Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost prins în flagrant vineri seara de procurorii DNA, în timp ce primea o mită de 1,25 milioane lei. Conform procurorilor, suma impresionantă de bani era primită în schimbul acordării unui contract.

La această oră procurorii efectuează percheziții la domiciliul lui Dumitru Buzatu.

Dumitru Buzatu a fost deputat în legislatura 1992-1996, ales în județul Vaslui pe listele partidului PDSR. În legislatura 1996-2000 și în legislatura 2000-2004, Dumitru Buzatu a fost ales a fost ales pe listele PDSR dar, în iunie 2001, în urma fuziunii cu PSDR a devenit PSD.

Dumitru Buzatu a demisionat din Camera Deputaților pe data de 30 iunie 2004. În legislatura 1996-2000 Dumitru Buzatu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Portugheză și Republica Cuba iar în legislatura 2000-2004, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Cuba și Republica Chile.

Din 2012 este președintele Consiliului Județean Vaslui.

În 2 februarie 2017, Dumitru Buzatu a declarat în legătură cu protestatarii contra modificării legislației penaleː ”Ideea de a dezbate câteva aspecte legate de situația actuală este una foarte bună. Spre deosebire de președintele Liviu Dragnea, eu fac parte din aripa talibană a PSD și nu mă interesează nici măcar 100.000 de răgălii adunate de undeva. Mi-a fost foarte ușor să-i recunosc după răgetele pe care le scot și am înțeles că este o facțiune ultrareacționară care habar nu are de comportamentul democratic și de valorile umanitare. Sunt indivizi care se ascund în dosul anonimatului rețelelor de comunicare și, după părea mea, și câțiva «antrenori» din instituțiile de represiune caracteristice statului capitalist”.

Buzatu mai este cunoscut opiniei publice pentru că criticat în termeni suburbani (răgete”, „răgălii”) protestatarii care s-au aflat în Piața Victoriei în timpul regimului Dragnea. De asemenea, în 2020, Dumitru Buzatu a pus la îndoială, în cadrul ședinței Comitetului Executiv al PSD, existența coronaviruslui, și i-a catalogat pe liderii social-democrați drept ”niște proști”, neștiind că a uitat să închidă microfonul.

Nu degeaba Iisus, Fecioara Maria și Sfântul Ioan Botezătorul sunt alăturați pe iconostasele bisericilor. Toți trei au fost vestiți de Sfântul Arhanghel Gavril, apoi zămisliți și născuți prin minuni. La fel ca Ioachim și Ana, părinții lui Ioan, Zaharia și Elisabeta, erau înaintați în vârstă. Elisabeta se știa stearpă și nu mai spera la odrasla mult dorită. Într-o zi, pe când Zaharia slujea la templu, Arhanghelul Gavril i s-a arătat.

Acesta i-a vestit îndeplinirea rugilor sale și ale Elisabetei, care avea să nască un fiu cu numele Ioan și menire divină. Cumplit s-a speriat Zaharia de vedenie și necrezând-o, a rămas mut până când Ioan s-a născut. Elisabeta a ținut ascunsă sarcina timp de cinci luni. În acea vreme, s-a întâlnit cu Fecioara Maria, care a făcut una dintre multele ei minuni. Văitându-se Mariei, rudă cu ea, de o boală care nu îi dădea pace, Fecioara a mers în grădină a luat o plantă oarecare și i-a dat-o de leac Elisabetei. În mod miraculos, aceasta s-a vindecat și, observând că floarea seamănă cu o mână, a numit-o Mâna Maicii Domnului.

La șase luni după nașterea lui Ioan, Fecioara Maria îl naște pe Hristos. Când crește, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul pleacă în pustnicie, unde se hrănește doar cu rădăcini de plantă și se îmbracă în piei de animal. După ani întregi de pustnicie, când simte că vine momentul proorocirilor sale, se întoarce și Îl botează pe Iisus, vestind tuturor că el este Mesia. În una din predicile sale, Mitropolitul Antonie de Suroj mărturisea despre Sfântul Ioan Botezătorul: “Și iată că Ioan a locuit mai bine de treizeci de ani în locuri pustii, s-a luptat cu inima sa, s-a luptat pentru viața sa și a ieșit să propovăduiască, mărturisit fiind de Dumnezeu ca cel mai mare, și nu doar atât. Evanghelia nu ni-l numește proroc, ci glas. El s-a îngemănat atât de mult cu voia lui Dumnezeu, încât a devenit una cu acel cuvânt de viață dătător pe care trebuia să-l rostească spre mântuirea oamenilor, spre trezirea lor, pentru ca să strălucească viața și bucuria în inimile celor care aud glasul.

Nu era doar un om care vorbea, ci era Însuși Dumnezeu, Care vorbea prin glasul lui. Așa spuneau sfinții. Un ascet din muntele Athos, trecut de curând la Domnul, spunea că sfinții nu vorbesc cu de la sine putere, ci doar de la Dumnezeu. Ioan a refuzat tot ceea ce este pământesc pentru a-I aparține lui Dumnezeu și Domnul S-a întors spre cei care locuiau pământul, nu l-a lăsat în pustie. Atunci când Dumnezeu a devenit nedespărțit de Ioan, l-a trimis pe acesta la oameni, ca și ei să cunoască acea viață pe care a cunoscut-o Ioan”.

Accesul universal la servicii de sănătate, eliminarea tuberculozei până în anul 2030 şi pregătirea statelor membre în caz de criză sanitară sunt temele plenarelor şi panelurilor din cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, de la New York, la care participă şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi secretarul de stat Alexandru Rogobete.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii transmis, vineri, AGERPRES, Alexandru Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei.

“Asigurarea accesului universal la servicii de sănătate e o datorie a guvernelor pe care trebuie sa o îndeplinim până în anul 2030! Dezvoltarea medicinei primare şi a serviciilor specializate ambulatorii reprezintă cheia pentru a reuşi! Investiţiile în sănătate nu sunt doar cele în infrastructură, ci şi în asigurarea resurselor umane calificate, care nu vor putea fi înlocuite niciodată de tehnologii sau inteligenţa artificială! Oamenii au nevoie, atunci când sunt bolnavi, de grijă, compasiune şi empatie! Profesioniştii din sănătate fac diferenţa! Să încurajăm tinerii sa îmbrăţişeze profesiunile medicale, să îi ajutăm să profeseze şi în zone mai puţin atractive, dar în care oamenii au nevoie de îngrijire medicală”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Tot în cadrul vizitei din Statele Unite, cei doi demnitari vor continua discuţiile cu reprezentanţii Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi cei ai FBI pentru semnarea unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătăţii pentru reducerea practicilor de corupţie în proiectele gestionate cu fonduri internaţionale.

În urmă cu câteva săptămâni, la Timişoara a avut loc primul eveniment despre practici anticorupţie în achiziţiile publice din domeniul sănătăţii, dintr-o serie de şase, la care au participat reprezentanţi ai FBI şi ai Departamentului de Justiţie din Statele Unitate ale Americii. AGERPRES

Câștigul salarial mediu brut lunar a înregistrat o creștere de 10,7% față de anul precedent, ajungând la 6.126 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu net lunar a crescut cu 11,3%, ajungând la 3.801 de lei, relatează alba24.ro.

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare înregistrate în 2022 au fost în următoarele domenii:

• Informații și Comunicații (+102,4%)
• Intermedieri Financiare și Asigurări (+65%)
• Producția și Furnizarea de Energie Electrică și Termică, Gaze, Apă Caldă și Aer Condiționat (+57,4%)
• Administrație Publică (+46,5%)
• Industria Extractivă (+44,0%)
• Activități Profesionale, Științifice și Tehnice (+26,2%)

Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete lunare sub media pe economie au fost înregistrate în următoarele domenii:

• Hoteluri și Restaurante (-43%)
• Alte Activități de Servicii (-37,4%)
• Tranzacții Imobiliare (-27,7%)
• Activități de Servicii Administrative și Activități de Servicii Suport (-23,4%)
• Distribuția Apei, Salubritate, Gestionarea Deșeurilor, Activități de Decontaminare (-18,8%)
• Activități de Spectacole, Culturale și Recreative (-15,3%)
• Comerț cu Ridicata și cu Amănuntul;
• Repararea Autovehiculelor și Motocicletelor (-15,2%)
• Agricultură, Silvicultură și Pescuit (-14,5%)
• Industria Prelucrătoare (-9,5%)
• Transport și Depozitare (-8,8%)
• Construcții (-7,8%)

Disparități de gen în câștiguri

Datele INS arată că există și diferențe semnificative între câștigurile salariale ale bărbaților și femeilor. În medie, femeile au câștigat cu 3,5% mai puțin decât bărbații în expresie brută și cu 6,3% mai puțin în expresie netă.

Aceste diferențe au fost mai pronunțate în anumite domenii, cum ar fi intermedieri financiare și asigurări, industria prelucrătoare, și informații și comunicații.

Distribuția regională

Câștigul salarial mediu net lunar în 2022 a variat semnificativ în funcție de regiune.

Cele mai scăzute câștiguri au fost înregistrate în județele: Teleorman, Vrancea, Harghita, Vâlcea, Bistrița-Năsăud, Mehedinți și Botoșani, în timp ce cele mai ridicate câștiguri au fost înregistrate în București și în județele Cluj, Timiș, Ilfov și Iași.

Costul mediu lunar al forței de muncă

Costul mediu lunar al forței de muncă a înregistrat o creștere de 10,8% comparativ cu anul precedent, ajungând la 6.426 de lei pe salariat. Această creștere a fost mai pronunțată în sectoare precum hoteluri și restaurante, producția și furnizarea de energie electrică și termică, comerț cu ridicata și cu amănuntul, precum și agricultură.

Numărul mediu al salariaților

Numărul mediu al salariaților a crescut cu 115.200 de persoane în 2022, ajungând la 5,209 milioane de persoane. Acesta a fost dominat în continuare de bărbați, care reprezentau 52% din totalul salariaților.

Datele INS pentru anul 2022 arată o creștere semnificativă a câștigurilor salariale în România, cu diferențe notabile între diverse sectoare, regiuni și genuri.

Cu toate acestea, aceste date oferă o imagine detaliată a evoluției economiei și a forței de muncă din țară și pot fi utile pentru formularea politicilor publice și pentru luarea deciziilor în mediul de afaceri.