Connect with us

Eveniment

Ministrul Boloș anunță că pensia minimă socială ar putea crește de la 1.100 lei la 2.000-3.000 lei. Guvernul va decide

Publicat

Publicitate

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a anunță ca pensiile multor români ar putea crește substanțial. Boloș, a declarat că Guvernul va decide dacă majorează pensia minimă de la 1.100 lei la 2.000 de lei, într-o primă etapă, relatează alba24.ro.

„Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă.

Este înspăimântător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş, duminică seară, la Digi24.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.

„Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.

CNPP: 1 milioane de persoane au indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei

Pensia minimă socială garantată, numită și indemnizație socială pentru pensionari, a fost instituită de Guvernul României pentru prima dată la 1 aprilie 2009, având atunci un cuantum de 300 de lei, iar de la 1 octombrie 2009 aceasta a devenit la 350 de lei. De la 1 ianuarie 2023, valoarea acesteia a fost crescută la 1.125 de lei.

Publicitate

Conform datelor publicate de CNPP, în luna decembrie, 1,028 milioane de persoane au primit indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei, și doar 117.016 sunt foști agricultori.

Un număr de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 1,31 milioane de români încasează lunar sub 1.000 de lei, cei mai mulți – 335.823 de persoane – primind în luna decembrie sub 500 de lei.

Indemnizația socială a fost majorată la 1.125 lei de la 1 ianuarie

Ordonanța 168 publicată în MO la data de 9 decembrie 2022 prevede majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 1 ianuarie 2023 la 1.125 de lei.

„Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei”, se arată în art IX al ordonanței.

Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei

Același act normativ prevede și acordarea unor ajutoare pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei sau 3.000 de lei după cum urmează:

În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:

a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;

b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;

c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:

a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;

b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;

c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.

(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2) se înțelege:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;

d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare;

e) venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, raportate în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar.

(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă în situația în care veniturile cumulate prevăzute la alin. (3) și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Stadiul pregătirii pentru iarna 2025–2026 în județul Botoșani: Măsuri pentru gestionarea situațiilor de urgență

Publicat

Publicitate

Gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomenele meteo periculoase specifice sezonului rece – stadiul pregătirii pentru iarna 2025 – 2026 a instituţiilor publice și unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Botoșani

 

În contextul apropierii sezonului rece, autoritățile publice și unitățile administrativ-teritoriale din județul Botoșani și-au intensificat pregătirile pentru a asigura o gestionare eficientă și promptă a situațiilor de urgență provocate de fenomenele meteorologice extreme, precum ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi extreme.

Măsurile şi responsabilităţile ce revin fiecărei structuri implicate au fost cuprinse în Planul de protecţie şi intervenţie în cazul căderilor masive de zăpadă, a producerii gheţii şi poleiului în judeţul Botoşani – iarna 2025 – 2026, fiind prezentate în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.

Pentru elaborarea acestuia, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Botoșani, prin Secretariatul Tehnic Permanent, a solicitat și centralizat date de interes operativ de la Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, instituții publice și operatori economici cu atribuții în acest sens. Este vorba de identificarea tuturor resurselor disponibile pentru a asigura un răspuns prompt în caz de nevoie, pregătirea tehnică a vehiculelor de intervenție, utilajelor de deszăpezire și echipamentelor pentru degajarea drumurilor. Totodată, s-a avut în vedere verificarea și completarea stocurilor de materiale antiderapante, combustibil și echipamente de prim ajutor, necesare pentru desfășurarea intervențiilor în condiții extreme.

Potrivit datelor furnizate de unitățile administrative – teritoriale, acestea dispun de 412 mijloace auto și utilaje de deszăpezire ( 373 proprii și 39 închiriate).

Publicitate

Stocul de materiale antiderapante este de 11.505 tone de nisip, sare și alte materiale.

Pentru intervenția în situații de urgență generate de fenomenele meteorologice specifice sezonului rece, structurile locale ale Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale au pregătite 202 mijloace tehnice.

Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice sezonului rece, ISU Botoșanio va acţiona şi cu două vehicule utilitare de teren 8×8 pe şenile, tip UTV, aflate în dotarea inspectoratului (unul la Detașamentul de Pompieri Botoșani și unul la Detașamentul de Pompieri Dorohoi).

De asemenea, ISU Botoșani mai are în dotare şi patru autofreze de zăpadă multifuncţionale (Detașamentul de Pompieri Botoșani, Detașamentul de Pompieri Dorohoi, Stația de Pompieri Săveni, Garda de Intervenție) şi care, în cazul misiunilor de degajare a căilor de circulaţie blocate de depuneri de zăpadă, sunt utilizate numai pentru asigurarea accesului / deplasării autospecialelor de intervenţie din dotarea inspectoratului.

Identificarea persoanelor vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități, dependente de oxigen sau dializă, familii aflate în dificultate sau gravide în trimestrul III de sarcină, persoane fără adăport, din toate localitățile județului, este un alt aspect extrem de important. Au fost stabilite măsuri speciale, inclusiv verificarea periodică a acestor persoane și sprijinirea acestora în situații de acces limitat la servicii de bază.

În evidențele Direcției de Sănătate Publică, a furnizorilor de servicii de dializă și a autorităților publice locale, la nivelul județului Botoșani există 6382 persoane vurnerabile. Dintre acestea, 266 sunt pacienți dializați, 344 persoane diabetice insulino-dependente și 91 gravide aflate în în trimestrul III de sarcină.

Conform datelor primite de la furnizorul de energie electric, în județul Botoșani, sunt 135 de persoane a căror viață depinde de aparatele medicale alimentate cu energie electrică. Potrivit datelor transmise de primării, în județ sunt 2472 persoane cu dizabilități (imobilizate, greu deplasabile) și 3074 persoane singure, izolate, în vârstă.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghica vor fi repatriate și reînhumate lângă Palatul Culturii din Iași

Publicat

Publicitate

Rămășițele pământești ale ultimului domnitor al Principatului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, vor fi readuse în țară și înhumate lângă Palatul Culturii, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Mihai Chirica.

Potrivit sursei citate, demersurile de repatriere a ultimului domn al Principatului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, ale cărui rămășițe sunt înhumate în apropiere de Paris, au fost purtate cu familia moștenitoare, moștenitorul de drept, precum și cu autoritățile franceze.

‘Domnitorul Grigore Alexandru Ghica va fi astfel adus la Iași, unde sunt înmormântați și alți domnitori care au fost personalități istorice importante precum Dimitrie Cantemir, Vasile Lupu și Alexandru Ioan Cuza. Rămășițele domnitorului vor fi deshumate pe 7 noiembrie, dintr-un cimitir din Franța, și vor fi aduse la București pe 8 noiembrie’, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Mihai Chirica.

Primarul Iașiului a menționat că procesiunea de reînhumare în țară a ultimului domnitor al Moldovei va fi una specială.

‘Va avea loc o procesiune oficială pentru reînhumare. Au existat discuții cu familia privind locul de reînhumare, acesta fiind în preajma Palatului Culturii din Iași și nu va afecta poziția monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt’, a explicat, pentru AGERPRES, primarul Mihai Chirica.

Conform acestuia, procedura de aducere în țară și reînhumare a ultimului domnitor al Moldovei va fi una specială, cu un ceremonial dedicat unui șef de stat. De asemenea, va fi construit și un monument funerar.

Publicitate

Grigore Alexandru Ghica (1807 – 1857) a fost domnitor al Moldovei între 1849 și 1853 și între 1854 și 1856. El a fost ultimul domn al Principatului Moldovei.

‘Grigore Alexandru Ghica a fost un domnitor important, inițiator al primului corp de jandarmi din România după modelul francez, a contribuit la dezrobirea romilor și la dezvoltarea Moldovei’, a mai punctat primarul Mihai Chirica. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzile de circulație vor putea fi plătite online, într-un cont unic. Guvernul aprobă noile condiții

Publicat

Publicitate

Amenzile de circulație vor putea fi plătite online, într-un cont unic. Guvernul aprobă, în ședința de joi, 30 octombrie, normele de aplicare a unei legi din 2018, ce prevederea această posibilitate, informează alba24.ro.

Prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările și completările ulterioare sunt reglementate măsuri pentru facilitarea achitării amenzilor contravenționale prin constituirea unui cont unic de plată.

De asemenea, se prevedea sistem de urmărire a creanțelor bugetare și de stingere a acestora ca urmare a încasării amenzilor contravenționale respective.

A fost reglementată, pe de o parte, deschiderea contului unic la Trezoreria Statului în care persoanele fizice să achite amenzile contravenționale și, pe de altă parte a fost reglementată obligația utilizării unei serii de evidență unică a proceselor-verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii.

Însă aceste prevederi nu au putut fi aplicate de șapte ani, pentru că nu au fost emise normele de aplicare.

Guvernul precizează că, din 2019 (intrarea în vigoare a legii) și până în prezent, o serie din reglementări au fost modificate. Una dintre acestea este formatul procesului-verbal de contravenție.

Publicitate

Textul Legii nr.203/2018 a fost armonizat cu cel al OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și după dezvoltarea sistemului IT necesar implementării facilității.

Cum se plătesc amenzile de circulație

Prin aceste norme, sunt reglementate modalitățile de plată a amenzilor contravenționale. Plata se face în cont unic deschis la Trezoreria Operativă Centrală din cadrul Ministerului Finanțelor.

Amenzile pot fi achitate prin:

  • decontare bancară, inclusiv internet banking, home-banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță puse la dispoziția plătitorilor de instituțiile de credit
  • prin mandat poștal, prin intermediul contului tranzitoriu deschis pe numele Ministerului Finanțelor la instituții de credit cu care sunt încheiate convenții,
  • în numerar, la orice unitate teritorială a trezoreriei statului
  • prin intermediul cardurilor bancare utilizând echipamentele POS instalate la orice unitate teritorială a trezoreriei statului
  • în numerar, la casieriile organelor fiscale locale ale autorităților administrației publice locale
  • prin intermediul cardurilor bancare utilizând Sistemul Național Electronic de Plăți (ghiseul.ro)
  • prin intermediul echipamentelor POS instalate la sediile organelor fiscale locale ale autorităților administrației publice locale

Achitarea amenzilor contravenționale în contul unic se poate efectua de către contravenient sau de către orice altă persoană fizică.

Procedura pentru banii încasați din amenzile rutiere

Prin normele ce sunt aprobate, se reglementează mecanismele și procedurile de achitare a sumelor reprezentând amenzi contravenționale, în sistem pilot, în cazul în care sancțiunile se aplică de către agenții constatatori ai MAI.

Sumele astfel încasate în contul unic deschis la Trezoreria operativă centrală din cadrul Ministerului Finanțelor se fac venit la bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul.

Distribuirea sumelor se realizează de Trezoreria operativă centrală pe baza datelor privind evidența persoanelor fizice existente la nivelul Ministerului Finanțelor valabile la momentul efectuării transferului.

Prin excepție, sumele reprezentând amenzile contravenționale aplicate persoanelor fizice fără domiciliu în România sau cu domiciliu necunoscut, încasate în condițiile prezentei legi, se fac venit la bugetul de stat.

Procesul verbal de constatare a contravenției

A fost stabilită unitar și semnificația seriei de evidență unică a procesului-verbal de contravenție care este constituită din douăzeci și trei de caractere organizate în cinci grupe numerice, după cum urmează:

  • prima grupă reprezintă codul alocat instituției emitente care identifică în mod unic ordonatorul principal de credite de care aparține organul din care face parte agentul constatator și este formată din 4 cifre
  • a doua grupă, reprezentând anul tipăririi procesului-verbal, este formată din 2 cifre, respectiv ultimele două cifre ale anului calendaristic
  • a treia grupă este formată din 7 cifre și poate fi folosită pentru eventuale codificări considerate necesare. În cazul în care nu sunt folosite, se va completa cu 7 cifre de „0” (zero)
  • a patra grupă este formată din 8 cifre și reprezintă numărul de ordine al procesului-verbal de contravenție
  • a cincea grupă este formată din 2 cifre și reprezintă cifrele de control obținute conform algoritmului de generare a acestora transmis ordonatorului principal de credite de care aparține organul din care face parte agentul constatator, de către Ministerul Finanțelor.

În contextul în care prezentele norme metodologice se vor aplica în sistem pilot, amenzilor contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, stabilite de agenții constatatori ai MAI, Ministerului Afacerilor Interne i se alocă numărul „1000” pentru a constitui codul alocat instituției emitente ca primă grupă numerică a seriei de evidență unică a procesului-verbal de contravenție.

Procesele-verbale de contravenție întocmite de agenții constatatori din cadrul organelor emitente ale titlurilor de creanță electronice pot cuprinde și elemente care să faciliteze plata amenzii, precum coduri de bare, coduri QR sau altele asemenea.

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur de 3,3 grade în județul Buzău

Publicat

Publicitate

Un cutremur cu magnitudinea de 3,3 grade s-a produs, joi, la ora locală 12:16, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 120 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 53 km vest de Focșani, 59 km nord-vest de Buzău, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 70 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

În luna octombrie, în România s-au produs 31 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,2 grade pe Richter.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending