În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman, descrie alba24.ro.
Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.
Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană.
1835: Otomanii, francezii și britanicii declară război Rusei
În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854.
După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.
Războiul din Crimeea. Rușii capitulează la Sevastopol
Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat.
Publicitate
Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.
Tratatul de la Paris – 1856: Rusia obligată să renunțe la Moldavia și o parte din Basarabia
Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte dn Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina.
Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene.
Publicitate
Un nou stat, tampon între Imperiile austro-ungar, otoman și Rusia
Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate.
În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei) la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877.
Prima denumire a României: Principatele Unite Române
Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Patru firme din Botoșani au fost amendate de polițiștii locali pentru că au lăsat peturile din automatele de colectare selective pe domeniul public. Sacii cu sticle, doze și pet-uri, din automatele de colectare selectivă, erau ținute pe domeniul public, în spatele firmei care le colectează.
Polițiștii locali au anunțat astăzi că în perioada 25.08.-12.09.2024, în conformitate cu atribuțiile reglementate de Legea nr. 155/2010, au desfășurat activități pentru identificarea şi sancţionarea persoanelor care abandonează deșeuri menajere pe domeniul public/în coșurile stradale.
De asemenea, au fost verificate și situația celor care nu își întrețin corespunzător proprietățile, prin activități de curățare a vegetație și igienizare.
Într-un comunicat, polițiștii locali au explicat că, ca urmare a activităților întreprinse pentru identificarea proprietăților – clădiri și terenuri neîntreținute, patru societăți comerciale care dețin terenuri în str. Pușkin, str. Calea Națională și str Col. V. Tomoroveanu, au fost sancționate contravențional cu amendă, potrivit art. 3 lit. a din H.C.L. 355/2011, care reglementează obligația deținătorilor de terenuri de a asigura igiena în imobilele şi incintele deţinute sub orice formă, prin activităţi de curăţire, dezinsecţie şi deratizare, cuantumul total fiind de 4000 lei.
Polițiștii au dat și câteva exemple.
În data de 04.09.2024, ca urmare a unei sesizări formulată de cetățenii nemulțumiți de faptul că un agent economic depozitează sacii cu sticle, doze și pet-uri, evacuați din automatele destinate colectării selective, pe domeniul public, polițiștii locali s-au deplasat în zona indicată. La fața locului, au constatat că într-adevăr un număr de aproximativ 70 de saci cu deșeuri (sticle, doze și pet-uri) erau abandonați în spatele punctului de lucru, motiv pentru care a fost dispusă sancționarea contravențională a societății cu amendă în cuantum de 50.000 lei potrivit prevederilor O.U.G. nr. 92/2001 – privind regimul deșeurilor.
Publicitate
În data de 10.09.2024, pe timpul desfășurării activității în zona străzilor Ion Pillat și Săvenilor, în jurul orei 14.25, în dreptul blocului din str. Ion Pillat nr. 14, polițiștii locali au surprins-o pe numita V. G. în timp ce lăsa un sac de mari demensiuni, cu deșeuri menajere la coșul stradal din zonă, deși platforma amenajată pentru colectarea deșeurilor era în imediata apropiere. Pentru fapta sa, a fost sancționată cu amendă în cuantum de 400 lei potrivit pevederilor H.C.L. nr. 355/2011.
În aceeași zi, în jurul orei 19.30, pe str. Săvenilor nr. 1 au fost suprinse două persoane care consumau semințe, aruncând cojile și ambalajele pe trotuar, creând un aspect insalubru zonei. Polițiștii locali au aplicat două sancțiuni contravenționale în cunatum total de 400 lei, conform prevederilor H.C.L. nr. 355/2011, de asemenea cele două persoane au igienizat zona, măturând și strângând ambalajele și cojile aruncate la întâmplare.
“Menționăm că acțiunile de control se vor desfășura și în perioada următoare, pentru a identifica proprietățile neîngrijite de pe raza municipiului și situațiile de depozitare necontrolată a deșeurilor”, au transmis polițiștii locali de la Botoșani.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat, joi, la Focşani, că la începutul lunii decembrie se va circula pe Autostrada A7 pe toate cele patru loturi dintre Buzău şi Focşani, la acest moment lucrările pe acest tronson fiind realizate în proporţie de peste 90%, relatezaă agerpres.ro.
“Aceste patru loturi, per total, între Buzău şi Focşani, sunt la peste 90%. Discuţiile pe care le-am avut cu constructorul, împreună primul ministru, şi mai devreme, ne duc la următorul calendar pe aceste patru loturi: între Buzău şi Focşani, la finalul lunii octombrie, deci peste o lună şi un pic, în jurul lui 1 noiembrie, putem da în circulaţie lotul I, fără podul de la Buzău, lotul II şi lotul IV. Lotul III cam într-o lună după, deci cam în jurul datei de 1 decembrie, iar podul, care oricum ar face legătura spre acel lot care este încă în lucru, de abia a fost dat către constructor, pe finalul anului. Cert este că între Buzău şi Focşani, cam la începutul lunii decembrie se va circula pe toate cele patru loturi”, a afirmat Sorin Grindeanu.
El a precizat că până la finele anului se va putea circula şi pe alte două loturi ale Autostrăzii A7, între Ploieşti şi Buzău, iar la sfârşitul anului viitor, pe toată autostrada, de la Bucureşti la Paşcani.
“Celelalte două loturi care au termen de finalizare anul acesta, între Ploieşti şi Buzău, sunt tot în jur de 90%, ceea ce ne duce ca şi calendar în aceeaşi perioadă ca acestea patru (loturile dintre Focşani şi Buzău – n.red.). De aici în sus, spre Paşcani, suntem la peste 50% între Focşani şi Bacău şi în jur de 40% între Bacău şi Paşcani, astfel încât sfârşitul anului viitor să se poată circula de la Bucureşti la Paşcani pe autostradă. Nu am niciun fel de emoţii că acest lucru se va întâmpla şi constructorul îşi va face treaba aşa cum şi-a făcut-o şi până acum”, a spus Grindeanu.
Publicitate
Întrebat de ce lucrările întârzie la lotul III pe tronsonul între Ploieşti şi Buzău, ministrul Transporturilor a răspuns că întârzierile au fost cauzate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care, după un an, a dat aceeaşi soluţie ca şi cea propusă de CNAIR.
“Lotul III este spre 20%, dar nici nu putea să fie altcumva. Pentru că, aşa cum bine ştiţi, noi am dat câştigătorul în urmă cu doi ani, când s-au dat şi toate celelalte loturi. 13 loturi sunt de la Ploieşti până la Paşcani, 12 loturi au fost adjudecate, al 13-lea, un an de zile cei de la CNSC nu au validat soluţia dată de către CNAIR şi după un an au dat aceeaşi soluţie pe care o dădusem noi în 2022. Deci s-a pierdut efectiv un an din cauza acelor domni şi doamne de la CNSC (…). Dacă nu ar fi făcut aceste flick flackuri, acum ar fi fost drum continuu de aici, de la Focşani la Ploieşti, până la sfârşitul anului”, a susţinjut Sorin Grindeanu.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a efectuat joi, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, o vizită de lucru pe Autostrada A7, tronsonul Buzău – Focşani, pentru a verifica stadiul lucrărilor.
Părintele Ioan Alupoaiei, fostul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Botoșani își va dormi somnul de veci în curtea bisericii pe care a ctitorit-o, potrivit unor surse din cadrul familiei.
Slujba de înmormântare va oficiată de un sobor de preoți, luni, 16 septembrie, de ziua de naștere a preotesei sale.
„Un loc unde se întâmplă minuni”
Biserica Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani a fost ridicată cu cu „bănuțul văduvei” și este binecunoscută povestea „bisericii din tramvai”. Lăcașul de cult, ridicat în zona săracă de la marginea orașul, cu oameni care însă tânjesc după Dumnezeu, a devenit acum un loc căutat de cei cu probleme mari și patimi grele care dau mărturie că li s-au împlinit rugăciunile.
Oameni bolnavi, bătrâni, femei cu probleme în familiile lor, cu toții au găsit alinare la părintele duhovnic Ioan Alupoaiei care este recunoscut pentru blândețea cu care i-a ascultat pe cei care i0au cerut ajutor, de multe ori cu lacrimi grele pe obraz. Și mulți dintre cei ajutați se întorc să mulțumească. „Cunoșteai, să știți, când plătești slujbe la el. Odată i-am povestit problemele mele din familie și am plâns de nu mă puteam opri. După ce m-a spovedit, mi-a dat o putere…și parcă eram ușoară ca un fulg. Și n-a trecut 40 de zile și problema mea s-a rezolvat”, a povestit Ramona.
Părintele era smerit, rar accepta să vorbească despre lucrarea sa, dar pe fiecare îl îndruma la icoana Maicii Domnului Portărița, primită de la preoții din Muntele Athos. „Am primit-o de la părinții de acolo, am adus-o aici, am sfințit-o și mi-aș dori să devină o tradiție procesiunea cu această icoană, în fiecare an”, a spus părintele Ionică după ce a așezat-o spre închinare.
Publicitate
Mulți credincioși au simțit ajutorul Maicii Domnului, odată cu venirea Sfintei icoane Portărița la Biserica Izvorul Tămăduirii.
Cu toate că este situată în Parcul Tineretului, biserica a fost mereu plină la toate slujbele oficiate de părintele Ionică. Unii dintre fiii săi duhovnicești străbat jumătate de oraș ca să fie prezenți la Sfânta Liturghie, atrași de profunzimea rugăciunii și de cuvântul de învățătură rostit de părinte într-un stil unic. În predicile sale, îndrăgitul duhovnic știa să atingă coarda sensibilă a conștiinței cu stilul tranșant, dar îmbinat cu iubire și cu nădejdea că nimic nu rămâne neiertat de Dumnezeu dacă omul se întoarce.
Preotul Ioan Alupoaiei, care a păstorit cea mai săracă parohie din municipiul Botoșani, s-a născut la 5 septembrie 1962 în localitatea Costești. Este licențiat al Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” Iași din 1998, cu teza „Relația botez-convertire din perspectivă ortodoxă și neoprotestantă”. A fost hirotonit diacon și preot în anul 1998. A fost preot în localitățile Mihălășeni și Cătămărăști Vale. De la 1 decembrie 2001 este preot paroh la Biserica „Izvorul Tămăduirii” din municipiul Botoșani.
Publicitate
Parohia a fost înfiinţată în anul 1997 în baza Proiectului de reorganizare a parohiilor iniţiat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, parohia se află în partea de N-E a municipiului Botoşani. Căi de acces: rutieră şi feroviară (staţia fiind la 4 km). Număr de locuinţe: 49 blocuri şi 50 de case; 1200 de familii. Situată în cea mai săracă zonă a municipiului, parohia are o populaţie cu situaţie economică scăzută. Nu sunt firme, activităţile economice de bază sunt comerţul cu amănuntul, produse alimentare şi nealimentare. În parohie locuiesc 200 familii de rromi cu o situaţie materială precară şi probleme de sănătate.
Primul lăcaş de rugăciune
Cu fonduri obţinute prin colectă de la enoriaşi, de la societăţi comerciale şi de la persoane colaboratoare s-a amenajat un loc de rugăciune format dintr-un tramvai dezafectat şi un altar construit din lemn în prelungirea acestuia. „Biserica din tramvai”, cum s-a numit acest loc de rugăciune, a funcţionat între 13 martie – 25 noiembrie 2003.
P.S. Episcop Vicar Calinic Botoşăneanul a recomandat în urma unei vizite canonice, construirea unei capele mai mari din scândura. Pe locul tramvaiului s-a prelungit construcţia de la altar şi în data de 25 noiembrie 2003 s-a realizat un locaş mare pentru rugăciune. Această capelă a fost împodobită în interior cu icoane şi dotată cu obiecte de cult, cărţi, alte obiecte şi accesorii pentru a se putea săvârşi toate slujbele bisericeşti. Timp de aproape 6 ani, în acest locaş s-au săvârşit botezuri, cununii, înmormântări, Sfânta Liturghie, Utrenia, Vecernia, Sfântul Maslu şi alte slujbe bisericeşti precum şi cateheze pentru copii şi credincioşi. În data de 1 aprilie 2009, capela a fost incendiată de o mână criminală şi a ars în totalitate, nemaiputându-se recupera nimic.
Biserica de zid
În data de 28 iulie 2004 s-au început săpăturile la fundaţia bisericii, iar la 15 noiembrie 2004 s-a turnat betonul. Sfinţirea temeliei din data de 29 iunie 2006, s-a săvârşit de către P.S. Episcop Vicar Calinic Botoşăneanul. Zidirea bisericii s-a efectuat în următoarele perioade: 13 mai – 23 noiembrie 2007, 3 martie – 10 octombrie 2008, 27 aprilie – 15 octombrie 2009. Acoperişul bisericii s-a realizat în următoarele perioade: 19 octombrie -18 decembrie 2009, 1 martie – 7 iunie 2010. În data de 8 iunie 2010, acoperişul a fost mistuit de un incendiu, nemaiputându-se recupera nimic.
Turnul actual al bisericii, zidit în formă octogonală şi acoperit cu tablă de cupru, s-a executat în perioada 11 iunie – 30 septembrie 2012.
Acoperişul actual s-a realizat în perioada 2 aprilie – 12 noiembrie 2012, iar învelirea cu tablă de cupru s-a finalizat în data de 8 septembrie 2013.
Fațada bisericii, însemnând tencuială drișcuită, profiluri la brâuri, solbancuri, cornișe și ancadramente, s-a realizat în perioada 2 – 17 mai 2015.
La această dată, obiectivele principale ale Bisericii „Izvorul Tămăduirii” sunt: pictura în interior, precum şi construirea complexului parohial (casa parohială, camera mortuară şi casa socială).
Preoteasa din spatele unui duhovnic bun
În spatele îndrăgitului duhovnic a stat de ani și ani preoteasa Eusebia, absolventă de Școală postliceală sanitară, hărăzită cu calități deosebite, printre acestea regăsindu-se prezența distinsă și o candoare pe care rar o mai întâlnim în astfel de vremuri. Sensibilă și totuși hotărâtă, prezbitera Eusebia a știut să-l ridice pe păstorul de suflete de fiecare dată când era îngenuncheat de ispite, de răutățile oamenilor, rugându-se și jertfindu-se, pentru ca astfel să rămână în urma părintelui Ionică un lăcaș de rugăciune construit cu lacrimile și devotamentul credincioșilor care au format biserica vie pe care duhovnicul s-a sprijinit întotdeauna.
În urma părintelui Ioan Alupoaiei a rămas o fiică adorabilă, Teofana, care s-a căsătorit de curând cu un băiat providențial, Ovidiu Costea. Nunta ca în povești a fost ultimul lucru pe care părintele Ioan l-a făcut bucurie pentru fetița sa, fiindu-i alături toți prietenii.
Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 14 septembrie – 8 octombrie 2024 expoziția „Bestiariumˮ dedicată regretatului artist Corneliu Dumitriu (1954-2022), o figură marcantă a artei plastice românești contemporane. Evenimentul, organizat de City Gallery Botoșani, oferă publicului șansa de a explora un univers artistic fabulos, în care natura și imaginația se împletesc în creațiile unice ale artistului.
„Bestiariumˮ aduce în prim-plan două dintre temele recurente ale operei lui Corneliu Dumitriu: caii și păsările. Lucrările expuse prezintă aceste creaturi nu doar ca elemente ale lumii naturale, ci și ca simboluri ale libertății, forței și misterului. Caii sunt reprezentați în ipostaze dramatice și dinamice, întruchipând puterea și mișcarea continuă. Păsările simbolizează înălțarea, zborul și căderea, motive esențiale în viziunea artistică a lui Corneliu Dumitriu. Întreaga expoziție creează o atmosferă magnifică, unde elementele se împletesc într-o serie de narațiuni vizuale profunde despre viață, mișcare și echilibrul natural. „Bestiariumˮ este a doua expoziție dintr-o serie de cinci care explorează preocupări constante din opera artistului, după „Florileˮ, prezentată în 2023.
Corneliu Dumitriu a fost un artist remarcabil, cu o carieră întinsă pe aproape cinci decenii. A organizat peste 40 de expoziții personale și a participat la numeroase expoziții de grup în Europa și Statele Unite. Lucrările sale au fost expuse la Frankfurt, New York, Veneția, București, Iași, Piatra-Neamț. Corneliu Dumitriu a fost laureat al multor premii importante, inclusiv Marele Premiu pentru Pictură al Galeriei „Avanpost”, Premiul Fundației „Lascăr Viorel” la Bienala Națională de Pictură, Premiul al III-lea la Concursul Național de Artă Plastică „Voronețiana”, Premiul I la Concursul Republican de Pictură, Premiul I „Studio ʼ 87” și Marele Premiu „Studio ʼ88”.
Vernisajul va avea loc sâmbătă, 14 septembrie 2024, ora 11:30, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Prezintă: prof. univ. dr. Corneliu Iațu.