Connect with us
Publicitate

Eveniment

Mii de persoane din Botoșani și-au găsit de lucru prin intermediul AJOFM în 2021

Publicat

În perioada ianuarie-noiembrie 2021, urmare a serviciilor și măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă oferite de  AJOFM Botosani, 5.257 persoane au fost încadrate în muncă, dintre care 2.163 femei.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de referință 2.249 au peste 45 de ani 795 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani 671 au între 25 și 35 de ani, iar 1.542 sunt tineri sub 25 de ani (din care 1.542 tineri NEETs).

În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 2.468  provin din mediul urban, iar 2.789 persoane sunt din mediul rural.

Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane au studii liceale 1.846 persoane (35,11%), urmate de cele cu învățământ profesional 1.243 persoane(23,64%). Numărul celor cu învățământ gimnazial este de 1.118 persoane, iar cei cu studii superioare sunt în număr de 402 persoane.

Din numărul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Botoșani , 1.996 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile. Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.

Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2021, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 8.703 persoane.

Pentru mai multe informații despre activitatea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botosani, puteți accesa www.anofm.ro .

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost prins în flagrant în timp ce primea o mită de 1,25 milioane lei

Publicat

Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost prins în flagrant vineri seara de procurorii DNA, în timp ce primea o mită de 1,25 milioane lei. Conform procurorilor, suma impresionantă de bani era primită în schimbul acordării unui contract.

La această oră procurorii efectuează percheziții la domiciliul lui Dumitru Buzatu.

Dumitru Buzatu a fost deputat în legislatura 1992-1996, ales în județul Vaslui pe listele partidului PDSR. În legislatura 1996-2000 și în legislatura 2000-2004, Dumitru Buzatu a fost ales a fost ales pe listele PDSR dar, în iunie 2001, în urma fuziunii cu PSDR a devenit PSD.

Dumitru Buzatu a demisionat din Camera Deputaților pe data de 30 iunie 2004. În legislatura 1996-2000 Dumitru Buzatu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Portugheză și Republica Cuba iar în legislatura 2000-2004, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Cuba și Republica Chile.

Din 2012 este președintele Consiliului Județean Vaslui.

În 2 februarie 2017, Dumitru Buzatu a declarat în legătură cu protestatarii contra modificării legislației penaleː ”Ideea de a dezbate câteva aspecte legate de situația actuală este una foarte bună. Spre deosebire de președintele Liviu Dragnea, eu fac parte din aripa talibană a PSD și nu mă interesează nici măcar 100.000 de răgălii adunate de undeva. Mi-a fost foarte ușor să-i recunosc după răgetele pe care le scot și am înțeles că este o facțiune ultrareacționară care habar nu are de comportamentul democratic și de valorile umanitare. Sunt indivizi care se ascund în dosul anonimatului rețelelor de comunicare și, după părea mea, și câțiva «antrenori» din instituțiile de represiune caracteristice statului capitalist”.

Buzatu mai este cunoscut opiniei publice pentru că criticat în termeni suburbani (răgete”, „răgălii”) protestatarii care s-au aflat în Piața Victoriei în timpul regimului Dragnea. De asemenea, în 2020, Dumitru Buzatu a pus la îndoială, în cadrul ședinței Comitetului Executiv al PSD, existența coronaviruslui, și i-a catalogat pe liderii social-democrați drept ”niște proști”, neștiind că a uitat să închidă microfonul.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2023: Zămislirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

Publicat

Nu degeaba Iisus, Fecioara Maria și Sfântul Ioan Botezătorul sunt alăturați pe iconostasele bisericilor. Toți trei au fost vestiți de Sfântul Arhanghel Gavril, apoi zămisliți și născuți prin minuni. La fel ca Ioachim și Ana, părinții lui Ioan, Zaharia și Elisabeta, erau înaintați în vârstă. Elisabeta se știa stearpă și nu mai spera la odrasla mult dorită. Într-o zi, pe când Zaharia slujea la templu, Arhanghelul Gavril i s-a arătat.

Acesta i-a vestit îndeplinirea rugilor sale și ale Elisabetei, care avea să nască un fiu cu numele Ioan și menire divină. Cumplit s-a speriat Zaharia de vedenie și necrezând-o, a rămas mut până când Ioan s-a născut. Elisabeta a ținut ascunsă sarcina timp de cinci luni. În acea vreme, s-a întâlnit cu Fecioara Maria, care a făcut una dintre multele ei minuni. Văitându-se Mariei, rudă cu ea, de o boală care nu îi dădea pace, Fecioara a mers în grădină a luat o plantă oarecare și i-a dat-o de leac Elisabetei. În mod miraculos, aceasta s-a vindecat și, observând că floarea seamănă cu o mână, a numit-o Mâna Maicii Domnului.

La șase luni după nașterea lui Ioan, Fecioara Maria îl naște pe Hristos. Când crește, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul pleacă în pustnicie, unde se hrănește doar cu rădăcini de plantă și se îmbracă în piei de animal. După ani întregi de pustnicie, când simte că vine momentul proorocirilor sale, se întoarce și Îl botează pe Iisus, vestind tuturor că el este Mesia. În una din predicile sale, Mitropolitul Antonie de Suroj mărturisea despre Sfântul Ioan Botezătorul: “Și iată că Ioan a locuit mai bine de treizeci de ani în locuri pustii, s-a luptat cu inima sa, s-a luptat pentru viața sa și a ieșit să propovăduiască, mărturisit fiind de Dumnezeu ca cel mai mare, și nu doar atât. Evanghelia nu ni-l numește proroc, ci glas. El s-a îngemănat atât de mult cu voia lui Dumnezeu, încât a devenit una cu acel cuvânt de viață dătător pe care trebuia să-l rostească spre mântuirea oamenilor, spre trezirea lor, pentru ca să strălucească viața și bucuria în inimile celor care aud glasul.

Nu era doar un om care vorbea, ci era Însuși Dumnezeu, Care vorbea prin glasul lui. Așa spuneau sfinții. Un ascet din muntele Athos, trecut de curând la Domnul, spunea că sfinții nu vorbesc cu de la sine putere, ci doar de la Dumnezeu. Ioan a refuzat tot ceea ce este pământesc pentru a-I aparține lui Dumnezeu și Domnul S-a întors spre cei care locuiau pământul, nu l-a lăsat în pustie. Atunci când Dumnezeu a devenit nedespărțit de Ioan, l-a trimis pe acesta la oameni, ca și ei să cunoască acea viață pe care a cunoscut-o Ioan”.

Citeste mai mult

Eveniment

Rafila, la Adunarea Generală a ONU: Oamenii au nevoie, când sunt bolnavi, de empatie! Profesioniştii din sănătate fac diferenţa

Publicat

Accesul universal la servicii de sănătate, eliminarea tuberculozei până în anul 2030 şi pregătirea statelor membre în caz de criză sanitară sunt temele plenarelor şi panelurilor din cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, de la New York, la care participă şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi secretarul de stat Alexandru Rogobete.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii transmis, vineri, AGERPRES, Alexandru Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei.

“Asigurarea accesului universal la servicii de sănătate e o datorie a guvernelor pe care trebuie sa o îndeplinim până în anul 2030! Dezvoltarea medicinei primare şi a serviciilor specializate ambulatorii reprezintă cheia pentru a reuşi! Investiţiile în sănătate nu sunt doar cele în infrastructură, ci şi în asigurarea resurselor umane calificate, care nu vor putea fi înlocuite niciodată de tehnologii sau inteligenţa artificială! Oamenii au nevoie, atunci când sunt bolnavi, de grijă, compasiune şi empatie! Profesioniştii din sănătate fac diferenţa! Să încurajăm tinerii sa îmbrăţişeze profesiunile medicale, să îi ajutăm să profeseze şi în zone mai puţin atractive, dar în care oamenii au nevoie de îngrijire medicală”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Tot în cadrul vizitei din Statele Unite, cei doi demnitari vor continua discuţiile cu reprezentanţii Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi cei ai FBI pentru semnarea unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătăţii pentru reducerea practicilor de corupţie în proiectele gestionate cu fonduri internaţionale.

În urmă cu câteva săptămâni, la Timişoara a avut loc primul eveniment despre practici anticorupţie în achiziţiile publice din domeniul sănătăţii, dintr-o serie de şase, la care au participat reprezentanţi ai FBI şi ai Departamentului de Justiţie din Statele Unitate ale Americii. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

La nivel naţional, câştigul salarial mediu net a crescut în anul 2022 cu 385 de lei, la 3.801 lei

Publicat

Câștigul salarial mediu brut lunar a înregistrat o creștere de 10,7% față de anul precedent, ajungând la 6.126 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu net lunar a crescut cu 11,3%, ajungând la 3.801 de lei, relatează alba24.ro.

Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare înregistrate în 2022 au fost în următoarele domenii:

  • Informații și Comunicații (+102,4%)
  • Intermedieri Financiare și Asigurări (+65%)
  • Producția și Furnizarea de Energie Electrică și Termică, Gaze, Apă Caldă și Aer Condiționat (+57,4%)
  • Administrație Publică (+46,5%)
  • Industria Extractivă (+44,0%)
  • Activități Profesionale, Științifice și Tehnice (+26,2%)

Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete lunare sub media pe economie au fost înregistrate în următoarele domenii:

  • Hoteluri și Restaurante (-43%)
  • Alte Activități de Servicii (-37,4%)
  • Tranzacții Imobiliare (-27,7%)
  • Activități de Servicii Administrative și Activități de Servicii Suport (-23,4%)
  • Distribuția Apei, Salubritate, Gestionarea Deșeurilor, Activități de Decontaminare (-18,8%)
  • Activități de Spectacole, Culturale și Recreative (-15,3%)
  • Comerț cu Ridicata și cu Amănuntul;
  • Repararea Autovehiculelor și Motocicletelor (-15,2%)
  • Agricultură, Silvicultură și Pescuit (-14,5%)
  • Industria Prelucrătoare (-9,5%)
  • Transport și Depozitare (-8,8%)
  • Construcții (-7,8%)

Disparități de gen în câștiguri

Datele INS arată că există și diferențe semnificative între câștigurile salariale ale bărbaților și femeilor. În medie, femeile au câștigat cu 3,5% mai puțin decât bărbații în expresie brută și cu 6,3% mai puțin în expresie netă.

Aceste diferențe au fost mai pronunțate în anumite domenii, cum ar fi intermedieri financiare și asigurări, industria prelucrătoare, și informații și comunicații.

Distribuția regională

Câștigul salarial mediu net lunar în 2022 a variat semnificativ în funcție de regiune.

Cele mai scăzute câștiguri au fost înregistrate în județele: Teleorman, Vrancea, Harghita, Vâlcea, Bistrița-Năsăud, Mehedinți și Botoșani, în timp ce cele mai ridicate câștiguri au fost înregistrate în București și în județele Cluj, Timiș, Ilfov și Iași.

Costul mediu lunar al forței de muncă

Costul mediu lunar al forței de muncă a înregistrat o creștere de 10,8% comparativ cu anul precedent, ajungând la 6.426 de lei pe salariat. Această creștere a fost mai pronunțată în sectoare precum hoteluri și restaurante, producția și furnizarea de energie electrică și termică, comerț cu ridicata și cu amănuntul, precum și agricultură.

Numărul mediu al salariaților

Numărul mediu al salariaților a crescut cu 115.200 de persoane în 2022, ajungând la 5,209 milioane de persoane. Acesta a fost dominat în continuare de bărbați, care reprezentau 52% din totalul salariaților.

Datele INS pentru anul 2022 arată o creștere semnificativă a câștigurilor salariale în România, cu diferențe notabile între diverse sectoare, regiuni și genuri.

Cu toate acestea, aceste date oferă o imagine detaliată a evoluției economiei și a forței de muncă din țară și pot fi utile pentru formularea politicilor publice și pentru luarea deciziilor în mediul de afaceri.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending