Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a anunță ca pensiile multor români ar putea crește substanțial. Boloș, a declarat că Guvernul va decide dacă majorează pensia minimă de la 1.100 lei la 2.000 de lei, într-o primă etapă, relatează alba24.ro.
„Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă.
Este înspăimântător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş, duminică seară, la Digi24.
Publicitate
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.
„Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.
CNPP: 1 milioane de persoane au indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei
Pensia minimă socială garantată, numită și indemnizație socială pentru pensionari, a fost instituită de Guvernul României pentru prima dată la 1 aprilie 2009, având atunci un cuantum de 300 de lei, iar de la 1 octombrie 2009 aceasta a devenit la 350 de lei. De la 1 ianuarie 2023, valoarea acesteia a fost crescută la 1.125 de lei.
Publicitate
Conform datelor publicate de CNPP, în luna decembrie, 1,028 milioane de persoane au primit indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei, și doar 117.016 sunt foști agricultori.
Un număr de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 1,31 milioane de români încasează lunar sub 1.000 de lei, cei mai mulți – 335.823 de persoane – primind în luna decembrie sub 500 de lei.
Indemnizația socială a fost majorată la 1.125 lei de la 1 ianuarie
Ordonanța 168 publicată în MO la data de 9 decembrie 2022 prevede majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 1 ianuarie 2023 la 1.125 de lei.
Publicitate
„Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei”, se arată în art IX al ordonanței.
Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei
Același act normativ prevede și acordarea unor ajutoare pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei sau 3.000 de lei după cum urmează:
În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:
a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.
(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:
a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.
(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2) se înțelege:
a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;
b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;
c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;
d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare;
e) venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, raportate în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar.
(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă în situația în care veniturile cumulate prevăzute la alin. (3) și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Florin Gavril, candidat PSD Botoșani la Camera Deputaților.
În vârstă de doar 28 de ani, Florin Gavril, tânărul candidat din PSD, a vorbit despre candidatura sa în Parlamentul României, iar împreună cu Relu Tîrzioru, primarul orașului Săveni, au vorbit despre cât de importantă este prezența tinerilor pe listele partidelor politice.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240017)
Un sondaj realizat de INSCOP la nivel național, în perioada 7-12 noiembrie, la comanda cotidianului Libertatea, indică faptul că PSD conduce în clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de AUR.
„Pe data de 1 Decembrie se vor organiza alegeri parlamentare. Dvs cu ce partide ați vota dintre următoarele?”, a fost întrebarea din sondajul Libertatea.
Raportat la cei care declară că vin sigur la vot:
Publicitate
30.7% PSD,
21.2% AUR,
15.4% PNL,
12.8% USR,
5.3% SOS România
UDMR 4.7%, REPER 3.1%,
Partidul Drept 1%, PER 0.8%, FD 1.3% și Partidul SENS 1.1%.
0.6% dintre respondenți spun că ar vota un independent, iar 2% alt partid.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.
Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a suplimentat efectivele angrenate în misiuni de ordine publică la finalul săptămânii, pentru ca manifestările publice cu caracter sportiv și cultural-artistic să se desfășoare în condiții de siguranță pentru participanți.
Vineri, începând cu ora 17.00, jandarmii vor avea în atenție evenimentul aniversar ARTA 56, organizat la Sala de sport Obor din orașul Darabani, unde este așteptat un număr mare de spectatori.
Sâmbătă, efectivele de jandarmerie vor asigura ordinea și siguranța publică pe Stadionul municipal Dorohoi, la meciul de fotbal de Liga a III-a dintre echipele Gloria Ultra – A.C.S. F.C. Bacău.
Publicitate
În ultima zi a săptămânii, de la ora 12.00, jandarmii vor fi alături de spectatori și vor acționa pentru respectarea fair-play-ului sportiv la meciul de fotbal dintre echipele A.C.S. Rapid Plopenii Mari – A.F.C. Cristalul Dorohoi, din faza judeteană a Cupei României, disputat la Complexul Sportiv Săveni.
În cadrul acestor misiuni, jandarmii vor coopera cu efective de poliție și pompieri, care vor acționa potrivit competențelor instituționale în vederea preîntâmpinării unor incidente nedorite.
Misiunile jandarmilor pentru siguranța cetățenilor, executate independent sau în cooperare cu polițiștii botoșăneni, vor continua zilnic pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor, contravențiilor și a consumului de substanțe cu efect psihoactiv, precum și pentru intervenția la apelurile făcute la numărul unic de urgență 112.
Recomandăm participanților la manifestările publice să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, să acorde atenția cuvenită minorilor care îi însoțesc și bunurilor personale de valoare și să solicite sprijinul jandarmilor în mod direct, atunci când situația o impune.
Parlamentarul social-democrat botoșănean Alexandra Huțu a prezentat o parte din programele dedicate familiilor cu copii pe care PSD le-a pregătit pentru următorii 4 ani.
„Investiția în copii reprezintă cea mai importantă investiție, pentru că investim în viitor. De aceea, misiunea noastră este să asigurăm pentru toți copiii din România o viață cât mai bună și mai prosperă, respectându-le drepturile și șansele de a crește și de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăților și egalităților de șanse. În programul de guvernare am prevăzut atât măsuri fiscale de reducere a impozitelor pentru familiile cu venituri mici, cu mai mulți copii sau cu un singur părinte, cât și asigurarea de investiții pentru renovarea locuințelor din mediul rural, dar și măsuri de spijin pentru femeile care devin mame”, a declarat Alexandra Huțu.
Publicitate
Programele inițiate de miniștrii social-democrați care vor fi continuate de PSD dacă va intra la guvernare de anul viitor, sunt cele pentru susținerea cuplurilor cu probleme de fertilitate, sprijin financiar de 10.000 de lei la nașterea copilului pentru mamele cu vârsta între 20-30 de ani care au un venit și programul prin care familiile cu cel puțin 3 copii și cele monoparentale cu venituri reduse vor beneficia de gratuitate pentru copii la transport public, în tabere, acces la activități culturale și sportive și consiliere psihologică.
Publicitate
Măsurile fiscale prevăzute se referă la: reducerea contribuției pentru sănătate la salariile membrilor familiilor cu copii, finanțarea cursurilor de recalificare pentru părintele singur cu venituri mici, care dorește să-și schimbe domeniul profesional, prin oferirea de vouchere pentru servicii „before și after-school” și vouchere cu valoarea de 1.500 de lei per copil, pentru consultații și tratamente stomatologice sau pentru cheltuielile legate de educație.
Programul Utilități în interiorul locuințelor din mediul rural propus de PSD constă în finanțări cu fonduri europene acordate de stat pentru izolarea termică a locuințelor individuale, montarea ferestrelor cu geam termopan, precum și instalarea sistemelor fotovoltaice de încălzire și producere de energie pentru reducerea costurilor cu energia pentru familiile cu venituri mici.
Publicitate
„Statul român este obligat să implementeze politici de încurajare a natalităţii şi de susţinere a mamelor și a familiilor. Datele ultimului Recensământ al Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic. Având în vedere toate acestea, este necesar să se pună accent pe o promovare permanentă a politicilor de creștere a natalităţii şi de scădere a migrației – ca factori ce țin de strategia națională de dezvoltare a țării noastre”, a subliniat candidata PSD Botoșani pentru Senat.