Connect with us

Eveniment

MICA UNIRE: Influența războiului din Crimeea la Unirea Principatelor Române din 1859

Publicat

Publicitate

În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman, descrie alba24.ro.

Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.

Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană.

1835: Otomanii, francezii și britanicii declară război Rusei

În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854.

După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.

Războiul din Crimeea. Rușii capitulează la Sevastopol

Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat.

Publicitate

Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.

Tratatul de la Paris – 1856: Rusia obligată să renunțe la Moldavia și o parte din Basarabia

Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte dn Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina.

Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene.

Un nou stat, tampon între Imperiile austro-ungar, otoman și Rusia

Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate.

În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei) la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877.

Prima denumire a României: Principatele Unite Române

Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O nouă promoție de agenți de poliție a fost încadrată la IPJ Botoșani

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și-a mărit efectivele cu 27 de agenți de poliție, absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, promoția ianuarie 2026. Noii polițiști au fost încadrați după ce au depus jurământul de credință, marcând astfel începutul carierei lor în slujba legii.

Repartizarea acestora s-a realizat în funcție de mediile obținute, specializarea urmată în timpul școlarizării și nevoile operative ale unităților din județ. Totodată, conducerea IPJ Botoșani a avut în vedere consolidarea structurilor cu deficit de personal și creșterea gradului de siguranță a cetățenilor.

Noii agenți își vor desfășura activitatea pe funcțiile vacante existente, contribuind la întărirea capacității de intervenție a poliției botoșănene.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani le-au urat bun venit noilor colegi și mult succes în cariera de polițist, subliniind importanța profesionalismului, integrității și dedicării față de comunitate.

Citeste mai mult

Eveniment

RAR, clarificări despre anvelopele de iarnă. Ce trebuie să știe șoferii români

Publicat

Publicitate

RAR, clarificări despre anvelopele de iarnă. Potrivit Registrului Auto Român, legea obligă șoferii să monteze pe mașini anvelope de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, informează alba24.ro.

Potrivit reprezentanților RAR, toate anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M și S (însemnând noroi și zăpadă), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condițiile specifice de iarnă prevăzute în legislația națională rutieră.

Ce spune legislația

Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei a fost introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2011 de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în 2006.

Aspectele privitoare la utilizarea anvelopelor de iarnă nu au suferit modificări de la acel moment.

„Noi nu știm cum stă treaba cu „Blue Monday”, dar suntem siguri că circulația fără anvelope de iarnă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei poate transforma orice zi într-una cu adevărat deprimantă pentru orice șofer.

Dincolo de sancțiuni, trebuie să știi că poți pierde mult mai ușor controlul autovehiculului chiar și la viteze mici, iar distanța de frânare crește considerabil.

Publicitate

Anvelopele specifice sezonului rece au un comportament mult îmbunătățit în condiții de aderență scăzută, iar câțiva metri pot face diferența dintre o oprire în siguranță și un accident”, au scris reprezentanții Registrului Auto Român, pe Facebook.

RAR, clarificări despre anvelopele de iarnă. Criteriul esențial: marcajul M și S

Potrivit legii, anvelope de iarnă sunt considerate cele care au marcajul format din literele M și S sub diferite forme M.S., M+S sau M & S.

Anvelopele de iarnă sunt cele care respectă şi sunt omologate conform Directivei 92/23/CE a Consiliului Europei din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite CEE-ONU nr. 54, după caz.

Anvelopele de iarnă sunt construite din cauciuc special pentru a oferi o aderenţă adecvată atunci când temperatura scade sub 7 grade sau carosabilul este acoperit de zăpadă, gheaţă ori polei.

Anvelope „all-season” – clarificări importante

„Nu da crezare zvonurilor despre interzicearea anvelopelor <all seasons>. Aceasta este doar o denumire comercială, fără a avea niciun corespondent în legislația din România”, au mai precizat reprezentanții RAR.

Denumirea de anvelopă all-season este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pe timp de iarnă conform Ordonanţei de Guvern nr. 5 /2011.

Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată şi legală este inscripţia literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S.

Reprezentanții RAR au menționat însă că din punct de vedere tehnic anvelopa all-season nu este recomandată pentru utilizarea pe tot parcursul anului în ţări cu o climă ca a României, acestea fiind destinate mai degrabă unor ţări cu o climă mai temperată.

Citeste mai mult

Eveniment

Urmărit depistat de către polițiștii de frontieră la Stânca

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat un bărbat cu cetăţenie Republica Moldova, căutat în vederea arestării ca urmare a săvârşirii infracțiunilor de fals și uz de fals.

 

În data de 11 ianuarie a.c., în jurul orei 12.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pasager într-un microbuz, un cetățean Republica Moldova, în vârstă de 37 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului este emisă, de către autoritățile din România, o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare, pentru săvârşirea infracțiunilor de fals și uz de fals. Persoana a fost depistată, la începutul anului 2022, de către polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Petea la volanul unui autoturism, deși nu avea acest drept și a prezentat la control un permis de conducere fals.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Arme și muniție ridicate de polițiști la Cândești. Dosar penal pentru braconaj

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 5 Mihăileni au oprit pentru control, în comuna Cândești, un autoturism, condus de către un tânăr, de 33 de ani, din localitatea Bucecea.

 

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, în interiorul autoturismului au fost identificate 35 exemplare de vânat din specia rață sălbatică.

 

Unul dintre pasagerii autoturismului a prezentat o autorizație de vânătoare, care nu îndeplinea condițiile legale, lipsind data vânătorii și semnătura de instruire.

 

Publicitate

Polițiștii au procedat la ridicarea armelor și muniției găsite, respectiv exemplarelor de rațe sălbatice.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de braconaj și transportul vânatului dobândit.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending