Connect with us

Actualitate

Ministerul Educaţiei estimează o SCĂDERE alarmantă a numărului de elevi care susţin examenele naţionale

Publicat

Publicitate

Ministerul Educaţiei a publicat Planul Strategic Instituţional 2024-2027, semnat în perioada Ligia Deca, care estimează un număr tot mai scăzut de elevi care vor participa la examenele naţionale. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susţină examenele naţionale în 2025 faţă de anul trecut, iar numărul scade şi pentru 2026 şi 2027, relatează mediafax.ro.

Dacă în 2023 peste 345.000 de elevi erau înscrişi, pentru 2025 cifra scade la 302.000. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat la Evaluare şi Bacalaureat, conform datelor oficiale. Ministerul Educaţiei nu menţionează în document şi care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susţin examenele naţionale.

„Cred că motivele sunt mult mai prozaice, dacă îmi pot permite să spun aşa. Este de fapt o constatare, nu mi se pare că este nici o strategie, nici un obiectiv. Asta este demografia în România. Numărul elevilor scade de la un an la altul. Iar în acest an, în 2025, în mod excepţional, la bacalaureat vom avea cea mai mică cohortă din istoria învăţământului, din istoria bacalaureatului, pentru că sunt cei care au făcut 13 ani de şcoală. E prima generaţie care a avut clasa pregătitoare. Iar atunci, la intrarea în clasa pregătitoare, s-au înscris mai puţini decât în anii următori, pentru că generaţia s-a împărţit în două. Puteau să se înscrie în clasa întâi sau în clasa pregătitoare. Deci există o explicaţie foarte logică pentru scăderea numărului în acest an 2025. Mai puţin elevi au intrat în clasa pregătitoare acum 13 ani şi, în plus, pe fiecare an, numărul de elevi scade de la un an la altul, pentru că asta este demografia. Avem mai puţini copii şi această scădere se va vedea, de fapt, dacă ne uităm la câţi elevi se înscriu acum în anii de început a şcolii obligatorii, clasa pregătitoare, respectiv ulterior la liceu, numărul acesta va scădea în continuare. Este o constatare, nu poate fi o strategie, pentru că, evident, ministerul nu are cum să-şi dorească să scadă numărul celor prezenţi. Ar fi foarte bine dacă, între obiective, ar fi ca toţi aceşti 302.000 chiar se vor prezenta şi vor participa la evaluarea naţională şi vor avea rezultate bune şi la evaluarea şi la bacalaureat. Dar acolo trebuie intervenit. Obiectivul este să participe toţi. Câţi vor participa, vom vedea în iunie. Pentru că şi anul trecut doar 270 din 300 şi ceva de mii au participat. Deci nu cred că cifra în sine este problema. Este o constatare, cum spuneam. Reflectă realitatea din teritoriu. Atâţia copii sunt înscrişi în clasa 12 şi a 8-a în acest moment”, declară Radu Szekely, expert în educaţie, pentru Aleph News.

Aceste rapoarte arată absenteismul care rămâne ridicat la examenele naţionale.

„În primul rând, relevanţa evaluării naţionale ar trebui regândită. De ce avem nevoie de acest examen de etapă în cazul învăţământului obligatoriu? Atâta vreme cât el nu condiţionează decât repartizarea la un liceu sau altul, el devine, de fapt, un examen nu de evaluare naţională, ci un concurs de repartizare. Şi atunci, cei care nu doresc să participe la acest concurs, pentru că ori nu sunt motivaţi, nu-i interesează un liceu bun sau ştiu că nu au nicio şansă să ia, nu vor participa. Se autoscutesc de acest stres al unei competiţii care îi repartizează. Din păcate, scopul iniţial, acela de a da o imagine clară a situaţiei în învăţământul românesc la finalizarea învăţământului obligatoriu, la acea vreme, de 9 ani, de la pregătitoare până la clasa 8-a, nu se îndeplineşte acest obiectiv în momentul de faţă. Majoritatea elevilor învaţă exclusiv la acele două discipline, dacă vor să intre la un liceu bun. Evaluarea naţională a fost deturnată oarecum şi regândită de către public, nu de către minister, ci de către public, într-un examen de repartizare. Deci, ce se poate face este să vedem în ce măsura acest examen mai este necesar în forma actuală, având în vedere că acum, conform legii, învăţământul este obligatoriu până la finalul clasei a 12-a”, încheie Szekely.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Hidroelectrica, anunț pentru clienți: Întreruperi la facturi, plăți și alte operațiuni, din 1 ianuarie. Care este motivul

Publicat

Publicitate

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat că va derula, în perioada 1-20 ianuarie, un proiect pentru digitalizare și creșterea calității serviciilor oferite clienților, operațiune care presupune implementare a unui nou sistem informatic, precum și migrarea bazelor de date, informează, miercuri, compania.

Potrivit sursei citate, noile sisteme informatice vor permite, pe termen mediu și lung, o gestionare mai eficientă a relației cu clienții, procese de facturare mai rapide și mai sigure, o transparență sporită a informațiilor privind soldurile și plățile, precum și dezvoltarea unor funcționalități digitale îmbunătățite, orientate către nevoile consumatorilor.

În contextul acestor operațiuni tehnice, Hidroelectrica informează că, temporar, anumite activități vor fi întrerupte:

  • emiterea și corectarea facturilor;
  • reconcilierea soldurilor și alocarea plăților;
  • alte operațiuni care presupun accesarea sau modificarea bazelor de date.

De asemenea, plățile efectuate prin alte canale decât aplicația iHidro (de exemplu, transfer bancar), în perioada 1 – 15 ianuarie, se vor reflecta în soldurile clienților după finalizarea etapelor de migrare, respectiv începând cu 15 ianuarie, fără a afecta drepturile contractuale ale clienților.

Pe toată durata implementării, activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura conform programului normal.

Hidroelectrica subliniază că aceste investiții în infrastructura IT sunt realizate în beneficiul direct al consumatorilor, pentru a asigura servicii moderne, sigure și adaptate cerințelor actuale.

Publicitate

sursa: agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului este sărbătorită de Biserică la 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a primit tăierea împrejur, act care confirma legământul poporului israelit cu Dumnezeu, pe de o parte ca să împlinească legea, cum însuși Mântuitorul spune în Evanghelie: ‘Să nu socotiți că am venit să stric legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să plinesc’ (Matei 5, 17), iar pe de altă parte pentru a arăta fără tăgadă că a luat trup adevărat, iar cei necredincioși să nu aibă temei să susțină că Hristos cu nălucire S-ar fi născut.

Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trup, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, fiindcă spune Sfântul Efrem Sirul: ‘Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești’.

Nu se cădea Lui să rabde acea rană a păcatului, ca unul Care era fără de păcat și dătător de lege, tăierea împrejur în Vechiul Testament fiind rânduită în chipul Botezului și al curățirii păcatului strămoșesc.

Mai mare smerenie a arătat Hristos, Mântuitorul lumii, în tăierea împrejur decât în nașterea Sa. Pentru că prin naștere a luat asupra Sa numai chipul omenesc, iar prin tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca și un păcătos rana cea rânduită pentru păcat.

Deci, a voit ca să primească tăiere împrejur, începând înainte de a pătimi pentru noi, și gustând acel pahar, pe care voia să-l bea până în sfârșit, grăind pe Cruce: ‘Săvârșitu-s-a’.

S-a pus apoi numele fericitului prunc ‘Iisus’, nume care s-a dat din cer de Arhanghelul Gavriil în vremea când a binevestit Preacuratei Fecioare zămislirea Lui și mai înainte până a nu se zămisli în pântece.

Publicitate

‘Deci, acest preasfânt nume, Iisus, care s-a spus de înger mai înainte de zămislire, I s-a dat la tăierea împrejur Domnului Hristos, ca o încredințare despre mântuirea noastră; pentru că ‘Iisus’ înseamnă ‘Mântuitor’, precum mai înainte a tălmăcit același înger lui Iosif, în vis, arătându-se și zicându-i: Vei da numele Lui ‘Iisus’, pentru că Acela va mântui pe poporul Său din păcate. Încă și Sfântul Apostol Petru, mărturisând despre numele lui Iisus, zicea: ‘Nu este întru nimeni altul mântuire, pentru că nu este nici un alt nume sub cer, dat între oameni, întru care se cade a ne mântui’ ‘. (Viețile Sfinților)

Acest mântuitor nume, Iisus, era pregătit în sfatul Sfintei Treimi mai înainte de toți vecii.

‘Ca un mir bine mirositor a umplut lumea de bună mireasmă. Ca un mir este vărsat numele Său, nu ținut în vas, ci vărsat; căci până când mirul este în vas, până atunci mireasma lui este înăuntru; iar când se varsă, îndată buna lui mireasmă umple văzduhul. Puterea numelui lui Iisus era tăinuită în sfatul cel mai înainte de veci, acoperindu-se ca într-un vas; iar după ce din cer s-a vărsat pe pământ acest nume, îndată ca niște mir plin de aromate, prin buna mirosire a darului, de la vărsarea pruncescului sânge la tăierea împrejur, a umplut lumea. Și toată lumea acum mărturisește că Domnul Iisus Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl’. (Viețile Sfinților)

Arătată s-a făcut puterea numelui lui Iisus, căci acest minunat nume a mirat pe îngeri, a bucurat pe oameni și a înfricoșat pe diavoli, pentru că și diavolii cred în El și se cutremură. De numele acesta tremură iadul, tremură cele dedesubt, se scutură puterea întunericului, cad cei ciopliți, se gonește întunericul idoleștii îndrăciri; iar lumina dreptei credințe răsare și luminează pe tot omul ce vine în lume. (sursa: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial al Ministerului Transporturilor: Autostrada Siret-Pașcani-Ungheni va avea finanțare europeană cu utilizare duală civil-militară cu termen de finalizare 2030

Publicat

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat obținerea acordului autorităților europene pentru finanțarea tronsoanelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret prin programul SAFE (Security Action for Europe). Infrastructura va avea utilizare duală – civilă și militară – pentru creșterea capacității de apărare a Flancului Estic al NATO, fiind utilizată și în interes civil.

„Am reuşit să convingem autorităţile europene că este necesară această infrastructură. Am încărcat aplicaţia prin intermediul Cancelariei premierului către Comisia Europeană, iar aceste sectoare de autostradă, practic un tronson Ungheni-Paşcani-Siret, va fi finanţat prin finanţare europeană cu utilizare duală pentru creşterea capacităţii de apărare a Flancului Estic, bineînţeles folosită şi în interes civil. Este o şansă foarte importantă ca, până în 2030, să avem construită de la Ungheni până la Siret autostradă, în aşa fel încât să finalizăm axa sud-nord”, a declarat, marți seara, Scrioșteanu la Euronews România.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru drumul expres Suceava-Siret, în timp ce licitațiile pentru autostrada Pașcani-Suceava au fost atribuite încă în prima parte a anului 2025 companiei UMB Spedition.

Oficialul a anunțat și parteneriatul cu Republica Moldova pentru construirea primilor cinci kilometri de autostradă dincolo de Prut – primii din istoria țării vecine. „Deja suntem în licitaţie pentru proiectare şi execuţie”, a precizat el, subliniind că acești kilometri vor face legătura cu un nod intermodal în Moldova.

Tronsoanele fac parte din eforturile de conectivitate estică, completând axa sud-nord a rețelei de autostrăzi. Finanțarea SAFE este dedicată proiectelor cu utilitate duală, accelerând dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru securitate și economie în contextul tensiunilor regionale.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Modificări fiscale de la 1 ianuarie: Anul 2026 aduce o serie de măsuri care afectează atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și firmele

Publicat

Publicitate

Modificări fiscale de la 1 ianuarie: Anul 2026 aduce o serie de măsuri care afectează atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și firmele. Cele mai multe (cu excepția majorării salariului minim), intră în vigoare de la începutul anului. 

Europa Liberă a făcut un inventar al măsurilor, plecând de la majorările de taxe pentru persoane fizice și până la măsurile economice care interesează firmele. .

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru persoanele fizice

Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, aplicabil veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026.

De asemenea, se majorează la 3% impozitele pentru câștigurile de capital de la bursă cu deținere sub un an și la 6% (pentru deținere peste un an).

Impozitul pentru investiții în criptomonede sau alte monede virtuale crește de la 10% la 16%.

Taxele locale pe vehicule cresc semnificativ, cu plafoane mai mari pentru mașini peste 375.000 lei (peste 73.600 de euro, calculat la un curs de 5,09 lei).

Publicitate

Mașinile mai vechi și mai poluante vor fi cele mai afectate, în timp ce vehiculele moderne și hibride vor beneficia de taxe mai reduse.

Pentru motoarele mici și medii, diferențele dintre normele Euro sunt deja semnificative, iar în cazul motoarelor mari, impozitul poate ajunge la mii de lei anual.

De exemplu, un autoturism non-Euro cu motor de 3.500 cm³ poate genera un impozit de peste 5.400 lei pe an.

Din 2026, proprietarii de mașini electrice plătesc o taxă fixă anuală de 40 lei, indiferent de model sau putere. În 2025 impozitul a fost zero.

Prin pachetul de măsuri fiscale de majorează taxele locale pe locuințe, arată o sinteză Economedia, astfel:

  • Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
  • Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
  • Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
  • Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
  • Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.
  • Majorarea ar fi de 70%, potrivit membrilor Asociației Municipiilor dar unele estimări prevăd o creștere chiar de 80%.

Un element complet nou este introducerea unei taxe suplimentare pentru proprietățile foarte valoroase.

Locuințele evaluate la peste 2,5 milioane de lei vor fi taxate suplimentar cu 0,9% pentru partea care depășește acest prag.

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.

Pentru proprietăți cu peste șapte camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

Salariul minim crește de la jumătatea anului

Salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026.

În aceeași perioadă, în brutul de 4.050 lei se menține neimpozabilă suma de 300 lei/lună.

Din 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim la 4.325 de lei, suma neimpozabilă scade la 200 lei/lună.

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru PFA și activități independente

Măsuri fiscale de la 1 ianuarie 2026: cresc plafoanele pentru contribuția la sănătate (CASS) la 72 salarii minime brute pentru veniturile din 2026. Până acum plafonul era de 60 de salarii minime brute.

Măsura duce la creșterea contribuțiilor la sănătate pentru persoanele cu venituri mari din activități independente, PFA, profesii liberale, chirii, investiții.

Contribuțiile pentru pensii (CAS) se păstrează și se bazează pe salariul minim.

De asemenea, se păstrează cei 300 lei neimpozabili la CAS din salariul minim brut, în primele 12 luni, dacă venitul lunar net nu depășește 300 lei (3.600 lei/an). Urmează ca, odată cu majorarea din vară, pragul să scadă la 200 de lei.

Pentru PFA, celelalte taxe și impozite rămân neschimbate față de 2025.

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru firme

Capitalul social simbolic, lipsa contului bancar, bilanțurile nepublicate ani la rând și inactivitatea fiscală devin motive de sancționare, declarare a firmei ca inactivă fiscal și chiar dizolvarea automată a acesteia.

Cea mai importantă modificare pentru microîntreprinderi este instituirea unei cote unice de impozitare de 1% din cifra de afaceri.

Se menține IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro. Scade însă cota de la 1% la 0,5%.

Impozitul pe dividende la retragerea profitului crește de la 10% la 16%.​

În același timp se reduce la 1% din cheltuieli cota maximă pentru deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending