Connect with us

Actualitate

Ministrul Muncii, Marius Budăi: Am terminat de scris la minister un proiect privind orientarea tinerilor în carieră

Publicat

Publicitate

Ministerul Muncii a terminat de redactat un document privind orientarea tinerilor în carieră şi a fost derulat un proiect pilot în Oradea pentru a-l testa, denumit „Îndrăgostirea tinerilor de meserie”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, la Bacău, la dezbaterea proiectului naţional „Pactul pentru tineri”.

El a avertizat, în cadrul evenimentului organizat de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), că problema abandonului şcolar este foarte importantă deoarece va influenţa şi evoluţia societăţii româneşti în viitor şi a evocat măsurile cu o influenţă directă luate deja de ministerul pe care-l conduce, punctând asupra nevoii de a oferi tinerilor o orientare profesională acceptabilă, eficientă financiar.

„Da, prevenirea abandonului şcolar este o problemă, nu o să enumăr acum toate măsurile pe care le avem din punct de vedere al protecţiei sociale, al sprijiniri tânărului, al ce înseamnă noile reforme prin venitul minim de incluziune, unde, ca şi componentă principală este încurajarea părinţilor pentru a-şi găsi un loc de muncă, dar şi o componentă de asistenţă socială care se va derula prin autorităţile publice locale, cu sprijinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi anume, prin aceste anchete sociale să vedem de ce anume au nevoie aceşti copii, pentru a nu abandona şcoala, fie pentru a-i încuraja pe aceştia să meargă la şcoală. Am terminat de scris un proiect la Ministerul Muncii privind orientarea tinerilor în carieră, am făcut un proiect pilot în Oradea pentru a-l testa şi l-am intitulat „Îndrăgostirea tinerilor de meserie”. Îi ducem la şcoală pe copii, prevenim abandonul şcolar, dar ce facem cu ei? Nu putem fi toţi medici, nu putem fi toţi jurişti, economişti şi atunci trebuie să gândim foarte mult ce facem cu învăţământul dual, cu învăţământul tehnic. Avem nevoie de parteneriatul pe care Guvernul trebuie să îl facă acum între Muncă, Familie şi Educaţie, pentru că provocările sunt foarte mari”, a spus ministrul, conform unui comunicat al CONAF.

Preşedinta confederaţiei, Cristina Chiriac, a subliniat că nu există o soluţie magică pentru a reduce abandonul şcolar ci „există doar muncă, un dialog constant între cei care activează zi de zi pentru susţinerea mediului educaţional, ONG-uri şi antreprenoriat”.

„Acesta este trioul magic pe care noi am reuşit să îl construim cu ajutorul acestui proiect. Mi-aţi demonstrat şi dumneavoastră lucrul acesta, nevoia de a dezbate situaţia la firul ierbii, soarta abandonului şcolar trebuie să fie o prioritate şi o responsabilitate a fiecărui cetăţean român”, a adăugat Cristina Chiriac.

La rândul său, Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a confirmat atât efectul „Pactului pentru Tineri” de intensificare a găsirii unor soluţii legislative pentru reducerea abandonului şcolar, cât şi oportunitatea colaborării extinse între autorităţi, profesionişti şi mediul de afaceri.

Publicitate

„Vreau să fac un mic raport în faţa dumneavoastră cu ceea ce am făcut între timp, atât eu, cât şi domnul ministru, Marius Budăi şi colegii din Guvern. Săptămâna trecută am reuşit să prezint în faţa Guvernului României, să dezbatem şi să fie adoptat proiectul de lege de prevenire a separării copilului de familie din cauze şi motive diferite, dar grave, fie că este vorba de resursa financiară existentă, fie că este vorba de abandon, fie că este vorba de abuz sau violenţă domestică. Toate sunt cauze ale societăţii noastre pe care trebuie să le rezolvăm împreună: autorităţile centrale, locale, societatea civilă, mediul de afaceri. Nu putem să le rezolvăm decât împreună. Acesta este sensul şi mersul corect al unei societăţi democratice”, a explicat Gabriela Firea.

Ea a subliniat că legea va crea 150 de centre de zi pentru a-i găzdui pe aceşti copii care nu au condiţii de locuire civilizate, nu au o alimentaţie potrivită vârstei pentru o dezvoltare normală, nu au rechizite, nu au îmbrăcăminte, nu au o susţinere morală, psihologică, vocaţională.

„Ei sunt cei mai expuşi riscului de a abandona şcoala şi de a deveni, până la urmă, o problemă a statului, pe care trebuie să o rezolve ulterior. De ce să nu acţionăm când încă se poate, salvând viaţa acelui copil, a acelei familii, implicându-ne în societate şi contribuind la bunăstarea întregii ţări, pornind de la firul ierbii. Îndemn autorităţile locale să aplice pentru acest proiect până pe data de 9 februarie să obţină finanţare pentru construirea de la zero a unui centru de zi sau pentru amenajarea unei clădiri existente, dar pentru care nu a existat resursă pentru recompartimentare, igienizare. Este important să se depună proiecte, iar după data de 9 februarie voi anunţa câte aplicaţii avem”, a mai spus ministrul Familiei.

Marian Daragiu, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei, a semnalat, în cadrul dezbaterii, că abandonul şcolar este o problemă care are cauze şi rădăcini în multe domenii, care nu poate fi rezolvată doar de Ministerul Educaţiei.

 

„Privesc abandonul şcolar ca pe un rezultat, o consecinţă a ceva care nu a funcţionat, al unui sistem care, undeva, a dat greş. Părăsirea timpurie a şcolii este de asemenea un rezultat al unui sistem care undeva s-a crăpat, undeva s-a blocat. Când vorbim de abandonul şcolar şi soluţiile pe care le avem la îndemână, venim cu soluţii pe jumătate. Un cadru didactic încearcă să facă ceva, să îl ajute pe copil. Poate că merge până în comunitate şi ajunge la părinţi. Dar acolo se loveşte de o multitudine de factori. Ceea ce se întâmplă atunci când vorbim de abandon şcolar este ca şi cum am vedea doar vârful iceberg-ului, fără să înţelegem complexitatea fenomenului de dedesubtul apei. Iar cadrul didactic pus în faţa unei complexităţi, unei multitudini de factori intercorelaţi, dintr-odată, începe să cocheteze cu ideea de neputinţă. Pentru că problemele de acolo sunt probleme care ţin şi de familie, de domeniul social. Şi îşi dă seama că e doar un cadru didactic, care a doua zi va trebui să meargă la şcoală şi să spere că, toti copiii vor veni şi astăzi la şcoală. Dar copiii încep să nu mai vină, de şase ori mai mult în mediul rural. Conectarea cu piaţa muncii este soluţia, copiii vor să facă o meserie. Înţelegerea de către tineri a peisajului educaţional şi de ocupare a forţei de muncă depinde de experienţa părinţilor şi a familiei lor”, a punctat Marian Daragiu.

Totodată, cu această ocazie, preşedinta CONAF a solicitat miniştrilor şi politicienilor prezenţi la dezbatere o recalibrare a Legii Învăţământului printr-un amendament care să susţină educaţia practică.

„Zona de educaţie practică este esenţială pentru descoperirea vocaţiei tinerilor. Din punctul de vedere al specialiştilor, ar trebui să fie introdusă încă din ciclul gimnazial. Educaţia practică este un element esenţial al oricărei strategii de reţinere a elevilor la şcoală, asigură o tranziţie de la şcoală la locul de muncă şi este un instrument eficient nu numai în prevenirea abandonului şcolar, ci şi în pregătirea forţei de muncă calificate şi poate asigura perspective de carieră favorabile”, a menţionat Cristina Chiriac.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. Organizaţia a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 10 patronate, 5 asociaţii, 24 sucursale şi peste 3.200 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educaţie continuă, conştientizare şi găsire de soluţii pentru probleme şi domenii de larg interes public. Printre proiectele sale se numără „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu Federaţia Patronală Petrol Gaze, „Pactul pentru Educaţie Antreprenorială” şi seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate”, ce au generat pe lângă ecourile în spaţiul public, decizii legislative şi schimbări pozitive de mentalităţi, relatează AGERPRES.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rabla 2025: Sumele oferite pentru mașinile cu motor termic și GPL. Procedura devine mai simplă

Publicat

Publicitate

Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete. 

În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.

Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.

Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.

Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL

  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
  • 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
  • 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
  • 37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.

În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:

Publicitate
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Moment emoționant pentru botoșăneanul Gheorghe Bulboacă, un glas al credinței profunde și dascăl al vocației sacre

Publicat

Publicitate

Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de  Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia  Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.

Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre

Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.

În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.

Publicitate

Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.

Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Doi ierarhi au fost prezenți în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe. 

Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.

Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce  cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.

După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.

Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și „Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.

Publicitate

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.

ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).

Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending