Premierul a declarat că magistrații care și-au suspendat parțial activitatea ar trebui, în mod firesc, să beneficieze și de o remunerare proporțională cu timpul efectiv lucrat. Totodată, el a subliniat că justiția are un rol esențial în viața oamenilor, care depind de hotărârile instanțelor, și că aceștia merită să fie respectați prin asigurarea unui serviciu public funcțional și corect, relatează alba24.ro.

În același timp, șeful executivului i-a cerut ministrului justiției să inițieze un dialog cu cei nemulțumiți.

„Personal, nu am ce să fac în această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații și cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial.

Altfel, nu cred că este în regulă și nu cred că este un gest de respect față de cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public.

Așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigure un serviciu public decent, tot din respect pentru cetățeni.”

Reamintim că magistrații din numeroase instanțe din țară sunt într-un fel de grevă nedeclarată (pentru că ar fi ilegal) și analizează doar cazurile considerate urgente, în semn de protest față de modificările propuse de guvern privind pensiile de serviciu din sistem.

Modificările vizează prelungirea vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor, măsuri considerate de magistrați ca fiind neconstituționale.

În aprilie 2025, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, a inițiat un proiect de discuții sub genericul Eminescu – post-biografii.

Prima dezbatere, organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” Rădăuți și Cercul Profesorilor de Limba și literatura română – zona Rădăuți, a fost despre romanele Mite (Editura Adevărul,1934) și Bălăuca (Editura Adevărul,1935) de Eugen Lovinescu, care îi au ca personaje centrale pe Mihai Eminescu, Veronica Micle și Mite Kremnitz.

În luna mai, în cadrul Seminarului Eminescu, a avut loc cea de-a doua întâlnire – un dialog cu Florin Chirculescu despre romanul Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit (Editura Nemira 2022), iar în luna iunie masteranzii și doctoranzii prezenți la Școala de vară pentru tinerii cercetători filologi de la Ipotești, precum și profesori din județul Botoșani au participat la un dialog cu Florina Ilis, pornind de la romanul Viețile paralele (Editura Polirom, 2012).

Pe 9 octombrie 2025, începând cu ora 15.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Eminescu – post-biografii, la care se va discuta pe marginea eseului dramatic în două acte Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (Editura Arc, 2001), în prezența autorilor Maria Șleahtițchi și Nicolae Leahu. „În acest inedit eseu dramatic în două acte, susține Dumitru Irimia, provocator în sens pozitiv, şi cu o mare capacitate de tensionare poetică, ipostazele Poetului, aici ale poetului Eminescu, sunt întruchipări ale fiinţei lui umane şi poetice la diferite «vârste» ale creaţiei”.

Piesa Cvartet pentru o voce și toate cuvintele a fost montată la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, în regia lui Dumitru Griciuc, și a avut premiera pe 15 ianuarie 2000.

Întâlnirea Eminescu – post-biografii se organizează în cadrul Conferinței internaționale de studii românești, ediția a XI, care se desfășoară la Memorialul Ipotești în perioada 9-11 octombrie 2025. Dialogul va avea loc în Amfiteatru „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești și va fi moderat de Loredana Carcea. Intrarea este liberă.

MARIA ȘLEAHTIȚCHI (n. 17 ianuarie 1960, s. Ștefănești, Florești, Republica Moldova) este absolventă a Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1981), doctor în filologie, cu o teză despre proza pentru copii (1991), doctor habilitat în filologie, cu o teză despre romanul generației ’80 (2018). Din 1984, a fost angajată la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, unde a trecut treptele profesionale de la asistent la conferenţiar universitar şi a fost rând pe rând şefă de secţie, şefă de catedră, decan al Facultăţii de Filologie, prorector pentru știinţă. În 2012-2015 a fost directorul Departamentului Cercetare şi Inovare al Universităţii de Stat din Moldova. A fondat împreună cu Nicolae Leahu şi Mircea V. Ciobanu revista literară „Semn” (1995). A fost redactor-şef al revistei „Noua Revistă Filologică”. În prezent, este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău.

A debutat cu volumul de poezie cu o săptămână de poeme nescrise (Editura Cartier, 1998), urmat de: oleandrii mă strigă roz (Editura Cartier, 2010), acum (Editura TipoMoldova, 2013), iubirea noastră e o doamnă frumoasă (Editura Vinea, 2015, 2019) și antologia Fragile (Editura Cartier, 2016). Este autoarea volumelor de critică literară: Jocurile alterităţii (Editura Cartier, 2002); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Editura Timpul, 2007), Romanul generaţiei ’80. Construcție și reprezentare (Editura Cartier, 2014), Literatură, reprezentări, negocieri (coordonator; Editura Arc, 2018), Romanul generaţiei ’80. (Geo)poetică (Ediția a II-a, reconceptualizată și adăugată; Editura Cartier, 2023) ș.a.

NICOLAE LEAHU (n. 20 iulie 1963, Bădicu Moldovenesc, jud. Cahul, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1985), luându-și doctoratul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2000). Din 1985, este angajat la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde, în prezent, este șef al Catedrei de literatură română și universală și director al Școlii Doctorale Filologie. A fost redactor-șef al revistei literare „Semn” (1995-2012).

A debutat ca poet cu volumul Mişcare browniană (Editura Hyperion, 1993), după care au urmat: Personajul din poezie (Editura Cartier, 1997) Nenumitul (Editura Fundaţiei Culturale „Poezia”, 2008), Aia (antologie; Editura Cartier, 2010), Alungarea muzelor din cetate (Editura Cartier, 2011), Poeme (antologie; Editura Tipo-Moldova, 2012), Poetul, personajul și eroinele (antologie; Editura Arc, 2013), Cronograful de la Bălțiburg (Editura Junimea, 2019), Onomasticon (Editura Limes, 2022). Este autorul volumelor de eseuri: Poezia generației ’80  (Editura Cartier, 2000, 2015), Erotokritikon. Făt-Frumos, fiul pixului (vol. I; Editura Cartier, 2011), Comedia cumană și vodevilul peceneg (Editura Timpul, 2008), Oul didactic. Schițe pentru un curs de poezie (Editura Junimea, 2021), Filocalii și calofilii critice (Editura Limes, 2025).

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o informare de ploi importante cantitativ, ninsori temporar viscolite la altitudini de peste 1.700 de metri, intensificări ale vântului și vreme rece, valabilă în întreaga țară până joi seara, relatează agerptres.ro.

Potrivit sursei citate, în intervalul 5 octombrie, ora 21:00 – 9 octombrie, ora 21:00, din noaptea de duminică spre luni (5/6 octombrie), aria ploilor se va extinde treptat dinspre sud-vest, în întreaga țară.

Cantitățile de apă vor fi însemnate și se vor acumula 25 – 50 l/mp, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova, 70 – 100 l/mp, în special de luni seară (6 octombrie) și până miercuri dimineața (8 octombrie).

În Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, temporar vor fi precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare, în timp ce marți (7 octombrie) va ninge viscolit și se va depune strat de zăpadă.

Temporar, vântul va avea intensificări în sud, în est, la munte și pe arii restrânse în rest, cu viteze, în general, de 45 – 55 km/h, iar în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea, în centrul și sudul Moldovei, precum și în Carpații Meridionali și de Curbură, de peste 60 – 70 km/h.

Vremea va fi rece în cea mai mare parte a țării, în general cu temperaturi maxime cuprinse între 12 și 18 grade și minime între 3 și 12 grade.

Satul Balta Arsă, comuna Corni, are de acum un centru social modern, construit și dotat complet printr-un proiect finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Valoarea totală a investiției este de 2.503.221,33 lei, iar proiectul promite să aducă schimbări reale în viața copiilor și familiilor vulnerabile din zonă.

Noul Centru social multifuncțional va găzdui activități de îngrijire, educație, consiliere, recreere și asistență medicală oferită de medicii de familie. În cadrul obiectivului a fost înființat și serviciul social „Centrul de zi pentru copiii aflați în risc de separare de părinți – Balta Arsă”, acreditat și autorizat conform legislației în vigoare, a anunțat primarul comunei Corni, Varvaruc Valerian.

Sprijin pentru familiile vulnerabile

Centrul are rolul de a preveni separarea copilului de familie și de a sprijini părinții aflați în dificultate. Prin activități educaționale și de consiliere, copiii vor beneficia de sprijin psihologic, programe de dezvoltare personală și activități recreative menite să combată abandonul școlar.

Proiectul contribuie astfel la crearea unui mediu educațional modern și incluziv, care oferă copiilor din mediul rural șanse egale la educație și o copilărie sigură.

„CARE – Comunitate Activă pentru Sprijin și Reintegrare Echitabilă”

Pe o perioadă de 18 luni, centrul va găzdui activitățile din cadrul proiectului „CARE – Comunitate Activă pentru Sprijin și Reintegrare Echitabilă”, implementat de Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina din Suceava, în parteneriat cu DGASPC Botoșani și Primăria Comunei Corni. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.

Reprezentanții administrației locale și ai organizațiilor implicate le mulțumesc tuturor celor care au sprijinit realizarea acestui proiect și transmit un mesaj de speranță pentru comunitate: „Împreună construim un viitor mai bun pentru copiii noștri.”, a mai adăugat primarul comunei Corni, Varvaruc Valerian.