maiorescieni. Totuşi, primul simbolist autentic, cum este  recunoscut Ştefan Petică, a scris răspicat că nu Macedonski este deschizătorul de drum, ci Eminescu,  invocând nu doar cantata estetică a muzicii revendicată de simbolişti: „de la musique avant toute chose” (Verlaine), boltă stilistică şi vizionară atinsă cu adevărat mai ales de Eminescu, dar nu din îmbrăţişarea paradigmei de pe Sena, ci prin geniala viziune asupra limbii române, asupra limbii, în genere, concentrată în enunţul: „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră”, poetul replămădind, cu supuşenie exemplară, „limba veche şi înţeleaptă”, descoperindu-i arheitatea ontologică, încât armonia muzicală a versului hyperionic particularizează  canonul literar, devenind paradigma revoluţiei estetice româneşti. Asta a înţeles-o Titu Maiorescu în finalul studiului „Eminescu şi poezia lui” (1889), dar validarea asocierii, în modernitate, a limbajului poetic cu cugetarea/filosofia românească  a secolului următor a fost înţeleasă târziu , căci paradigma eminesciană propunea transcenderea modelor literare care vor invada poetica modernă de factură barthesiană, limbajul poetic fiind conceput ca abatere de la gradul zero al scriiturii. De aici întârzierea recunoaşterii modernităţii canonului eminescian.”; 3. „Abia paradigma revoluţionară a lingvisticii integrale a lui Eugeniu Coşeriu a permis adevărata receptare a fenomenului Eminescu”; 4. „I s-a reproşat poetului că nu a avut curajul să părăsească secolul al XIX-lea, obligându-i pe admiratorii săi să rămână prizonieri tot acolo (Mihai Zamfir). Asta cu trimitere tot la întârzierea în romantism, ba existând şi mărturia: „Eu rămân ce-am fost: romantic”. Dar Eminescu ştia că orice mare poezie este romantică, secolul al XX-lea vorbind de un „romantism fundamental” (Al. Philippide), de pe a cărui fundaţie se încearcă, arheic, orice modernitate autentică. A. C. Cuza, după elaborarea primei ediţii eminesciene complexe, în 1914,  a înţeles că Eminescu a schimbat din temelii conceptul de romantism.”;

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Nicolae Breban despre „vârfurile în literatură” cu referire şi la Eminescu:  „Apoi marele scriitor nu este numai cel care scrie bine. În România se crede greşit că un mare scriitor scrie bine. Scriitori de mâna a doua scriu bine. În acest sens, Sadoveanu, pentru mine, e un scriitor de mâna a doua Scria prea bine. Scriitor mare e Eminescu, care scria „prost” pentru generaţia lui. În epocă toţi îl înjurau pentru stil, pentru o proastă folosirea limbii române. Era atât de revoluţionară limba lui Eminescu, încât în ochii generaţiei sale, ai colegilor de generaţie, Samson Bodnărescu, Alecsandri, şeful curentului de opinie, era o limbă care părea neromânească. Scriitori mari nu scriu bine. De aceea Mateiu Caragiale nu e scriitor mare. Scria prea bine. Scriitori mari sunt cei care abordează marile teme ale literaturii şi ale umanităţii. Scriitorii mari scriu prost, ca Dostoievski sau ca Marcel Proust, însă ei atacă problemele mari ale civilizaţiei şi ale culturii.”;

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2022. Botoşăneanul Alexa Visarion, regizor, scenarist, scriitor şi profesor, publică eseul „Ecoul criticii”. Reţinem: 1. „critica este un act de solitudine şi de asceză, fără satisfacţii imediate, iar dreptatea în critică  este relativă şi poate tocmai această relativitate este izvorul obiectivităţii”; 2. „când critica lipseşte, arta decade, fiindcă începe a se bizui pe sufragiul public care se numeşte atât de impropriu succes”; 3. „trebuie să fii poet în înţelegere şi gândire ca să poţi deveni în expresie un critic drept”; 4. „critica este alături de poezie şi începe odată cu actul de creaţie”; 5. „ce este în ultimă instanţă critica? O creaţie. O creaţie care se defineşte în raport cu altă creaţie. Este un orizont…”; 6. „critica creatoare nu-ţi dă ceva, îţi deşteaptă ceva”; 7. „critica nu corectează,nu tăgăduieşte, nu afirmă, ci fundamentează sensuri şi vibraţii de gândire”; 8. „critica analitică e vie, e adevărată, e artă”; 9. „şi criticul, ca şi scriitorul, trăieşte prin integralitatea operei sale, dincolo de timpul concret al scrierii”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sistemul medical botoșănean, tot mai performant: O nouă sală de operație modernă pentru secția de Neurochirurgie. A fost sfințită joi

Publicat

Publicitate

Sistemul medical botoșănean continuă să se dezvolte și să își consolideze capacitatea de a oferi servicii de cea mai bună calitate pacienților din județ. Datorită investițiilor masive din ultimii ani, realizate din bugetul Consiliului Județean, dar și prin fonduri guvernamentale și europene, spitalele botoșănene beneficiază astăzi de condiții moderne, echipamente de ultimă generație și personal medical dedicat.

Un nou pas important în această direcție îl reprezintă inaugurarea și sfințirea unei noi săli de operație, destinată în principal secției de Neurochirurgie. Noua sală, construită și dotată datorită unei sponsorizări private, va permite efectuarea unor intervenții chirurgicale complexe, în condiții de maximă siguranță și eficiență.

La evenimentul de sfințire au fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale și ai conducerii spitalului, care au subliniat importanța colaborării dintre mediul public și cel privat în dezvoltarea infrastructurii medicale.

„Această sală este dovada că prin implicare, responsabilitate și viziune comună putem construi un sistem medical performant, în beneficiul botoșănenilor”, a fost unul dintre mesajele transmise în cadrul ceremoniei.
Felicitări au fost adresate tuturor celor implicați în realizarea acestui proiect care deschide noi perspective pentru pacienții din județ. În special, doctorului neurochirurg Attila Kiss, principalul utilizator al noii săli, i s-a urat mult succes în activitatea sa, alături de întreg colectivul medical care, prin profesionalism și dedicare, redă zilnic speranța vindecării pacienților.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Un cutremur de magnitudine 3,5 s-a produs joi după-amiaza în județul Vrancea

Publicat

Publicitate

Seismul a avut loc la adâncimea de 80,4 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 43 km vest de Focşani, 67 km est de Sfântu-Gheorghe, 68 km nord de Buzău, 80 km est de Braşov, 93 km sud de Bacău şi 96 km sud-vest de Bârlad.

În primele zile ale lunii noiembrie, în România s-au produs două cutremure, cu magnitudini de 2,2 şi 3,5 grade pe Richter.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de magnitudine 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai, în judeţul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, pe 16 septembrie.

Citeste mai mult

Eveniment

Zona centrală a Parcului Mihai Eminescu din municipiul Botoșani va fi modernizată

Publicat

Publicitate

Un nou proiect destinat modernizării orașului a fost deschis astăzi, la Botoșani!

 

În cadrul conferinței de lansare au fost prezentate obiectivele generale ale „𝑼_𝑳𝑨𝑲𝑬𝑺: 𝑼𝒓𝒃𝒂𝒏𝑳𝒂𝒌𝒆𝒔: 𝑪𝒓𝒐𝒔𝒔-𝑩𝒐𝒓𝒅𝒆𝒓 𝑺𝒚𝒏𝒆𝒓𝒈𝒚 𝒇𝒐𝒓 𝑩𝒍𝒖𝒆 𝑬𝒄𝒐𝒔𝒚𝒔𝒕𝒆𝒎 𝑷𝒓𝒆𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏” (𝑳𝒂𝒄𝒖𝒓𝒊 𝒖𝒓𝒃𝒂𝒏𝒆: 𝑺𝒊𝒏𝒆𝒓𝒈𝒊𝒆 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒇𝒓𝒐𝒏𝒕𝒂𝒍𝒊𝒆𝒓𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒆𝒄𝒐𝒔𝒊𝒔𝒕𝒆𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒂𝒍𝒃𝒂𝒔𝒕𝒓𝒖), proiect accesat de Primăria Municipiului Botoșani și autoritățile ucrainene din Ivano-Frankivsk, prin 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐫𝐞𝐠 𝐍𝐞𝐱𝐭 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚-𝐔𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐚 𝟐𝟎𝟐𝟏-𝟐𝟎𝟐𝟕.

 

Prin acestă investiție, 𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮” va suferi modificări majore. Va fi reabilitat lacul iar lucrările includ și monumentul dedicat personalității „Carmen Sylva”, podurile peste lac și aleea de trecere.

Lacul va fi modernizat prin niveluri pentru dezvoltarea vieții acvatice, plantarea de plante acvatice, iluminare, sistem audio și pictarea cupolelor podului cu desene 3D.

Publicitate

În colaborare cu Liceul de Artă „Ștefan Luchian”, va fi creată din materiale eco – friendly o instalație artistică interactivă ce include aripi de fluture și un cadru foto, amplasată lângă lac și va simboliza legătura dintre natură, artă și comunitate.

 

𝐋𝐚 𝐈𝐯𝐚𝐧𝐨-𝐅𝐫𝐚𝐧𝐤𝐢𝐯𝐬𝐤 va fi creat un mediu favorabil pentru toate speciile în Lacul German și vor fi amenajate locuri de joacă eco-friendly, un turn pentru observarea păsărilor, elemente arhitecturale mici, zone de picnic și spații pentru activități recreative diverse.

 

Proiectul își propune să realizeze un plan de acțiune comun pentru amenajarea celor două zone de agrement din Botoșani și Ivano-Frankivsk, în baza celor mai bune abordări ale Uniunii Europene în domeniul gestionării infrastructurii albastre și verzi și al protecției mediului, pe principiile cooperării și bunei vecinătăți.

Documentul va reuni cunoștințele și soluțiile orașelor partenere, precum și bunele practici în domeniul înverzirii urbane, economisirii apei și protecției ecosistemelor.

 

𝑻𝒆𝒓𝒎𝒆𝒏𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆 al obiectivului de investiții, în valoare de 419.000 euro, este decembrie 2026.

Citeste mai mult

Educație

Bursele studenților și prima de carieră didactică ar putea fi completate din fonduri europene

Publicat

Publicitate

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat cum vor fi obținuți bani pentru completarea burselor studenților.

Acesta spune că vrea să obțină acordul necesar pentru folosirea fondurilor europene.

Totodată, Daniel David a declarat că prima de carieră didactică ar putea fi plătită din bani europeni începând cu luna ianuarie a anului viitor.

Ministrul a declarat, miercuri, ca răspuns la întrebările adresate, că după aprobarea Comisiei Europene privind utilizarea fondurilor europene pentru acordarea primei de carieră didactică, România va putea folosi acești bani în scopul menționat de anul viitor.

„Așa cum am anunțat public, noi am obținut aprobarea Comisiei pentru a utiliza fondurile europene, lucru pe care vreau să-l fac în viitor și pentru a completa bursele studenților, astfel încât, probabil, prima de carieră vom începe să o plătim din ianuarie 2026”, a declarat Daniel David, potrivit Mediafax.

Prima de carieră didactică are valoarea de 1.500 de lei. Ea poate fi folosită pentru cursuri de formare, cărți, echipamente IT, iar o parte din bani poate fi destinată nevoilor educaționale individuale ale profesorilor.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending