Connect with us
Publicitate

Eveniment

MASA DE CRĂCIUN: Cum se fac sarmalele, ciorba cu afumătură sau răciturile

Publicat

Publicitate

 Preparate românești, vechi de sute de ani sau reţete mai recente, toate sunt în centrul atenţiei, în perioada Crăiunului. Pe lângă cunoscutele sarmale, friptură de porc și cârnați, prăjituri, cozonaci și băuturi alcoolice, sunt binevenite salatele şu mâncărurile „mai uşoare”, notează alba24.ro . Alimentele consumate în exces de sărbători vă pot pune în pericol sănătatea, aşa că trebuie să fiţi atenţi la cât mâncaţi şi la combinațiile nepotrivite de produse.

Pentru a evita excesul alimentar, specialiștii recomandă ca prăjiturile clasice, cu multă cremă și glazuri, să fie consumate cu moderație. Sau se pot alege deserturi pe bază de fructe sau deserturi vegane în are se folosește doar zahărul prezent în mod natural în alimente. Iar băuturile alcoolice trebuie consumate tot moderat.

Vă reamintim variante de feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun.

Agitație mare în aceste zile pentru pregătirea mesei de Crăciun. Gospodinele au pregătit deja ingredientele şi bucatele care vor face deliciul familiei la tradiționala masă cu familia din prima zi de Crăciun. Preparate românești, vechi de sute de ani sau reţete mai recente, toate sunt în centrul atenţiei, în această perioadă.

Pe lângă cunoscutele sarmale, friptură de porc și cârnați, prăjituri, cozonaci și băuturi alcoolice, sunt binevenite salatele şu mâncărurile „mai uşoare”. Alimentele consumate în exces de sărbători vă pot pune în pericol sănătatea, aşa că trebuie să fiţi atenţi la cât mâncaţi şi la combinațiile nepotrivite de produse.

Pentru a evita excesul alimentar, specialiștii recomandă ca prăjiturile clasice, cu multă cremă și glazuri, să fie consumate cu moderație. Sau se pot alege deserturi pe bază de fructe sau deserturi vegane în are se folosește doar zahărul prezent în mod natural în alimente. Iar băuturile alcoolice trebuie consumate tot moderat.

Publicitate

Vă reamintim variante de feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun.

Rețete tradiționale

400x300_ciorba-cu-afumatura-2736Ciorbă cu afumătură

Publicitate

Ingrediente:

700 grame costițe afumate

2 morcovi

3 cartofi

o țelină mică

o ceapă

ardei gras

o legatură de pătrunjel

300 ml borș

3 linguri de bulion/ o cutie roșii în bulion

3 roșii

fidea

sare și piper

Mod de preparare

Într-un vas cu apă punem costițele la fiert, după câteva clocote avem grijă să adunăm spuma. Când supa devine limpede punem legumele pregătite din timp, spălate și tocate. Punem inclusiv coditele de la pătrunjel. Adăugăm sare și piper. Lăsăm să fiarbă și când legumele sunt gata adăugăm roșiile tocate, cele trei linguri de bulion și fideaua. Dăm într-un clocot borșul și îl adăugăm la ciorba. Adăugam sare și piper dacă mai este cazul.

Servim cu pătrunjel tocat mărunt. Poftă bună!

Agitație mare în aceste zile pentru pregătirea mesei de Crăciun. Gospodinele au pregătit deja ingredientele şi bucatele care vor face deliciul familiei la tradiționala masă cu familia din prima zi de Crăciun. Preparate românești, vechi de sute de ani sau reţete mai recente, toate sunt în centrul atenţiei, în această perioadă.

Pe lângă cunoscutele sarmale, friptură de porc și cârnați, prăjituri, cozonaci și băuturi alcoolice, sunt binevenite salatele şu mâncărurile „mai uşoare”. Alimentele consumate în exces de sărbători vă pot pune în pericol sănătatea, aşa că trebuie să fiţi atenţi la cât mâncaţi şi la combinațiile nepotrivite de produse.

Pentru a evita excesul alimentar, specialiștii recomandă ca prăjiturile clasice, cu multă cremă și glazuri, să fie consumate cu moderație. Sau se pot alege deserturi pe bază de fructe sau deserturi vegane în are se folosește doar zahărul prezent în mod natural în alimente. Iar băuturile alcoolice trebuie consumate tot moderat.

Vă reamintim variante de feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun.

Rețete tradiționale

400x300_ciorba-cu-afumatura-2736Ciorbă cu afumătură

Ingrediente:

700 grame costițe afumate

2 morcovi

3 cartofi

o țelină mică

o ceapă

ardei gras

o legatură de pătrunjel

300 ml borș

3 linguri de bulion/ o cutie roșii în bulion

3 roșii

fidea

sare și piper

Mod de preparare

Într-un vas cu apă punem costițele la fiert, după câteva clocote avem grijă să adunăm spuma. Când supa devine limpede punem legumele pregătite din timp, spălate și tocate. Punem inclusiv coditele de la pătrunjel. Adăugăm sare și piper. Lăsăm să fiarbă și când legumele sunt gata adăugăm roșiile tocate, cele trei linguri de bulion și fideaua. Dăm într-un clocot borșul și îl adăugăm la ciorba. Adăugam sare și piper dacă mai este cazul.

Servim cu pătrunjel tocat mărunt. Poftă bună!

piftii racituriRăcituri românești

Ingrediente

– patru sau şase picioare de vacă sau porc (se mai poate pune cap, ciolan, coadă ureche de porc)

– trei ouă

– o ceapă mare

– foi de dafin, piper, ienibahar, oţet

– două rădăcini de pătrunjel

– usturoi sau coajă de lămâie

Mod de preparare

Picioarele (capul, coada etc) de porc/vită se curăţă foarte bine şi se pun într-o oală cu apă (aproximativ 6 kilograme), la fiert. În oală se pun şi sare, o ceapă mare, foi de dafin, 20 boabe de piper întreg și ienibahar, două rădăcini de pătrunjel și puțin usturoi (sau coajă de lămâe).

După ce acestea se înmoaie şi zeama se leagă, se ia oala de pe foc şi se lasă puţin la răcit. Se scot ingredientele de porc/vită în oală şi se taie bucăţele (întregi sau carnea de pe ele). Se pun în farfurii. Zeama se lasă la răcit, se ia grăsimea de pe ea şi se acreşte puţin cu oţet şi se pune sare, după gust.

Se bat trei ouă într-un bol şi se toarnă în el zeama strecurată prin sită. Apoi se pune pe foc cinci minute. După aceea se ia de pe foc, se streacoară şi se pune pe bucăţile din farfurii.

După ce se încheagă, se poate servi. Se poate presăra pe farfurii boia.

Sarmale tradiţionale

Ingrediente:

1 kg carne tocată amestec: 1/2 kg porc +1/2 vită

2-4 cepe tăiate mărunt

2 ouă

orez după gust

mărar

pătrunjel

cimbru

250 g unt

o bucată de costiță afumată

suc de roșii

vin alb dulce / demi-dulce

varză murată

Mod de preparare

Se taie ceapa mărunt și se călește în unt într-o tigaie, se adaugă și orezul și se lasă câteva minute la înăbușit apoi se dă la racit. Se amestecă ouăle cu carnea tocată și verdețurile, sare, piper. Se adaugă ceapa și orezul și se amestecă până se omogenizează. Se așează pe fundul vasului 2-3 frunze de varză întregi, apoi se alcătuiește patul din varză tocată mărunt, cimbru, mărar uscat și costița afumată. Se ia compoziție cam cât o nucă și se învelește în frunzele de varză murată formându-se sărmăluțele.

Se aliniază pe patul de varză sarmalutele astfel: un rând de sărmăluțe printre care presărăm costița afumată, mărarul și cimbrul verde, un rând de varză tăiată mărunt + costiță afumată, alt rând de sărmăluțe … După ce s-au așezat în straturi, se pune sucul de roșii (după gust), puțină apă și se învelesc cu frunze întregi. Se bagă la cuptor la foc mic, circa două ore. A doua zi se adaugă din nou puțin suc de roșii și un pahar de vin alb și lasă în cuptor încă două ore. Se servesc cu smântână, mămăliguță, ardei iute murat și vin roșu …

tochitura-ardeleneascaTochitură ardelenească

Ingrediente

600 gr carne de porc (spată)

4 cârnați semiafumați

2 cepe mari

5 căței de usturoi

150 gr sos de roșii cu ardei, sare

150 ml apă, piper, pătrunjel verde, ouă ochiuri.

Mod de preparare

Tăiem cârnații bucățele și îi prăjim cca 5 min. În grăsimea rămasă se pune la călit carnea tăiată bucăți mici. După ce carnea s-a călit, se scoate într-un vas iar în grăsimea rămasă, călim ceapa și usturoiul tăiate mărunt. Când ceapa a devenit sticloasă se adaugă cârnații , carnea , apa caldă și sosul de roșii cu ardei. Se lasă la fiert cu capac la foc mic, până carnea devine fragedă. La sfârșit se adaugă sare și piper dupa gust și pătrunjelul tăiat mărunt.Se servește cu mămăliguța și ou ochi.

fursecuri-steluteSteluţe cu nucă şi scorţişoară

Ingrediente

4 albuşuri

200 g zahăr pudră

325 g nucă măcinată

2 lingurite scorţişoară pisată

Mod de preparare

Se bat albuşurile spumă, apoi se adaugă zahărul şi se bat în continuare până se obţine o spumă densă. Se separă 4 linguri de spumă şi se pun deoparte, la rece. Se păstrează pentru ornat. Restul albuşului bătut spumă se amestecă cu nuca măcinată şi scorţişoara. Aluatul obţinut se întinde într-o foaie groasă de 1 cm, care se acoperă cu o folie transparentă şi se păstrează la rece 2 ore. Se mai întinde aluatul puţin şi se taie în formă de steluţe. Se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se coc la foc potrivit, 25 minute. Cu 5 minute înainte de a fi gata se ornează cu albuşul păstrat, bătut din nou, dacă s-a lăsat.

Pâine dulce

Ingrediente

660 g făină

250 ml lapte

125 g unt

200 g zahăr

2 pachețele cu drojdie uscată

65 ml lapte apă călduță

2 ouă mari + 1 ou pentru uns

100 g stafide aurii

100 g rahat colorat

esență de vanilie

½ linguriță cu sare

Mod de preparare

Se încălzește laptele, fără să fiarbă. Se ia de pe foc, se pune zahărul, untul și sarea şi se amestecă până acesta devine călduţ.

Se dizolvă drojdia în apa călduță şi se adaugă amestecul de lapte călduț, ouăle și vanilia. Toate acestea se amestecă cu 360 g de făină cernută. Se frământe şi apon se pun stafidele (eventual înmuiate în apă călduță pentru câteva minute), rahatul tăiat cubulețe (și tăvălite prin zahăr pudră sau făină) și restul de făină adăugată treptat, până aluatul devine elastic și puțin lipicios. Se lasă să crească o oră.

Se întinde aluatul cu mâinile, se rulează și se taie felii potrivite. Se așează fiecare rulou într-o formă de copt cu pereți detașabili tapetată cu hârtie de copt și mai lasă să crească jumătate de oră.

Se unge pâinea formată cu ou bătut și coace pentru 30-40 de minute sau până pâinea dulce cu stafide capătă o culoare rumenă.

Reţete moderne

ciorba de puiCiorbă de pui à la grec

Ingrediente:

1,2 kilograme de carne de pui cu os

2 litri supă de pui (opţional)

2 linguri de ulei de măsline

1 pahar de orez

1 ceapă mărişoară

3 morcovi (sau 2 mari)

2 pătrunjei (sau 1 mare)

1 sfert de rădăcină de ţelină

4 lămâi

8 gălbenuşuri

2 linguri de mărar tocat

sare, piper

Mod de preparare

Tăiaţi carnea de pui în bucăţi mari şi puneţi-o la fiert în apă cu puţină sare (6 litri de apă sau 4 litri de apă şi 2 de supă). Spumaţi supa până când carnea este fiartă. Strecuraţi supa şi, după ce s-a răcit, tăiaţi carnea în bucăţele potrivite. Curăţaţi morcovii, pătrunjelul şi ţelina. Decojiţi ceapa. Tocaţi ceapă mărunt şi zarzavaturile cubuleţe. Extrageţi sucul din două lămâi. Îndepărtaţi capetele celorlalte două lămâi şi tăiaţi-le în rondele (trebuie să obţineţi câte o rondea pentru fiecare porţie. Spălaţi orezul în câteva ape (folosiți apă rece) până când apa rămâne curată.

Încingeţi uleiul într-o oală. Adăugaţi ceapa şi zarzavaturile şi sotaţi-le uşor până când se înmoaie. Adăugaţi jumătate din cantitatea de apă şi puneţi la fiert pentru aproximativ 15 minute, până când legumele sunt aproape fierte. Adăugaţi carnea de pui, orezul şi mai lăsaţi să fiarbă 5 minute. Răcoriţi supa din oala cu restul de supă rece. Faceţi un liezon din cele 8 gălbenuşuri cu zeama de la cele 2 lămâi. Încălziţi liezonul adăugându-i 1-2 polonice de supă din oală. Omogenizaţi liezonul şi adăugaţi-l treptat peste supă. Daţi focul la temperatură minimă şi lăsaţi oala pe foc să fiarbă uşor, fără să clocotească pentru a se lega ouăle. Potriviţi se sare şi puţin piper. Adăugaţi mărarul tocat. Ciorba de pui à la grec se serveşte fierbinte, cu câte o felie de lămâie în fiecare farfurie. Opţional se poate servi cu iaurt (sau smântână) şi ardei iute.

fripturaFriptură de porc în crustă de miere cu muştar

Ingrediente

1 spinare de porc

12 coaste (2,5-3 kilograme în crud)

6 căţei de usturoi

2-3 crenguţe de rozmarin

3 linguri ulei de măsline

2 linguri de muştar de Dijon

1 lingură de miere

1 pahar de vin alb sec

1 linguriţă de cimbru uscat

Sare şi piper

Mod de preparare

Curăţaţi bucata de carne şi ştergeţi-o bine cu un prosop. Curăţaţi usturoiul şi tăiaţi-l în felii subţiri (3-4 dintr-un căţel), pe lungime. Cu un cuţit cu lamă subţire şi ascuţită faceţi 12-14 incizii în carne. Înfigeţi în fiecare incizie câte o feliuţă de usturoi şi câte o bucată de crenguţă de rozmarin. Frecaţi bucata de carne cu sare, piper şi ulei şi lăsaţi-o să stea 15 minute. Încingeţi cuptorul la 155 de grade Celsius.

Puneţi carnea într-o tavă, stropiţi-o cu puţin ulei, adăugaţi paharul de vin în tavă şi daţi-o la cuptor pentru 1 oră şi trei sferturi (105 minute), stropind-o din când în când cu zeama din tavă. Scoateţi carnea şi ungeţi-o cu muştarul amestecat cu miere şi cimbru. Introduceţi carnea la cuptor pentru încă 45-60 de minute, până când este pătrunsă şi amestecul de miere şi muştar s-a transformat într-o glazură caramelizată la suprafaţă.

cozonac nemtescCozonac nemţesc (Dresdner Stollen)

Ingrediente

1 kilogram de făină

1/2 litri de lapte

11 grame de drojdie proaspătă

200 de grame de zahăr

100 grame fulgi de migdale

400 de grame de unt (plus încă trei linguri)

400 de grame de stafide (înmuiate peste noapte în rom jamaican, brun)

250 de grame de coajă de lămâie şi portocală confiată

200 de grame de fructe uscate (caise, afine, maceşe, etc)

450 de grame de marţipan

4 plicuri de zahăr vanilat

1 lingură esenţă de migdale

1/2 linguriţă de nucşoară

1/2 linguriţă de cuişoare măcinate

½ sare

200 de grame de zahăr pudră

Mod de preparare

Topiţi untul (cele 400 de grame) şi puneţi-l la răcit. Încălziţi uşor laptele. Rupeţi drojdia şi amestecaţi-o într-un bol cu o lingură de zahăr. Adăugaţi laptele călduţ peste drojdie, amestecaţi uşor şi lăsaţi-o deoparte într-un loc călduţ. Cerneţi făina într-un bol adânc. Adăugaţi zahărul, nucşoara, cuişoarele, sarea, zahărul vanilat şi extractul de migdale. Amestecaţi totul bine. Adăugaţi untul topit şi răcit şi drojdia înmuiată. Frământaţi totul bine. Adăugaţi fructele uscate şi tăiate, stafidele scurse, coaja de portocală şi lămâie, fulgii de migdale. Frământaţi bine şi cu multă răbdare deoarece fructele au tendinţa de a nu se lăsa încorporate în aluatul gras. Puneţi coca la dospit pentru 2 ore, acoperită cu folie alimentară, într-un loc cald. Ungeţi o tavă mare cu unt topit. Refrământaţi şi împărţiţi aluatul în două.

Întindeţi cele două jumătăţi de aluat cu mâna şi plasaţi în mijlocul fiecăreia un baton de marţipan. Rulaţi aluatul peste, în aşa fel încât să obţineţi o creastă pe mijloc. Aşezaţi cele două stollen-uri în tavă. Încălziţi cuptorul la 160 de grade. Lăsaţi aluatul să mai dospească în tavă încă 1 oră şi introduceţi tava , acoperită cu o hârtie de pergament pentru a preveni arderea, la cuptor pentru aproximativ o oră. Stollen-ul este copt când scobitoarea introdusă în interior iese uscată şi curată. Scoateţi tava de la cuptor, stropiţi cele două stollen-uri fierbinţi cu unt topit din belşug şi pudraţi-le imediat cu zahăr pudră.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dacă plecați la drum: CNAIR prelungeşte RESTRICŢIILE de tonaj pe autostrăzi şi drumurile naţionale din SUD din cauza caniculei

Publicat

Publicitate

CNAIR anunţă că vor fi şi luni, între orele 10.00 şi 20.00, restricţii de tonaj pe autostrăzi şi drumuri naţionale din şapte judeţe şi Capitală. Decizia a fost luată din cauza temperaturilor. Luini, de Rusalii sunt instituite restricţii de tonaj (7,5 t) şi pe A2, DN7 şi DN39, relatează mediafax.ro.

„CNAIR informează participanţii la trafic că luni, 24.06.2024, în intervalul orar 10.00 -20.00, se vor institui restricţii de tonaj pe sectoarele de autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale din cauza temperaturilor extreme (33-37 grade Celsius) din judeţele: Dolj, Olt, Teleorman Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti”, potrivit unui copmunicat de presă.

De asemenea, CNAIR reaminteşte şoferilor că de Rusalii, luni sunt instituite restricţii de tonaj (7,5 t) şi pe A2, DN7 şi DN39.

„Amintim conducătorilor auto că măsurile adoptate de CNAIR sunt dispuse în baza prevederilor articolului 44 alin.2 şi 3 al Ordonanţei de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora administratorul drumului poate interzice temporar circulaţia vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, drumurile naţionale din judeţele afectate de codul portocaliu, cu excepţia transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală, vehicule care participă la intervenţii în caz de forţă majoră, transporturi funerare, transporturi poştale, transporturi de echipamente de prim ajutor, transporturi pentru distribuire de carburanţi, transporturi de mărfuri sub temperatură controlată, transporturi pentru tractări vehicule avariate, transporturi pentru distribuirea de apă şi hrană în zonele calamitate, transporturi cu vehicule specializate destinate prin construcţie salubrizării, transporturi apă îmbuteliată, transporturi produse provenite din exploatări agricole, precum şi ransporturi militare implicate în exerciţii multinaţionale. De asemenea, pe perioada restricţiilor vor fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR, cât şi utilajele închiriate de la firmele cu care CNAIR are contracte de lucrări în derulare”, se menţionează în finalul comunicatului.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (258)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DE VORBĂ CU SCRIITORUL ŞI CANTAUTORUL VASILE TĂNASE

Georgică Manole: Locul copilăriei rămâne impregnat în ADN-ul spiritual al fiecăruia dintre noi. Ce vă mai amintiţi despre timpurile de atunci?

Vasile Tănase: M-am născut la 1 ianuarie 1949, la Dorohoi, judeţul Botoşani, din părinţii Victor (dorohoian) şi Liudmila (din Comuna Lipnic, județul Soroca). Şcoala primară am urmat-o în localităţile Plopenii Mari, judeţul Botoşani şi Rediu, judeţul Iaşi, iar Gimnaziul – în localitatea Murgeni, judeţul Vaslui. Aici încep şi Liceul, pe care îl termin în localitatea Truşeşti, judeţul Botoşani, în anul 1967. Acum, debutez cu versuri, în revista liceului. Schimbarea localităţilor corespunde serviciului, ca şef de gară CFR, al tatălui meu. Între anii 1967 – 1972, am urmat Facultatea de Construcţii, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

  1. M.: Cum au contribuit studiile absolvite, titlurile dobândite şi activitatea profesională la edificiul personalităţii omului Vasile Tănase?
  2. T.: Atât cunoștințele profesionale, cât și experiența acumulată pe șantierele de construcții și instalații sau la catedră, ca profesor cu gradul I (discipline tehnice), la câteva licee, mi-au dezvoltat spiritul de consacrare totală, față de muncă, precum și iubirea față de toți semenii, alături de care mi-am desfășurat activitatea. Desigur că toate acestea nu le-aș fi putut dobândi și manifesta, decât prin credința nezdruncinată în Dumnezeu!
  3. M.: Deşi prin studii sunteţi de factură ştiinţifică, aţi fost atras şi de o vie activitate extraprofesională, cu precădere în domenii ale culturii. Care sunt aceste domenii, dar mai ales cum s-a produs declicul ce a făcut să vă îndreptaţi spre aceste domenii?
  4. T.: Factorul hotărâtor l-a constituit educația minunată oferită de părinții mei. Ambii aveau gusturi pentru literatură și muzică, spectacole de teatru și operă, filme artistice, cântări la micile petreceri în familie.

Ca urmare, atât ca licean, cât și ca student, apoi ca inginer și profesor, am participat activ la diverse manifestări cultural-artistice, concursuri, festivaluri, fiind atât cantautor, cât și actor amator, iar concomitent și redactor, la diverse publicații județene.

  1. M.: Faceţi o prezentare a operei dumneavoastră, apoi aş vrea să insistaţi puţin asupra volumului „Castelul cu speranţe”.
  2. T.: Cam pretențios termenul de ,,operă”, întrucât majoritatea creațiilor mele literare și muzicale au apărut ,,împrăștiate” prin diverse antologii de autori. Considerând că bibliotecile mai sunt frecventate doar de persoane care sunt obligate să studieze bibliografii pentru diverse examene și multe cărți primite sau cumpărate zac necitite, în majoritatea caselor de snobi, am sentimentul că ar fi superfluă apariția de noi și noi editări tipografice, în librării și biblioteci! Trist și adevărat: lumea nu mai are răbdare să inhaleze ,,mirosul” paginilor unei cărți, nu doar în format clasic, dar și electronic!

Așa că nu mi-am propus să scriu ceva, doar ca să-mi umplu palmaresul de autor, ci doar pentru a-mi expune câteva idei literare și muzicale ce mi s-au părut oarecum demne de luat în seamă. Deci m-am limitat la opiniile reportericești, prin diverse publicații ori versuri și proză prin antologii. Cartea ,,Castelul cu speranțe” a apărut la îndemnul unor apropiați, primind titlul atât de sugestiv, cât și prefața excelentă, din partea entuziastului fondator și director al Revistei ,,Memento Mori”, domnul Ovidiu CHELARU. Mi-am propus să nu plictisesc cititorii doar cu un singur gen literar, ci să le ofer un florilegiu de balade, fabule, rondeluri, schițe și sonete.

Publicitate
  1. M.: Ştiu că aveţi preocupări şi în domeniul umorului. Faceţi un laudatio epigramei.
  2. T.: Fiind tot o formă de divertisment, aș menționa mai întâi numeroasele integrame și careuri de rebus, atât tematice, cât, mai ales, de definiții, cu preponderență în fostul Ziar sucevean ,,NordPress”. Epigramele au avut șansa de publicare, mai ales, în ,,Viața Botoșanilor”, condusă exemplar de către domnul Traian APETREI. Cred că epigrama are un impact inexorabil asupra tarelor umane, încât aș considera-o chiar o microsatiră adresată atât unor indivizi, precum și unor categorii social-politice!
  3. M.: Sunteţi membru al Cenaclului literar-muzical al Asociaţiei Culturale „Dorohoi”. Ce trebuie să reţină istoria culturii despre acest cenaclu?
  4. T.: Deși am aflat că s-a născut cu mulți ani în urmă, mă bucur că m-am numărat printre membrii care i-am pus gând bun, după ce, la Casa Culturii Dorohoiene, a încetat funcționarea Cenaclului ,,Editor-Arte” (după pensionarea doamnei director Valuța MURARIU).

Întâlnirile membrilor Asociației Culturale ,,Dorohoi” sunt cvasi-bilunare, cu unele excepții, iar membrii își prezintă creațiile literare proprii, opinând elogiativ sau critic asupra lor. Pentru a-i colora muzical ședințele, unii membri (inclusiv, subsemnatul) sau invitați prezintă scurte recitaluri de piese folk.

  1. M.: O întrebare pe care o pun tuturor intervievaţilor: În ce relaţie vă aflaţi cu Eminescu? Ce aveţi de spus în apărarea lui?
  2. T.: Dacă v-aș răspunde că la susținerea bacalaureatului, dintre cele două subiecte, la alegere: ,,Romanul istoric sadovenian” și ,,Tematica liricii eminesciene”, am optat pentru a doua (scriind vreo nouă pagini A4, cu exemple de versuri ale Poetului), v-aș convinge din start! Eminescu este icoana vie din sufletele tuturor Românilor de bună credință! Este nu doar Luceafăr al Poeziei, nu doar un desăvârșit șlefuitor al Limbii Române, dar și un Martir, pe altarul Românismului! Este de datoria sacră a Academiei Române să-l declare membru post mortem al ei și, împreună cu organele de justiție, să judece cauza reală a morții sale și să-i condamne retroactiv pe criminalii care l-au batjocorit și ucis! Ca simplu epigon al său, i-am dedicat câteva compoziții folk, pe versurile sale, precum și poeziile ,,Recunoștință pentru Eminescu” și ,,Denigratorilor lui Eminescu”, publicate în ,,Memento Mori”, respectiv, în antologia ,,MIHAI EMINESCU PAS CU PAS”, a regretatei Viorica URSACHI.
  3. M.: Dăruiţi o epigramă cititorilor noştri.
  4. T.: Întrucât, pe lângă scumpirea facturilor de gaz metan, de către ,,băieții deștepți”, ne amenință și desființarea centralelor pe gaz, pe criterii de reducere a bioxidului de carbon, reiau una improvizată în finalul unui cerc pedagogic, la Liceul ,,Elie RADU”, cu ani în urmă:

O CONSTATARE EXPLOZIVĂ: Cum gaz metanul s-a redus/ Și simți a frigului dojană,/ E semn că pe-undeva, pe sus,/ Se arde gazul… de pomană”! (imaginea preluată din clementmedia.ro)

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tragedie fără sfârșit: Și al treilea din cei patru căzuți în bazinul de decantare a murit la spital. Era patronul afacerii

Publicat

Publicitate

Tragedie fără sfârșit la Ibănești. Și un al treilea din cei patru bărbați care au căzut în bazinul de decantare din curtea fabricii de cașcaval din localitatea Ibănești a murit.

Este vorba de patronul fabricii de cașcaval, Radu Tudose, de 47 de ani, care a fost adus la spitalul din Botoșani. In ciuda eforturilor disperate ale medicilor acesta a încetat din viață.

“Pacient de 47 ani de sex masculin prezentat în UPU în stop cardio respirator.  Au fost aplicate manevrele de resuscitare timp de 45 minute, dar fără răspuns cardiovascular și respirator. Decesul a fost declarat la 16.30”, a transmis Spitalul Județean Botoșani.

Mai multe despre acest caz puteți citi aici: Dramă la fabrica de cașcaval de la Ibănești. Patru bărbați au căzut în bazinul de decantare. Doi au murit

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Vecernia plecării genunchilor”, la Biserica „Duminica Mare” din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

În Duminica Rusaliilor, la finalul Sfintei Liturghii, este săvârșită o slujbă specială – „Vecernia plecării genunchilor”, numită astfel deoarece atât slujitorii Bisericii, cât şi credincioşii, îngenunchează. Știm că Sfinţii Părinţi au interzis îngenuncherea atât în ziua Învierii, cât şi în perioada postpascală, însă plecarea genunchilor din ziua Rusaliilor este justificată deoarece arată starea de smerenie şi de rugăciune stăruitoare necesară pentru a fi vrednici de Pogorârea Sfântului Duh.

La Biserica „Duminica mare” din municipiul Botoșani, credincioșii au plecat genunchii dimpreună cu preoții care au slujit Sfânta Liturghie, în cadrul vecerniei, potrivit rânduielii.  În cadrul acestei slujbe sunt citite şapte rugăciuni de binecuvântare a ramurilor verzi de tei sau nuc, care se impart, apoi, credincioşilor şi care simbolizează darurile cele bogate ale Sfântului Duh. Rânduiala de binecuvântare se încheie prin stropirea ramurilor cu aghiasmă mică în faţa Sfintelor Uşi, preotul rostind:

„Se binecuvântează ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh și prin stropire cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Obiceiul binecuvântării ramurilor se întâlneşte nu doar în Biserica noastră, ci și la Ierusalim, Constantinopol sau în Damasc și are ca fundament scripturistic evenimentul descris în cartea „Faptele Apostolilor”:

„Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Faptele Apostolilor 2, 4).
Tradiția creștină a ales ramurile de tei și nuc deoarece acestea redau cel mai bine forma limbilor ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să bine-vestească Evanghelia Sa în toate limbile lumii.

Liturgistul Badea Cireșanu notează, în volumul „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit”, că în țara noastră s-a păstrat din vechime „obiceiul strămoşesc şi foarte frumos de a se împodobi în această zi casele creştinilor, uşile şi porţile lor, cu ramuri de jugaştri (n.n. un fel de arțar cu scoarța roșiatică, cu lemnul alb și tare, bun pentru confecționat juguri), salcie şi alţi arbori înfrunziţi. Această împodobire închipueşte speranţa în belşugul şi norocirea anului agricol. Verdeaţa este totdeauna icoana bucuriei, iar uscăciunea însemnează sărăcie, întristare şi peire”.

Având în vedere că aceste ramuri poartă binecuvântarea lui Dumnezeu în urma rugăciunii preotului, cel mai potrivit ar fi ca, după ce se usucă, ele să nu fie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ, pentru a se „întoarce” din nou în natură. În satul românesc, gospodarii păstrează ramurile chiar și după ce se usucă, împodobind cu ele nu doar uşile sau ferestrele caselor, ci și icoanele.

Publicitate

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending