Connect with us

Cultura

Memorialul Ipotești: „Biblioteci în dialog”

Publicat

Publicitate

Începând cu anul 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, care are în structura sa Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu”, a inițiat proiectul Biblioteci în dialog, prilej cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei instituții.

Amintim, dintre participanți: Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, Biblioteca Universității „Iu. Fedkovich” din Cernăuți, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița Năsăud, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Cu ocazia Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, Memorialul Ipotești organizează o nouă ediție a proiectului, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean, invitând bibliotecarii și publicul larg la discuții despre situația bibliotecilor, despre modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze în noile condiții bibliotecile.

Invitații acestei ediții sunt directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași – conf. univ. dr. Ioan Milică și  directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – dr. Valer  Simion Cosma. Având în vedere vasta experiență a invitaților, care ține și de alte domenii de activitate, discuțiile pot atinge și alte subiecte de interes comun.

Activitatea se va desfășura în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipotești, pe data de 24 aprilie 2025, începând cu ora 12:00.

 

Publicitate

Ioan Milică – director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași.  A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. A urmat studii aprofundate în domeniul Filologie, specializarea Lingvistică generală și românească. Este doctor în filologie din 2007, cu o teză – Stilistica argoului în limba română contemporană, sub îndrumarea prof. dr. Dumitru Irimia, susținută cu Magna cum laude. A avut mobilități și stagii de cercetare interne și externe, fiind cercetător postdoctoral la Departamentul de cercetare al Facultății de Litere. A fost reporter la cotidianul „Monitorul” (1999-2000), profesor de limbă și literatură română la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (2000-2001); la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” (2001-2002), redactor la săptămânalul „Ieșeanul” (2002-2003), redactor al revistei „Cronica veche”, Iași (2017-2019). Din 2003, activează în învățământul universitar, fiind, consecutiv, preparator, asistent, lector, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost director al Departamentului de Românistică, Jurnalism-Științe ale comunicării și Literatură comparată, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014-2018). Este redactor-șef adjunct al revistei „Diacronia”, al colecției Logos (alături de conf. univ. dr. Ana-Maria Minuț), creditor al anuarului „Text și discurs religios” – Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în colectivele unor reviste cu profil filologic. A semnat numeroase articole și studii introductive, a colaborat la traducerea unor lucrări de referință. A editat: D. Irimia, Curs de lingvistică generală (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011); D. Irimia, Studii eminesciene (împreună cu Ilie Moisuc; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014); Eminescu. Publicistica literară (împreună cu Cătălin Cioabă; Editura Humanitas, București, 2018). Este autorul volumelor: Expresivitatea argoului (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009); Lumi discursive (Editura Junimea, Iași, 2013); Noțiuni de stilistică (Editura Vasiliana ’98, Iași, 2014); Fabrica de fraze. Eminescu în lumea presei (Editura Universității din București, 2023).

 

Valer Simion Cosma – director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și al unui masterat în socio-antropologie la aceeași universitate. Și-a luat doctoratul în antropologie istorică, avându-l coordonator pe prof. dr. Toader Nicoară. A lucrat aproape patru ani (între 2018 și 2022) ca cercetător pe un post de istoric și antropolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și, în paralel, o perioadă, asistent de cercetare la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fost consultant științific în producția de spectacole de teatru, spectacole artistice, filme documentare, albume și expoziții și cercetător în mai multe proiecte internaționale. Este președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), prin care a inițiat și coordonat o serie de proiecte culturale adresate în special tinerilor din mediul rural din județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. A inițiat Conferințele de vară de la Telciu (2012) și Școala de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat, tot la Telciu, programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care l-a coordonat alături de Claudiu Lorand Maxim. Este autorul unei serii de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. A editat 5 volume colective, cel mai recent fiind volumul „Culese din rural” (editat împreună cu Emanuel Modoc, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022). A publicat: „Molitve, cetanii și afurisanii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII- XIX)” (Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2024).

comunicat de presă

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending