Ministerul Muncii a terminat de redactat un document privind orientarea tinerilor în carieră şi a fost derulat un proiect pilot în Oradea pentru a-l testa, denumit “Îndrăgostirea tinerilor de meserie”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, la Bacău, la dezbaterea proiectului naţional “Pactul pentru tineri”.

El a avertizat, în cadrul evenimentului organizat de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), că problema abandonului şcolar este foarte importantă deoarece va influenţa şi evoluţia societăţii româneşti în viitor şi a evocat măsurile cu o influenţă directă luate deja de ministerul pe care-l conduce, punctând asupra nevoii de a oferi tinerilor o orientare profesională acceptabilă, eficientă financiar.

“Da, prevenirea abandonului şcolar este o problemă, nu o să enumăr acum toate măsurile pe care le avem din punct de vedere al protecţiei sociale, al sprijiniri tânărului, al ce înseamnă noile reforme prin venitul minim de incluziune, unde, ca şi componentă principală este încurajarea părinţilor pentru a-şi găsi un loc de muncă, dar şi o componentă de asistenţă socială care se va derula prin autorităţile publice locale, cu sprijinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi anume, prin aceste anchete sociale să vedem de ce anume au nevoie aceşti copii, pentru a nu abandona şcoala, fie pentru a-i încuraja pe aceştia să meargă la şcoală. Am terminat de scris un proiect la Ministerul Muncii privind orientarea tinerilor în carieră, am făcut un proiect pilot în Oradea pentru a-l testa şi l-am intitulat “Îndrăgostirea tinerilor de meserie”. Îi ducem la şcoală pe copii, prevenim abandonul şcolar, dar ce facem cu ei? Nu putem fi toţi medici, nu putem fi toţi jurişti, economişti şi atunci trebuie să gândim foarte mult ce facem cu învăţământul dual, cu învăţământul tehnic. Avem nevoie de parteneriatul pe care Guvernul trebuie să îl facă acum între Muncă, Familie şi Educaţie, pentru că provocările sunt foarte mari”, a spus ministrul, conform unui comunicat al CONAF.

Preşedinta confederaţiei, Cristina Chiriac, a subliniat că nu există o soluţie magică pentru a reduce abandonul şcolar ci “există doar muncă, un dialog constant între cei care activează zi de zi pentru susţinerea mediului educaţional, ONG-uri şi antreprenoriat”.

“Acesta este trioul magic pe care noi am reuşit să îl construim cu ajutorul acestui proiect. Mi-aţi demonstrat şi dumneavoastră lucrul acesta, nevoia de a dezbate situaţia la firul ierbii, soarta abandonului şcolar trebuie să fie o prioritate şi o responsabilitate a fiecărui cetăţean român”, a adăugat Cristina Chiriac.

La rândul său, Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a confirmat atât efectul “Pactului pentru Tineri” de intensificare a găsirii unor soluţii legislative pentru reducerea abandonului şcolar, cât şi oportunitatea colaborării extinse între autorităţi, profesionişti şi mediul de afaceri.

“Vreau să fac un mic raport în faţa dumneavoastră cu ceea ce am făcut între timp, atât eu, cât şi domnul ministru, Marius Budăi şi colegii din Guvern. Săptămâna trecută am reuşit să prezint în faţa Guvernului României, să dezbatem şi să fie adoptat proiectul de lege de prevenire a separării copilului de familie din cauze şi motive diferite, dar grave, fie că este vorba de resursa financiară existentă, fie că este vorba de abandon, fie că este vorba de abuz sau violenţă domestică. Toate sunt cauze ale societăţii noastre pe care trebuie să le rezolvăm împreună: autorităţile centrale, locale, societatea civilă, mediul de afaceri. Nu putem să le rezolvăm decât împreună. Acesta este sensul şi mersul corect al unei societăţi democratice”, a explicat Gabriela Firea.

Ea a subliniat că legea va crea 150 de centre de zi pentru a-i găzdui pe aceşti copii care nu au condiţii de locuire civilizate, nu au o alimentaţie potrivită vârstei pentru o dezvoltare normală, nu au rechizite, nu au îmbrăcăminte, nu au o susţinere morală, psihologică, vocaţională.

“Ei sunt cei mai expuşi riscului de a abandona şcoala şi de a deveni, până la urmă, o problemă a statului, pe care trebuie să o rezolve ulterior. De ce să nu acţionăm când încă se poate, salvând viaţa acelui copil, a acelei familii, implicându-ne în societate şi contribuind la bunăstarea întregii ţări, pornind de la firul ierbii. Îndemn autorităţile locale să aplice pentru acest proiect până pe data de 9 februarie să obţină finanţare pentru construirea de la zero a unui centru de zi sau pentru amenajarea unei clădiri existente, dar pentru care nu a existat resursă pentru recompartimentare, igienizare. Este important să se depună proiecte, iar după data de 9 februarie voi anunţa câte aplicaţii avem”, a mai spus ministrul Familiei.

Marian Daragiu, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei, a semnalat, în cadrul dezbaterii, că abandonul şcolar este o problemă care are cauze şi rădăcini în multe domenii, care nu poate fi rezolvată doar de Ministerul Educaţiei.

“Privesc abandonul şcolar ca pe un rezultat, o consecinţă a ceva care nu a funcţionat, al unui sistem care, undeva, a dat greş. Părăsirea timpurie a şcolii este de asemenea un rezultat al unui sistem care undeva s-a crăpat, undeva s-a blocat. Când vorbim de abandonul şcolar şi soluţiile pe care le avem la îndemână, venim cu soluţii pe jumătate. Un cadru didactic încearcă să facă ceva, să îl ajute pe copil. Poate că merge până în comunitate şi ajunge la părinţi. Dar acolo se loveşte de o multitudine de factori. Ceea ce se întâmplă atunci când vorbim de abandon şcolar este ca şi cum am vedea doar vârful iceberg-ului, fără să înţelegem complexitatea fenomenului de dedesubtul apei. Iar cadrul didactic pus în faţa unei complexităţi, unei multitudini de factori intercorelaţi, dintr-odată, începe să cocheteze cu ideea de neputinţă. Pentru că problemele de acolo sunt probleme care ţin şi de familie, de domeniul social. Şi îşi dă seama că e doar un cadru didactic, care a doua zi va trebui să meargă la şcoală şi să spere că, toti copiii vor veni şi astăzi la şcoală. Dar copiii încep să nu mai vină, de şase ori mai mult în mediul rural. Conectarea cu piaţa muncii este soluţia, copiii vor să facă o meserie. Înţelegerea de către tineri a peisajului educaţional şi de ocupare a forţei de muncă depinde de experienţa părinţilor şi a familiei lor”, a punctat Marian Daragiu.

Totodată, cu această ocazie, preşedinta CONAF a solicitat miniştrilor şi politicienilor prezenţi la dezbatere o recalibrare a Legii Învăţământului printr-un amendament care să susţină educaţia practică.

“Zona de educaţie practică este esenţială pentru descoperirea vocaţiei tinerilor. Din punctul de vedere al specialiştilor, ar trebui să fie introdusă încă din ciclul gimnazial. Educaţia practică este un element esenţial al oricărei strategii de reţinere a elevilor la şcoală, asigură o tranziţie de la şcoală la locul de muncă şi este un instrument eficient nu numai în prevenirea abandonului şcolar, ci şi în pregătirea forţei de muncă calificate şi poate asigura perspective de carieră favorabile”, a menţionat Cristina Chiriac.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. Organizaţia a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 10 patronate, 5 asociaţii, 24 sucursale şi peste 3.200 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educaţie continuă, conştientizare şi găsire de soluţii pentru probleme şi domenii de larg interes public. Printre proiectele sale se numără “Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu Federaţia Patronală Petrol Gaze, “Pactul pentru Educaţie Antreprenorială” şi seria de dialoguri deschise, “Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate”, ce au generat pe lângă ecourile în spaţiul public, decizii legislative şi schimbări pozitive de mentalităţi, relatează AGERPRES.