Connect with us

Eveniment

MICA UNIRE: Influența războiului din Crimeea la Unirea Principatelor Române din 1859

Publicat

Publicitate

În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman, descrie alba24.ro.

Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.

Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană.

1835: Otomanii, francezii și britanicii declară război Rusei

În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854.

După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.

Războiul din Crimeea. Rușii capitulează la Sevastopol

Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat.

Publicitate

Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.

Tratatul de la Paris – 1856: Rusia obligată să renunțe la Moldavia și o parte din Basarabia

Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte dn Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina.

Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene.

Un nou stat, tampon între Imperiile austro-ungar, otoman și Rusia

Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate.

În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei) la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877.

Prima denumire a României: Principatele Unite Române

Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 8 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 februarie 2026:

Loto 6/49: 22, 16, 11, 44, 28, 20

Loto 5/40: 32, 11, 20, 29, 22, 34

Joker: 1, 2, 36, 23, 31 + 6

Noroc: 2 7 3 3 8 9 6

Publicitate

Noroc Plus: 9 9 8 7 6 0

Super Noroc: 0 7 7 5 5 3

Citeste mai mult

Eveniment

Două zile de ninsoare, polei și ger: Vremea se răcește până la -15 grade și ninge în toată țara până marți seara

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie a emis, duminică, o informare meteo care anunță două zile de ninsoare, răcire accentuată a vremii și intensificări ale vântului în mare parte din țară.

Intervalul vizat este 8 februarie, ora 10:00 – 10 februarie, ora 20:00, perioadă în care sunt așteptate precipitații predominant sub formă de ninsoare, depuneri de strat de zăpadă și, izolat, polei.

Potrivit meteorologilor, ninsorile vor fi prezente duminică și în noaptea de duminică spre luni în Moldova, estul și sud-estul Transilvaniei. Ulterior, începând de luni seara și până marți seara, aria precipitațiilor se va extinde în special în Oltenia, Banat, Transilvania și la munte.

Cantitățile de apă vor ajunge local la 5–10 litri pe metrul pătrat, iar în zona montană și în sud-vestul teritoriului pot atinge aproximativ 15 litri pe metrul pătrat. Stratul de zăpadă va avea, în general, grosimi de 5–10 centimetri, în timp ce la munte se pot acumula în jur de 15 centimetri.

Meteorologii avertizează și asupra formării izolate de polei sau ghețuș, fenomen care poate îngreuna circulația rutieră. În același timp, vântul va avea intensificări în sud-vestul, sudul și estul țării, cu viteze de 45–50 km/h. În Munții Banatului și la altitudini mari din vestul Carpaților Meridionali, rafalele pot depăși 80–90 km/h, viscolind temporar ninsoarea.

Vremea va deveni deosebit de rece în regiunile extracarpatice și geroasă în noaptea de luni spre marți, în special în Moldova și estul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa între −6 și 3 grade Celsius, iar cele minime vor coborî, în general, între −15 și −5 grade.

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie precizează că mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția fenomenelor, inclusiv prin avertizări nowcasting pentru fenomene severe imediate.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani învinge clar Metaloglobus, scor 3-0, și urcă pe locul 5 în Superligă după un meci dominat total pe Municipal

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a obținut o victorie convingătoare pe teren propriu, scor 3-0 cu Metaloglobus București, în etapa a 26-a din Superligă, rezultat care readuce formația pregătită de Leo Grozavu în zona play-off-ului. Pe Stadionul „Municipal”, botoșănenii au controlat jocul de la un capăt la altul și au confirmat diferența de valoare dintre cele două echipe, aflate la poli opuși ai clasamentului.

Gazdele au început ofensiv și au ratat prima ocazie importantă încă din minutul 10, când Gavrilaș a respins cu dificultate șutul lui Ongenda. Presiunea s-a concretizat rapid, iar în minutul 14 FC Botoșani a deschis scorul după ce Sava, talonat de Lopez, a deviat mingea în propria poartă de la aproximativ cinci metri.

Echipa lui Grozavu a continuat să atace, iar în minutul 34 portarul oaspeților a avut o nouă intervenție spectaculoasă la execuția lui Kovtalyuk din apropiere. Superioritatea s-a reflectat din nou pe tabelă în minutul 42, când Lopez a înscris cu capul din câțiva metri, după o fază simplă în care a rămas cu poarta goală. La pauză, FC Botoșani conducea meritat cu 2-0.

După reluare, jocul a curs în aceeași direcție, cu gazdele în control și cu Metaloglobus încercând fără succes să reducă diferența. Botoșănenii au forțat desprinderea, iar golul al treilea a venit în minutul 84, când Cîmpanu a finalizat cu un șut puternic la colțul scurt, după pasa lui Mailat, stabilind scorul final, 3-0.

Succesul vine după eșecul la limită suferit etapa trecută în fața campioanei FCSB și o readuce pe FC Botoșani în primele locuri ale clasamentului. Cu cele trei puncte obținute duminică, moldovenii urcă pe poziția a cincea și reintră în lupta pentru play-off, confirmând forma bună de pe teren propriu.

De partea cealaltă, Metaloglobus rămâne pe ultimul loc în Superligă, cu un total redus de puncte și cu perspective tot mai complicate în tentativa de salvare de la retrogradare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (428)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AȘTEPTÂND CURGEREA NOPȚII

Citind poeme de Ana Blandiana am întâlnit și  pe cel intitulat „Omphalos” („O piatră e un zeu care/ Se mișcă atât de încet/ Încât ochiul meu repede muritor/ Nu-i în stare/ Să-i recunoască mișcarea/ Așa cum nu poți să-i ceri/ Unui val/ Unui nor/ Să înțeleagă ce-i marea,/ Când totul se năruie/ Și-apoi se dizolvă/ Într-un toxic amestec/ De ieri și de mâine,/ O piatră e sâmburul lumii/ Viu încă? Sensul chircit ce rămâne/ Omphalos și mugur din care întreg/ Universul ucis/  Va mai crește o dată/ Când zeu-mpărțit?/  Între pietre egal/ Se va strânge-ntr-o baricadă.”). În acest context ni-am amintit că am în bibliotecă un volum de poezii al lui Dumitru Necșanu intitulat „Omphalos” ( Editura „Axa”, Botoșani, 2007).

Dumitru Necșanu a debutat cu placheta „Vânătoare de frig” (1979), „Omphalos”, al doilea în cronologia aparițiilor, este și cel care l-a impus ca poet pur-sânge al literaturii române. Au urmat volumele „Labirintul gol”(2009), apoi reluarea volumului de debut, „Vânătoarea de frig” (2011), adus la calitatea de antologie. Urmează volumul „Paing” (2013), volum care îl impune și ca membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

 Revenind la „Omphalos”, oricât aș încerca să mă îndepărtez de Ana Blandiana, după citirea acestei cărți nu pot să nu  sesizez acel sentiment al înnoptării. Acel  permanent refugiu în noapte cu scopul de a redescoperi acolo poezia, armonizată cu definiția dată de Gellu Naum („acea vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simțuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”) precum și cu sine însuși („singurătatea – animal plăpând” sau „mă bântuie pustiitul lor întuneric”). Însă Dumitru Necșanu speră la mai mult, să redescopere lumina pe calea exemplificată de „lichtung”-ul lui Heidegger, adică să descoperi licăririle dosite („noaptea ascunde galopul unor aburinde stele”), să le înlături ascunzătorile pentru a  le releva valoarea spirituală și a-l supune unei binefăcătoare abluțiuni. Poemele sunt rezultatul unor experimente de disecție a nopții („noaptea e sângele pietrei” „obrazul livid al nopții”, „fântâna unei nopți”, „noaptea rupe malul luminii”, „coasa iute a nopții”, „nopți ruginite”, „subpământurile nopții”, „noaptea roade cântecul”, „turmele nopții” etc.). Experimentul poetic al lui Dumitru Necșanu, pentru că întregul volum este un experiment ce nu-l putem încadra ușor, se produce  pe durata a două nopți, aspect delimitat în volum de două capitole a câte 18 poeme,  intitulate chiar astfel: „prima noapte” și „a doua noapte”.  Poetul supune experimentului său o „familie” poetică („sora noastră piatra/ și fratele nostru soarele/ dragostea noastră marea/ și carnea noastră pământul/ durerea noastră pasărea/ și sângele nostru cuvântul”) pornind de la „noiembrie”  ca lună ce duce spre întuneric: „cum să fii vesel când calul tău moare/ când soarele tău se înfășoară pe iarba/ arsă de ploi iar iubita/ pleacă plutind într-o vorbă// nu îți mai îngădui forma flăcării/ sau a plânsului limpede/ de trece înecat un zeu/ vameșul se crede nebun iar copacii/ cad precum grâul/ sub coasa iute a nopții// și/ ca să prinzi ultima/ caleașcă spre tine însuți/ trebuie să lași mai întâi să treacă/ noiembrie” („să treacă noiembrie”.  Așteptând această trecere, Dumitru Necșanu  se pregătește  apelând la un fel de teurgie personală prin exerciții de derelativizare a timpului, de invocare a gândurilor ca aștri negri, de un fel de cenzurare a conștiinței, toate subordonate unei geometrii în mișcare  a înconjurului: („o lamă de cuțit/ soarele alunecă pe ea/ soarele botezat noiembrie/ soarele botezat muiere fățarnică/ soarele ca o osie/ soarele crai îmbrăcat în vești/ alunecă spre miazănoapte// dar miazănoaptea rămâne locului/ înșelată se lasă/ abandonată se lasă/ a opta mare minune/ și-a optsprezecea/ șade ascunsă încă acolo/ pe lama cuțitului numit orizont” („lama de cuțit”).

Dumitru Necșanu nu este de acord cu o filozofie care se tot propagă, aceea că n-ar trebui să căutăm un centru special, el fiind oriunde, pe când marginea nicăieri. De aceea el și-a ales ca centru  Omphalos-ul din Delphi, locul unde Zeus a așezat piatra, la care speră să ajungă cândva, când se va întâmpla să fie „intrarea în primăvară” („nostalgic se rup de mine/ săptămânile acestui an alungat/ din toate turmele nopții// ieșirea din somn/ se lasă așteptată – intrarea/ în primăvară s-a făcut/ cu uneltele ascuțite de lună fără/ spaimă trec prin efluviile acestor/ galaxii anonime// undeva/ dincolo de vârstele lumii semn/ aștept despre voința aproapelui”). Coperta a patra este înnobilată de un punct de vedere al lui Gellu Dorian din care rețin: „Și această primă carte confirmă că poezia lui a învins erodarea pe care timpul o face asupra poeziei multor poeți”.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending