Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a anunță ca pensiile multor români ar putea crește substanțial. Boloș, a declarat că Guvernul va decide dacă majorează pensia minimă de la 1.100 lei la 2.000 de lei, într-o primă etapă, relatează alba24.ro.
„Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă.
Este înspăimântător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş, duminică seară, la Digi24.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.
„Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.
CNPP: 1 milioane de persoane au indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei
Pensia minimă socială garantată, numită și indemnizație socială pentru pensionari, a fost instituită de Guvernul României pentru prima dată la 1 aprilie 2009, având atunci un cuantum de 300 de lei, iar de la 1 octombrie 2009 aceasta a devenit la 350 de lei. De la 1 ianuarie 2023, valoarea acesteia a fost crescută la 1.125 de lei.
Publicitate
Conform datelor publicate de CNPP, în luna decembrie, 1,028 milioane de persoane au primit indemnizații sociale cuprinse între 235 și 434 lei, și doar 117.016 sunt foști agricultori.
Un număr de 4.787.920 pensionari era înregistrat în decembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.739 lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 1,31 milioane de români încasează lunar sub 1.000 de lei, cei mai mulți – 335.823 de persoane – primind în luna decembrie sub 500 de lei.
Indemnizația socială a fost majorată la 1.125 lei de la 1 ianuarie
Ordonanța 168 publicată în MO la data de 9 decembrie 2022 prevede majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 1 ianuarie 2023 la 1.125 de lei.
„Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei”, se arată în art IX al ordonanței.
Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 lei
Același act normativ prevede și acordarea unor ajutoare pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei sau 3.000 de lei după cum urmează:
În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:
a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.
(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:
a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;
b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv;
c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv.
(3) Prin sintagma venituri lunare prevăzută la alin. (1) și (2) se înțelege:
a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;
b) venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;
c) venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (2) și art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a veniturilor din drepturile acordate persoanelor prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii;
d) venituri din indemnizația socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările și completările ulterioare;
e) venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, raportate în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, al cărei termen de depunere, conform art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, este luna anterioară celei în care se efectuează calculul drepturilor aferente lunii în care se plătește ajutorul financiar.
(4) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă în situația în care veniturile cumulate prevăzute la alin. (3) și realizate de aceeași persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Scade numărul elevilor într-o clasă de a IX-a, real și uman, din septembrie 2025. Numărul de elevi la clasa a IX-a, filiera teoretică, va scădea de la 26 la 24 de elevi începând cu anul școlar 2025 – 2026. Această măsură afectează direct organizarea unităților de învățământ, structura claselor și normele profesorilor din liceele teoretice la nivel național, având un impact și asupra procesului de admitere la liceu, scrie Edupedu.
Ordinul ministrului Educației pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2025-2026 a fost publicat în Monitorul Oficial joi, 16 ianuarie.
Potrivit ordinului semnat de fostul ministru al Educației, Ligia Deca, pe 16 decembrie 2024, școlile trebuie să organizeze pentru la toamnă doar clase de a IX-a cu 24 de elevi la filiera teoretică, față de 26 de elevi câți erau anul trecut, potrivit Edupedu.ro.
Mai puțini elevi în clasele de la teoretic însemnă că numărul de clase rămâne, dar concurența pentru liceele foarte căutate crește și mai mult. Acest lucru are o infliuență importantă și asupra modului în care elevii vor trebui să-și calculeze opțiunile.
Scade numărul elevilor într-o clasă de a IX-a
Potrivit noului ordin, constituirea formațiunilor de studiu la clasa a IX-a / a XI-a anul I, în învățământul de masă, se va realiza astfel:
învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera tehnologică și învățământ profesional – din 24 de elevi;
învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera teoretică – din 24 de elevi;
învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă – din 24 de elevi;
învățământ liceal cu frecvență seral și frecvență redusă, clasa a IX-a – din 26 de elevi;
învățământ liceal cu frecvență seral, filiera tehnologică, clasa a XI-a – din 26 de elevi;
învățământ terțiar nonuniversitar (postliceal și de maiștri) – din 28 de elevi;
În prezent, în anul școlar școlar 2024 – 2025, la filiera teoretică sunt 26 de elevi pe clasa în clasa a IX-a. Filiera teoretică înseamnă specializările de la profilurile real și uman:
Publicitate
Filologie,
Știinţe sociale,
Matematică – Informatică,
Ştiinţe ale naturii
Reducerea numărului de elevi pe clasă le va permite profesorilor să acorde mai multă atenție fiecărui elev, îmbunătățind calitatea educației.
În zonele urbane, unde spațiul permite, pentru a menține constant numărul locurilor de liceu, e nevoie de mai multe clase. Astfel, pentru fiecare 11 clase cu 24 de elevi, este necesară înființarea unei clase suplimentare pentru a păstra numărul de elevi școlarizați în prezent.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Bulgaria că, pe timpul desfășurării lucrărilor de reparație capitală la Podul Dunării I Giurgiu – Ruse, care au fost reluate la data de 8 ianuarie, este permisă circulația autocamioanelor cu lățimea maximă de 2,55 metri și masa totală de până la 60 de tone.
Astfel, transporturile agabaritice (care depășesc dimensiunea și tonajul specificat) nu vor putea trece podul.
Segmentul rutier supus reparației actuale, situat pe partea bulgară a podului, limitează gabaritul camioanelor care pot traversa prin prezența delimitatoarelor de sensuri din beton armat, precizează MAE, într-un comunicat transmis AGERPRES.
„În acest sens, recomandăm șoferilor care tranzitează Podul Dunării I Giurgiu – Ruse să respecte parametrii de admisibilitate a autocamioanelor și restricția de viteză impusă la 20 km/h pentru toate categoriile de autovehicule”, arată sursa citată.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 și +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Sofia: +359879440758.
SRI a anunțat că a dejucat o operațiune de sabotaj instrumentată de Federația Rusă pe teritoriul României, scrie alba24.ro.
Potrivit sursei citate, România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate. SRI precizează că a reușit să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj – cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.
”Acest mod de operare face parte din arsenalul de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosește în România, precum și în statele aliate”, potrivit SRI.
Cazul cetățeanului columbian acuzat de acțiuni diversioniste
”Concret, în baza cooperării cu servicii de informații partenere europene, printr-un complex de măsuri proprii, SRI a reușit să îl identifice rapid pe cetățeanul columbian Luis Alfonso Murillo Diosa, sosit în România la sfârșitul lunii iulie cu scopul de a întreprinde acțiuni diversioniste.
SRI a stabilit cu certitudine intenția lui Luis Alfonso Murillo Diosa de derulare a unor acțiuni de sabotaj în România în baza unui instructaj prestabilit, cu indicarea explicită a țintelor (pe fotografii primite anterior pe telefon).
Informațiile obținute de SRI și transmise cu celeritate către MAI au permis reținerea acestuia în data de 30 iulie 2024, în contextul în care documenta în detaliu zona unui depozit de materiale reciclabile din orașul Bragadiru, aflat în proximitatea mai multor obiective asimilabile infrastructurilor critice (sonde de extracție de țiței, magistrale de gaz sau turnuri de telecomunicații)”, arată SRI, într-un comunicat.
Publicitate
Reținut de DIICOT. Mod de operare
”Ulterior, cetățeanul columbian a fost reținut de DIICOT, fiind trimis în judecată sub acuzația de infracțiune contra securității naționale (art. 403 din Codul Penal, acte de diversiune).
Datele obținute de SRI în investigarea informativă confirmă afilierea cetățeanului columbian la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată prin interpuși de serviciile secrete ruse. Concluziile SRI și evaluările serviciilor partenere europene validează caracterul concertat și coordonat de pe teritoriul Federației Ruse al operațiunilor.
Modul de operare specific serviciilor rusești este evidențiat de implicarea unui proxy – cu rol de organizator și recrutor de pe platforme de socializare virtuală -, care realizează și plătește în avans rezervările pentru deplasare și cazare și indică (pe aplicații criptate) tipul de misiune, destinația și țintele.
Sabotorul era instruit să comunice periodic și să documenteze personal întregul ciclu de activități pe care urma să le deruleze, certificându-le prin transmiterea unor imagini cu repere specifice care să confirme faptul că persona acționa conform instructajului primit”, notează SRI.
Campanii de fake news
”Totodată, documentarea foto-video era necesară pentru utilizarea datelor în campanii de fake news derulate pe platforme de social media, care prezintă propagandistic operațiuni diversioniste de amploare executate de o pretinsă rezistență ucraineană pro-rusă.
Campaniile menite să inducă panică și neîncredere în autorități în rândul populației civile sunt prestabilite și lansate organizat. Întrucât sabotorul a fost reținut și nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceștia au fost induși în eroare de faptul că, în aceeași perioadă, la 01.08.2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din județul Teleorman.
Astfel, canale de Telegram rusești, au prezentat, în mod fals și cu imagini de alte incendii, operațiunea ce viza locația din localitatea Bragadiru, Ilfov, identificată ca facilitate implicată în susținerea efortului de război al Ucrainei, acțiunea fiind atribuită unei grupări ucrainene de rezistență ce a distrus prin incendiere un „centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina”.
Informațiile au fost dezmințite în mass-media românească, la momentul respectiv, ca urmare a unor comunicate oficiale emise de autoritățile române”, mai transmite SRI.
Circa 2500 de persoane au participat la activitățile organizate de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu din acest an, în perioada 14-17 ianuarie 2025.
Festivalul a oferit publicului botoșănean o agendă variată, cu peste treizeci de evenimente pentru mai multe categorii de public: conferințe, dezbateri, ateliere, lecturi în licee, lecturi în cafenele, întâlniri între autori și public, traducători, profesori, dar și vizite în atelierele artiștilor și poeților botoșăneni, expoziții de artă contemporană și spectacole.
Festivalul a avut aproape 100 de invitați din țară și din străinătate: poeți, scriitori, critici literari, dar și muzicieni, actori, artiști vizuali, jurnaliști și alte personalități. Între aceștia s-au numărat academicianul Mircea Martin, diplomatul Emil Hurezeanu, profesorul și traducătorul Bruno Mazzoni (Italia), scriitorul Matei Vișniec (Franța), Mihai Pop, managerul Galeriei Planul B, Constantin Chiriac, managerul Teatrului „Radu Stanca” Sibiu, secretarul de stat Janina Sitaru (Mae), secretar de stat Diana-Ștefana Baciuna (Ministrul Culturii).
Laureații Premiilor Culturii Naționale au fost Mircea Martin (Premiul național pentru excelență în cultură), Bruno Mazzoni (Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional), Emil Hurezeanu (Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române). În închiderea galei, Constantin Chiriac a susținut un recital extraordinar, într-o sală plină a recent redeschisului Teatru „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Gala a fost precedată de dezbaterea culturală sub genericul „Patrimoniul transnațional al culturii române – dialog și mediatori interculturali, cooperare în rețele cultural-academice” moderată de prof. dr. Iulian Costache, Universitatea din București/Memorialul Ipotești
În cadrul Zilelor Eminescu, la galeria Horia Bernea de la Memorialul Ipotești a fost vernisată expoziția „Ilustrat, tipărit, copiat, învățat” a artiștilor clujeni Alex Bodea și Ciprian Mureșan, organizată de galeriile Plan B (Cluj-Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop. Expoziția este deschisă pentru toți cei interesați 30 martie 2025.
Publicitate
O altă expoziție deosebită, intitulată Poster X Poem și reunind 12 afișe de mari dimensiuni în care graficieni contemporani au ilustrat poemele a 12 poeți români, a fost inaugurată în Gara din Botoșani, unde a putut fi văzută timp de cinci zile de toți călătorii, iar în perioada februarie – martie va fi relocată în holul cinematografului „Unirea”. Expoziția conține lucrări ale perechilor ilustrator-poet Ana Maria Dudu & Silvia Grădinaru, Radu Manelici X Tara Skurtu, Teona Galgoțiu X Sebastian Pren, Paula Rusu X Sebastian Sifft, Alin Tămășan X Andrei Doboș, Bogdan Moraru X Elena Vlădăreanu, VolodeaBiri& Svetlana Cârstean, Sorina Vazelina X Krista Szöcs, Miruna Modîlcă Belgun X Yigru Zeltil, Bianca Mocan X Deniz Otay, Bogdan Ceaușescu X Radu Andriescu, Andrei Nicolescu X Julien Britnic, Alina Marinescu X Monica Cure.
Festivalul a adus la Botoșani un salon al editurilor de poezie, o ediție specială a Institutului Blecher, moderată de Claudiu Komartin, spectacolul de muzică și poezie „Eminescu feat. Ginsberg”, cu Ionuț Caras și Cristian Gherghel, precum și festivalul Discuția Secretă, care a adus în fața publicului botoșănean scriitori contemporani din toată România: Vlad Alui Gheorghe, Șerban Axinte, Ștefan Baghiu, Iustin Butnariuc, Rita Chirian, Vlad Constantinescu, Andrew Davidson-Novosivschei, Emilian Galaicu-Păun, KataGyőrfi, Claudiu Komartin, V. Leac, Márton Evelin, Cosmina Moroșan, Oana Paler, Sorina Rîndașu, Dan Sociu, Szántai János, Emilia Faur (moderatoare), Márton Evelin (moderatoare), Cătălin Lazurca (curator).
Zeci de botoșăneni și de turiști s-au bucurat de posibilitatea de a vizita atelierele mai multor artiști botoșăneni, pentru a sta de vorbă cu aceștia în mediul lor de lucru. Astfel, vizitatorii au fost primiți în atelierele lor de către Ana Maria Micu, Dan Sociu, Gheorghe Stanciu și Gheorghe Iavorenciuc, cel din urmă fiind custodele colecției Constantin Dracsin și a atelierului sculptorului botoșănean Marcel Mănăstireanu.
Seria „Poeți la liceu” și „Poeți în dialog” i-a avut în acest an pe Șerban Axinte, Sorina Rîndașu, Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe, Olga Ștefan, Laura Francisca Pavel, Constantin Iftime, Dan Sociu, la liceele Liceul Teoretic „Doctor Mihai Ciuca” Săveni, Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul „Octav Onicescu” Botoșani, Liceul „A.T. Laurian” Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani. La aceste întâlniri cu poeții au participat 600 de elevi de la șapte licee din județ.
„Ediția din anul acesta a devenit posibilă, în acest format, datorită cooperării instituțiilor de cultură, ONG-urilor, instituțiilor de învățământ, mediului privat. Parteneriatele cu diverse instituții din țară și din străinătate au permis organizarea unui eveniment de referință. Ne dorim să menținem aceste parteneriate, să dezvoltăm altele, astfel încât mediul cultural al Botoșanilor să se coaguleze în jurul unor proiecte culturale atractive” (Ala Sainenco, Managerul Memorialului Ipotești).
Pentru viitor, Memorialul Ipotești pregătește o ediție de vară a Zilelor Eminescu în perioada 13-15 iunie și o nouă ediție cu ocazia Zilei Culturii Române de anul viitor, în preajma zilei de 15 ianuarie 2026.