Connect with us

Eveniment

MICA UNIRE: Influența războiului din Crimeea la Unirea Principatelor Române din 1859

Publicat

Publicitate

În vara anului 1853. Imperiul Rus a ocupat Moldavia şi Valahia aflate sub suzeranitate otomană şi a promovat drepturile minorităţilor creştin-orotodoxe din Palestina, provincie a Imperiului Otoman, descrie alba24.ro.

Obiectivele sale erau expansioniste, încercând să obţină controlul asupra peninsulei balcanice şi acces la Marea Mediterană pe fondul declinului Imperiului Otoman.

Otomanii s-au aliat cu francezii care promovau drepturile minorităţilor creştine din Palestina, şi cu britanicii care nu voiau ca ruşii să aibă acces la Marea Mediterană.

1835: Otomanii, francezii și britanicii declară război Rusei

În octombrie 1853, otomanii, francezii şi britanicii au declarat război Rusiei şi au pornit o campanie defensivă pentru a opri înaintarea Rusiei la Silistra. Flotele anglo-franceze au pătruns în Marea Neagră în ianuarie 1854.

După o mică confruntare la Constanţa, ruşii au abandonat Silistra. Anglo-francezii au decis atunci să atace Sevastopol, baza navală a Rusiei din peninsula Crimeea.

Războiul din Crimeea. Rușii capitulează la Sevastopol

Aliaţii au debarcat în Crimeea pe 20 septembrie 1854 şi s-au bătut cu ruşii la Balaclava pe 25 octombrie. Ruşii au fost respinşi. După 11 luni de asediu, trupele ruse din Sevastopol au capitulat.

Publicitate

Pe 30 martie 1856 a fost semnat Tratatul de la Paris care a pus capăt războiului, interzicând Rusiei să-şi mai trimită navele în Marea Neagră ce căpăta statut neutru, iar fluviul Dunărea devenea deschis transportului maritim pentru toate naţiunile.

Tratatul de la Paris – 1856: Rusia obligată să renunțe la Moldavia și o parte din Basarabia

Rusia a fost obligată să renunţe la Moldavia, inclusiv la o parte dn Basarabia, precum şi la revendicările creştin-ortodoxe din Palestina.

Principatele române Moldavia şi Valahia, precum şi Serbia, au fost recunoscute ca principate autonome cvasi-independente sub protecţia puterilor europene.

Un nou stat, tampon între Imperiile austro-ungar, otoman și Rusia

Pentru a preveni un alt conflict cu Rusia, împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, şi-a dorit crearea unui stat românesc tampon dintre Imperiul Otoman, Imperiul Rus şi Imperiul Austro-Ungar, un stat independent care să fie condus de un principe, să aibă constituţie şi instituţii reformate.

În cadrul adunărilor ad-hoc, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost votat ca Domnitor al Principatului Moldaviei (sau Principatul Moldovei) la 5 ianuarie 1859, respectiv ca Domnitor al Principatului Valahiei (cunoscută ca Principatul Ţării Româneşti) la 24 ianuarie, ceea ce a rezultat unirea celor două entităţi statele în Principatele Unite ale Moldaviei şi Valahiei, un stat ce a rămas vasal Imperiului Otoman până în 1877.

Prima denumire a României: Principatele Unite Române

Noul stat a purtat denumirea de Principatele Unite Române între anii 1862 şi 1866, iar din 1866, pe baza constituţiei adoptate atunci, acesta a căpătat denumirea oficială de România.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Vovidenia Botoșani aduce din nou speranță prin campania „Un ghiozdan pentru fiecare”

Publicat

Publicitate

Biserica Vovidenia din Botoșani, prin grija și implicarea părintelui paroh Partenie Apostoaie, lansează din nou campania „Un ghiozdan pentru fiecare”, o inițiativă care, de peste un deceniu, schimbă destine.

În perioada 10 august – 1 septembrie 2025, credincioșii și toți oamenii cu suflet mare sunt invitați să ofere ghiozdane noi, complet echipate, care să ajungă în mâinile copiilor cu mai puține posibilități materiale. Nu este vorba doar despre caiete, creioane sau rigle, ci de faptul că fiecare ghiozdan aduce cu sine încredere, speranță și sentimentul că cineva le este alături.

„Cu ajutorul credincioșilor, această campanie a adus, an de an, bucurie și sprijin pentru sute de copii. Un ghiozdan dă aripi unui vis, iar educația le poate schimba viitorul”, spune părintele Partenie Apostoaie.

Punctul de colectare este chiar Biserica Vovidenia, situată pe strada Mihai Kogălniceanu nr. 8, Botoșani, unde ghiozdanele pot fi aduse sau trimise zilnic.

Inițiativa a fost începută în toamna anului 2013, iar de atunci a devenit o tradiție a generozității. Fiecare contribuție, oricât de mică, se transformă într-un pas uriaș pentru un copil care învață că bunătatea nu are preț.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ministra Mediului: Deșeurile din alte state europene nu pot fi produse second-hand în România

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului pregătește, împreună cu Ministerul Economiei, o inițiativă legislativă legată de conceptul de trasabilitate în cazul produselor second-hand și al deșeurilor, astfel încât cele două categorii să fie definite și separate foarte clar, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

‘Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deșeuri. Și trebuie să rezolvăm această problemă. Deșeurile care sunt deșeuri pentru alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin și aduc deșeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deșeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toți, înseamnă o scurtare a vieții pentru noi toți’, a spus ministra Mediului.

Ea a precizat că actul normativ ar putea să apară până la sfârșitul anului, menționând că intenția este ca în România să nu mai ajungă deșeuri etichetate ca produse second-hand.

‘Avem legislație, avem soluții care ar putea să fie puse în practică și tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o inițiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiție foarte clară și regulamente și măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand și deșeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deșeuri și care intră în România pe o grămadă de alte portițe legislative și apoi ne otrăvesc pe noi toți. Ãsta este mecanismul pe care l-am gândit’, a arătat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a mai precizat că în țara noastră nu mai trebuie să ajungă alte deșeuri, în condițiile în care gropile de gunoi ‘abia mai fac față’ la cantitățile existente deja. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de permise de conducere reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii rutieri au desfășurat o acțiune, având drept scop prevenirea și combaterea accidentelor de circulație cauzate de viteza excesivă.

Activitățile au fost desfășurate în zonele în care s-au înregistrat accidente rutiere grave, iar in cadrul acestora au fost depistați 29 de conducători auto circulând cu viteză peste limita legală.

Astfel, față de aceștia a fost dispusă măsura sancționării contravenționale, iar ca măsură complementară le-au fost reținute permisele de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Norma didactică a crescut: Procedura de încadrare a profesorilor pentru anul școlar 2025-2026, publicată!

Publicat

Publicitate

Ordinul ministrului educației nr. 5.198/2025 pentru aprobarea Procedurii  privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 a fost publicat în Monitorul Oficial vineri, 8 august, cu o lună înaintea începerii cursurilor din anul școlar 2025-2026, scrie EDUPEDU.

Procedura conține ordinea în care vor fi încadrați profesorii și noul calendar al mobilității profesorilor pentru anul școlar 2025–2026 ce prevede reluarea etapelor de continuitate, detașare și restrângere de activitate.

Documentul vizează toate tipurile de încadrare – titulari, viabilitate de post, debutanți – și introduce reguli noi pentru completarea normelor, restrângeri de activitate și mobilitate didactică.

În perioada 11-18 august se reiau activităţile privind constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic de predare şi soluţionarea cererilor de completare a normei didactice de predare la nivelul școlilor și grădinițelor.

În perioada 11-22 august 2025 are loc organizarea și desfășurarea activităților conform prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare- învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Amintim că a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Publicitate

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending