Connect with us
Publicitate

Eveniment

MICA UNIRE: Influența războiului din Crimeea la Unirea Principatelor Române din 1859

Publicat

În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman, descrie alba24.ro.

Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.

Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană.

1835: Otomanii, francezii și britanicii declară război Rusei

În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854.

După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.

Războiul din Crimeea. Rușii capitulează la Sevastopol

Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat.

Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.

Tratatul de la Paris – 1856: Rusia obligată să renunțe la Moldavia și o parte din Basarabia

Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte dn Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina.

Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene.

Un nou stat, tampon între Imperiile austro-ungar, otoman și Rusia

Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate.

În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei) la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877.

Prima denumire a României: Principatele Unite Române

Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Autoturism radiat din circulație, descoperit la Frontiera Rădăuți Prut

Publicat

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului Trecerii Frontierei Rădăuți Prut au depistat la controlul de frontieră un bărbat care conducea un autovehicul radiat din circulație de peste o săptămână de către autoritățile din Lituania.

În data de 23 februarie a.c, în jurul orei 14.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pe sensul de intrare în țară, un bărbat cu dublă cetățenie, română și Republica Moldova, conducând un autovehicul ce avea aplicate numere de înmatriculare specifice Lituaniei.

La controlul de frontieră, existând suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor prezentate la control pentru autoturismul în cauză și la starea de înmatriculare, colegii noştri au efectuat verificări suplimentare, în urma cărora au constatat că mijlocul de transport este radiat din circulaţie de către autorităţile din Lituania, începând cu data de 18.02.2024, iar polița de asigurare nu este valabilă.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de uz de fals și punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult

Administratie

FOTO: Strada Crizantemelor din municipiul Botoșani va fi reabilitată și modernizată

Publicat

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a semnat cotractul privind reabilitarea unui alt drum de periferie.
Șantierul se va deschide pe strada Crizantemelor, tronson care va fi supus unui proces de reabilitare și modernizare.

Fondurile necesare investiției, în valoare de 1,2 milioane de lei, sunt asigurate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Vor fi executate lucrări de amenajare:
-trotuare și accese proprietăți
-sistem de preluare a apelor pluviale
-covor asfaltic
„Prin lucrările ce vor fi demarate în scurt timp, vom contribui la creșterea calității infrastructurii rutiere, a confortului și siguranței cetățenilor și la îmbunătățirea mediului înconjurător”, a susținut primarul Cosmin Andrei.

Termenul de finalizare este de 10 luni de la data înscrisă pe ordinul de începere a lucrărilor.

În municipiul Botoșani, la această dată sunt deschise șantiere de reabilitare și modernizare pe străzile cuprinse în Cvartalul 1 (Humulești, Tunari, Ion Creangă, Alexandru cel Bun, A. T. Laurian, Grăniceri, Petru Maior, Furtunei, Vasile Conta, Baciului) și pe strada Humăriei.

Citeste mai mult

Eveniment

Cetăţenii ucraineni între 18 și 60 de ani, interdicţie de a se apropia la o distanţă mai mică de 5 km de frontiera cu România

Publicat

Cetăţenii ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, care pot fi recrutaţi pentru a participa la război, au interdicţia de a se apropia la o distanţă mai mică de cinci kilometri de frontiera cu România şi Republica Moldova, potrivit unui ordin semnat de şeful Serviciului de Stat de Frontieră din regiunea Cernăuţi.

Măsura a fost luată pe fondul creşterii îngrijorătoare a numărului de cazuri de persoane care încearcă să părăsească ţara, pentru a nu se înrola în armată.

Potrivit ordinului, este interzisă „intrarea persoanelor pe o fâşie de teren desemnată de-a lungul frontierei de stat, inclusiv în scopuri turistice, recreative, pescuit, cu excepţia: persoanelor care locuiesc sau lucrează permanent sau temporar în hotarele acesteia, cu condiţia să deţină autorizaţia corespunzătoare eliberată de detaşamentul de frontieră; proprietarii de terenuri situate în fâşie, cu condiţia să deţină autorizaţia corespunzătoare eliberată de detaşamentul de frontieră”.

De asemenea, Poliţia de Frontieră din Cernăuţi a interzis circulaţia autovehiculelor în zona de graniţă, cu excepţia celor care se află în punctele de trecere a frontierei, relatează agerpres.ro.

Restricţiile sunt valabile pe raza localităţilor de frontieră Selyatynsk, Beregometsk, Krasnoilsk, Chudeysk, Petrovetsk, Suchevensk, Kamianetsk, Hlybtsk , Tereblechansk, Taraşansk, Hertsaivsk, Vancikovetsk, Mamalygivsk, Livenetsk, Kelmeneţk, Sokiryansk, Vaşkovetsk, Cernăuţi, Dnistrovsky, Vyzhnytsky din regiunea Cernăuţi.

Citeste mai mult

Eveniment

Legea moștenirii în 2024. Cum se împarte legal averea între copii și soție

Publicat

După ce o persoană trece în neființă, bunurile sale sunt direcționate către moștenitorii legali, fie prin intermediul unui testament, fie pe legal, prin deschiderea succesiunii la notar. Puține persoane știu cum se împarte legal averea între copii și soție. Ce presupune legea din România?

Legea moștenirii în 2024. Cine sunt principalii moștenitori

Moștenirea poate fi de două tipuri, testamentară și legală. Așadar, cea testamentară este cea lăsată prin moștenire, adică actul întocmit de persoana moartă înainte de a trece la cele sfinte. În documentul respectiv se precizează clar cum se face împărțirea bunurilor defunctului și cine ere dreptul la acestea.

În schimb, testamentul autentic este validat doar în fața unui notar și nu poate fi atacat în instanță de moștenitori. Dacă cel mort are mai multe testamente, se va lua în considerare doar ultimul testament întocmit,

Moștenirea legală este cea care presupune că bunurile revin moștenitorilor legali. Dar cum se împarte legal averea între soție și copii?

În cazul unei moșteniri legale, următorii moștenitori au dreptul:

sotul sau sotia supravietuitoare
copiii defunctului si urmasii acestora
parintii, bunicii sau strabunicii (unde este cazul)
rudele pana la gradul al patrulea inclusiv.

Ordinea în care se primește moștenirea

De precizat că moștenirea nu va reveni tuturor, pentru că există patru clase de moștenitori legali. Prima clasă, adică descendentii, se refera la copiii defunctului si urmasii acestora, nepoții și strănepoții. În plus, la moștenire au dreptul și copiii naturali, dar și cei adoptați.
„(1) Moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.

(2) Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

(3) În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.”, se arată în Codul civil.
Cum se împarte legal averea între copii și soție în 2024
În ceea ce privește cota de moștenire primită de soție diferă în funcție de caz:
un sfert de mostenire daca aceasta este împărțită cu copiii
o treime din mostenire daca este impartita cu parintii decedatului si cu fratii, surorile sau copiii acestora
o jumatate de mostenire, daca aceasta este impartita cu parintii sau doar cu fratii sau surorile si copiii acestora
trei sferturi din mostenire doar in cazul in care este impartita cu bunicii sau cu rudele pana la gradul al patrulea inclusiv.

Dacă soții nu au avut copii, întreaga moștenire poate fi primită de soție sau de soț. De precizat că concubinii nu au dreptul la moștenire, dar pot primi moștenirea dacă defunctul a lăsat scris înainte.

Sursa: playtech.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending