Scriitoarea Gabriela Melinescu a murit, marţi, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm, anunţă Institutul Cultural Român.

“Institutul Cultural Român a aflat cu mare întristare vestea trecerii în nefiinţă a Gabrielei Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975. Scriitoarea a decedat, pe data de 15 octombrie, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm”, informează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook.

Potrivit directorului ICR Stockholm, Bogdan Popescu, “Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum şi o adevărată ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului, când a putut să călătorească în România, să publice din nou şi să restabilească legătura cu ţara natală”. “Îi suntem profund recunoscători pentru moştenirea sa literară şi pentru tot efortul pe care l-a făcut pentru a crea legături culturale trainice între România şi Suedia”, a adăugat Popescu.

Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia la vârsta de 33 de ani şi s-a impus rapid în elita literară a acestei ţări.

“Poeta a îmbogăţit spaţiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare. Am avut şi bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei româneşti, printre care şi opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, a declarat scriitoarea suedeză Agneta Pleijel, citată de ICR.

În urmă cu doi ani, chiar de ziua ei, pe 16 august 2022, la aniversarea vârstei de 80 de ani, Institutul Cultural Român de la Stockholm a sărbătorit-o pe Gabriela Melinescu printr-un eveniment, care a constat într-o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film documentar din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.

***
Gabriela Melinescu s-a născut la 16 august 1942, la Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, a fost redactor la revistele “Femeia” şi “Luceafărul”. Între 1965 şi 1975 publică volumele de poezie “Ceremonie de iarnă” (EPL, 1965), “Fiinţele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), “Interiorul legii” (EPL, 1968), “Boala de origine divină” (Albatros, 1970), “Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), “Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) şi “Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai apărut un volum de proză, “Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, “Catargul cu două corăbii” (Ed. Tineretului, 1969) şi una de reportaje, “Viaţa cere viaţă” (împreună cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

A publicat numeroase volume de poezie şi proză în limba suedeză şi a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura română, la cel mai înalt nivel, în spaţiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a realizat traduceri din autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi din scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark.

În Suedia, unde s-a stabilit din anul 1975, a publicat cinci volume de poezie şi nouă volume de proză, printre care “Zeul fecundităţii” (Coeckelberghs Forlag, 1977), “Lumină spre lumină” (Albert Bonniers Forlag, 1993, poezie), “Copiii răbdării” (Coeckelberghs Forlag, 1979, Oslo), “Lupii urcă în cer” (Coeckelberghs Forlag, 1981), “Regina străzii” (Coeckelberghs Forlag, 1988, apărut şi în franceză la Manya, Paris), “Omul pasăre” (Eva Bonniers Forlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză pentru proză), “Schimbare de pene” (Albert Bonniers Forlag, 1998), “Acasă printre străini” (Albert Bonniers Forlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeză).

Publicitate

În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia.

După 1989, publică din nou în România volumele de poezie “Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (antologie, Litera, 1993), “Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), “Fiinţele abstracte şi alte poeme” (antologie, România Press, 2001), “Cuvinte nou născute” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 2002) şi “Puterea morţilor asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele “Lupii urcă în cer” (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993), “Regina străzii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), “Jurnal suedez I” (1976-1983) (ediţia a II-a, Polirom, 2003), “Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), “Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004) – primele trei jurnale au fost coordonate de editoarea Denisa Comănescu, “Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul “Acasă printre străini” (Polirom, 2004), precum şi volumul de nuvele “Ghetele fericirii” (Polirom, 2006).

La Editura Academiei Române a apărut în 2016 volumul “O sută şi una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.

A fost recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978. În 1991 şi 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele “Omul pasăre” şi “Acasă printre străini”. În anul 2001, Academia Română i-a decernat Premiul Nichita Stănescu pentru poezie. A fost distinsă cu Premiul Albert Bonniers în 2002 şi cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga carieră în anul 2004. În 2005 i s-a acordat de către Academia Suedeză Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în străinătate. Tot în 2005, a fost distinsă cu Premiul Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. AGERPRE

Instanţa supremă a respins marţi o contestaţie depusă de Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, prin care acesta cerea anularea unui hotărâri a Biroului Electoral Central prin care i-a fost refuzată solicitarea de a avea un reprezentant în BEC.

Pe 11 octombrie, Mircea Geoană a propus desemnarea unui reprezentant al său în cadrul BEC, însă solicitarea i-a fost respinsă două zile mai târziu.

Biroul Electoral Central susţine că prevederile Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu acordă candidaţilor independenţi posibilitatea desemnării unui reprezentant în BEC, ci doar partidelor parlamentare şi neparlamentare care au propus candidaţi.

Mircea Geoană a atacat decizia BEC în instanţă, însă contestaţia sa a fost respinsă.

Pe de altă parte, Instanţa supremă a admis o solicitare a lui Geoană privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor mai multor articole din Legea nr. 370/2004, prevederi care se referă la modul de constituire a Biroului Electoral Central şi Birourilor electorale judeţene. AGERPRES

Cel mai important proiect de infrastructură rutieră pentru județul Botoșani avansează într-un ritm accelerat!

Documentația tehnică realizată de firma Consitrans a fost aprobată în prima etapă a Analizei Multicriteriale (AMC). În urma analizei celor trei variante de traseu, au fost selectate două, urmând ca în etapa a doua a AMC să fie stabilită varianta finală a drumului de mare viteză Botoșani – Suceava, care va conecta municipiul Botoșani la Autostrada „Moldovei” (A7).

„Prin realizarea AMC1, am făcut un pas important pentru construirea Drumului Expres Botoșani – Suceava. Ambele variante de traseu includ nodul de descărcare de la Huțani, esențial atât pentru succesul proiectului, cât și pentru oportunitățile de dezvoltare ale județului nostru. Am solicitat în mod expres acest nod de descărcare pentru a maximiza potențialul de dezvoltare al zonei. La Bucecea se dezvoltă un parc industrial, iar prin DJ291 se va colecta traficul dinspre Dorohoi și cele două puncte vamale: Siret și Racovăț. Astfel, Huțani devine un punct strategic pentru județul nostru”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

În perioada următoare, proiectul va fi supus analizei CTE al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În paralel, proiectanții vor pregăti documentația pentru AMC2, care va stabili varianta finală de traseu și se vor realiza foraje în teren. „Dorim să lăsăm acest proiect într-o fază avansată, astfel încât administrația viitoare să nu poată renunța la el. Credem cu tărie că acest proiect este «pașaportul nostru pentru dezvoltare», nu un proiect fantezist, așa cum a declarat președintele ales al Consiliului Județean Botoșani”, a adăugat Doina Federovici.

Drumul de mare viteză Botoșani – Suceava va fi o construcție nouă, care va porni din apropierea Aeroportului Salcea, de pe A7, și va ocoli localitățile Dumbrăveni – Huțani – Vlădeni – Baisa, până în zona Mănăstirea Doamnei, unde va conecta cu viitoarea centură a municipiului Botoșani. Aceasta va reduce la 20 de kilometri distanța dintre Salcea (Autostrada A7) și viitoarea centură a municipiului Botoșani. Va avea câte două benzi pe sens, va permite o viteză de deplasare de 120 de km/h, iar sensurile de mers vor fi delimitate prin separatoare.