Connect with us

Actualitate

Ministerul Educaţiei estimează o SCĂDERE alarmantă a numărului de elevi care susţin examenele naţionale

Publicat

Publicitate

Ministerul Educaţiei a publicat Planul Strategic Instituţional 2024-2027, semnat în perioada Ligia Deca, care estimează un număr tot mai scăzut de elevi care vor participa la examenele naţionale. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susţină examenele naţionale în 2025 faţă de anul trecut, iar numărul scade şi pentru 2026 şi 2027, relatează mediafax.ro.

Dacă în 2023 peste 345.000 de elevi erau înscrişi, pentru 2025 cifra scade la 302.000. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat la Evaluare şi Bacalaureat, conform datelor oficiale. Ministerul Educaţiei nu menţionează în document şi care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susţin examenele naţionale.

„Cred că motivele sunt mult mai prozaice, dacă îmi pot permite să spun aşa. Este de fapt o constatare, nu mi se pare că este nici o strategie, nici un obiectiv. Asta este demografia în România. Numărul elevilor scade de la un an la altul. Iar în acest an, în 2025, în mod excepţional, la bacalaureat vom avea cea mai mică cohortă din istoria învăţământului, din istoria bacalaureatului, pentru că sunt cei care au făcut 13 ani de şcoală. E prima generaţie care a avut clasa pregătitoare. Iar atunci, la intrarea în clasa pregătitoare, s-au înscris mai puţini decât în anii următori, pentru că generaţia s-a împărţit în două. Puteau să se înscrie în clasa întâi sau în clasa pregătitoare. Deci există o explicaţie foarte logică pentru scăderea numărului în acest an 2025. Mai puţin elevi au intrat în clasa pregătitoare acum 13 ani şi, în plus, pe fiecare an, numărul de elevi scade de la un an la altul, pentru că asta este demografia. Avem mai puţini copii şi această scădere se va vedea, de fapt, dacă ne uităm la câţi elevi se înscriu acum în anii de început a şcolii obligatorii, clasa pregătitoare, respectiv ulterior la liceu, numărul acesta va scădea în continuare. Este o constatare, nu poate fi o strategie, pentru că, evident, ministerul nu are cum să-şi dorească să scadă numărul celor prezenţi. Ar fi foarte bine dacă, între obiective, ar fi ca toţi aceşti 302.000 chiar se vor prezenta şi vor participa la evaluarea naţională şi vor avea rezultate bune şi la evaluarea şi la bacalaureat. Dar acolo trebuie intervenit. Obiectivul este să participe toţi. Câţi vor participa, vom vedea în iunie. Pentru că şi anul trecut doar 270 din 300 şi ceva de mii au participat. Deci nu cred că cifra în sine este problema. Este o constatare, cum spuneam. Reflectă realitatea din teritoriu. Atâţia copii sunt înscrişi în clasa 12 şi a 8-a în acest moment”, declară Radu Szekely, expert în educaţie, pentru Aleph News.

Aceste rapoarte arată absenteismul care rămâne ridicat la examenele naţionale.

„În primul rând, relevanţa evaluării naţionale ar trebui regândită. De ce avem nevoie de acest examen de etapă în cazul învăţământului obligatoriu? Atâta vreme cât el nu condiţionează decât repartizarea la un liceu sau altul, el devine, de fapt, un examen nu de evaluare naţională, ci un concurs de repartizare. Şi atunci, cei care nu doresc să participe la acest concurs, pentru că ori nu sunt motivaţi, nu-i interesează un liceu bun sau ştiu că nu au nicio şansă să ia, nu vor participa. Se autoscutesc de acest stres al unei competiţii care îi repartizează. Din păcate, scopul iniţial, acela de a da o imagine clară a situaţiei în învăţământul românesc la finalizarea învăţământului obligatoriu, la acea vreme, de 9 ani, de la pregătitoare până la clasa 8-a, nu se îndeplineşte acest obiectiv în momentul de faţă. Majoritatea elevilor învaţă exclusiv la acele două discipline, dacă vor să intre la un liceu bun. Evaluarea naţională a fost deturnată oarecum şi regândită de către public, nu de către minister, ci de către public, într-un examen de repartizare. Deci, ce se poate face este să vedem în ce măsura acest examen mai este necesar în forma actuală, având în vedere că acum, conform legii, învăţământul este obligatoriu până la finalul clasei a 12-a”, încheie Szekely.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AJPIS Botoșani: Plăți de peste 35 milioane de lei pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii ianuarie 2026, destinate unui număr de 81.899 de beneficiari, în valoare totală de 35.692.829 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 6 februarie 2026, pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar, iar începând cu data de 10 februarie vor fi achitate plățile pentru beneficiarii care au optat să primească dreptul prin mandat poștal.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 13 februarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor aferente celor 17.290 persoane cu dizabilități.

Începând cu 20 februarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Credincioșii botoșăneni, în rugăciune la sărbătoarea Sfântului Haralambie, ocrotitorul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.

Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii. Noul preot paroh, pr. Daniel-Constantin Țăranu, protopop misionar, a adus un suflu nou prin venirea sa, după plecarea la Domnul a părintelui ctitor Ionică Alupoaiei. Oamenii au făcut, la propriu, scut în jurul preotului lor, fiind prezenți în număr mare la slujbe, uniți de aceeași dragoste pentru biserică și de recunoștința față de jertfa celui care a ridicat acest sfânt locaș „cu bănuțul văduvei”. Nici în ziua hramului Sfântului Haralambie nu au făcut rabat de la această rânduială a inimii.

Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al  Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura  liturgică  cu  aceea  social-filantropică.

Primul hram al Sfântului Haralambie sărbătorit cu noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Sărbătoarea a început încă de luni seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor impresionant de preoți a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător.

Răspunsurile la strană au fost oferite de psaltul Simon Petru Mihai și de Cristian Lucan, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele prototop a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.

Publicitate

A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui protopop Petru Fercal în care a vorbit despre dragostea mai puternică decât moartea, pe care Sfântul Haralambie a avut-o față de Hristos. Credinţa şi minunile Sfântului Haralambie au rămas vii în conştiinţa creştinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnând numeroase situaţii în care oamenii i-au cerut ajutorul în situaţii grele, iar el i-a ajutat.

„Tradiția părintelui Ionică merge mai departe”

La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, părintele paroh Daniel Țăranu a mulțumit tuturor celor care au contribuit la frumusețea hramului închinat Sfântului Haralambie. „Tradiția părintelui Ionică merge mai departe” a încredințat părintele Daniel, aducând bucurie și recunoștință în inimile enoriașilor prezenți.

Marți dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe.  Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni. La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.

Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești

Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus  părintele Ioan în ultima sa predică.

***

Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.

Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani l-a împrumutat pe mijlocașul Alexandru Bota, de la Universitatea Cluj

Publicat

Publicitate

Echipele de fotbal Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns, marți, la un acord pentru împrumutul tânărului mijlocaș ofensiv Alexandru Bota, la formația pregătită de Leo Grozavu până la finalul actualului sezon al Superligii.

‘FC Universitatea Cluj și FC Botoșani au ajuns la un acord privind împrumutul mijlocașului ofensiv Alexandru Bota (17 ani) la formația moldavă, până la finalul acestei stagiuni’, a anunțat Universitatea Cluj prin intermediul site-ului oficial.

Internațional de juniori al României la categoriile de vârstă U15, U16, U17 și U18, fotbalistul format la clubul Universitatea Cluj a debutat la prima echipă pe când avea doar 14 ani, 11 luni și 13 zile, într-un derby cu CFR, devenind astfel cel mai tânăr jucător care îmbracă tricoul Universității într-un meci de primă ligă.

Pe lângă această apariție, Bota a mai strâns alte nouă prezențe pentru echipa clujeană, dintre care șase în sezonul precedent.

În actuala ediție a Superligii, tânărul mijlocaș a bifat 81 de minute în trei meciuri, toate în turul sezonului regular, cu Unirea Slobozia, FC Argeș și CFR Cluj.
AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Primarul comunei Drăgușeni, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită

Publicat

Publicitate

Primarul comunei Drăgușeni din județul Botoșani, Eugen Nechita, a fost trimis în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru luare de mită în formă continuată, se arată într-un comunicat de presă transmis, marți, de DNA.

Primarul este acuzat că, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, la intervale diferite de timp, ar fi pretins cu titlu de mită, de la administratorul unei societăți comerciale, suma totală de 200.000 lei, din care ar fi primit efectiv, în trei tranșe, suma de 90.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la efectuarea plăților aferente unor contracte aflate în derulare.

‘În calitatea menționată, inculpatul Nechita Eugen ar fi încheiat, în perioada 2023 – 2024, cu societatea administrată de martor, mai multe contracte de achiziții publice având ca obiect modernizarea unor drumuri, refacerea unui pod, construirea și dotarea unui centru de zi pentru copii, precum și construirea și operaționalizarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice, în valoare totală de 17.332.556 lei, fără TVA. Sumele de bani menționate anterior ar fi fost pretinse și primite de inculpatul Nechita Eugen în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu referitoare la executarea contractelor sus-menționate, cum ar fi: aprobarea situațiilor de lucrări, verificarea conformității lucrărilor executate și aprobarea efectuării plăților’, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui teren aflat în proprietatea lui Eugen Nechita.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending